Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1903 (Anul 66, nr. 1-24)

1903-01-14 / nr. 9

SEDACŢIUÎTF.A .­­ Administraţiunea si Tipograma Braşov, piaţa mare fir. 30. Scrisori neb­ancate nu se pri­mesc.—Manuscripte nu se retrimit INSERATE •• primesc la Administrafiune în Braşov şi la armatoarele BIROURI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukee Nachf 2Sux. Augenfeld & Em­eric Les­­ner, Heinrich Schalek, A. Op­­pelik Nachf, Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold­berger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREȚUL INSERTIUNILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fa și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. Nr. 9. Braşov, Luni-Marţi 14 (27) Ianuarie „gazlta* iese în Slei­e â­. itaamts itsatni Austro-Uuasns-Pe un an 24 oor., pe sesf lxi.t 12 oor., pe trei luni 6 cot. N-rii de Dum­necă 2 fr, cc. si PREtn România şi «tricaătai.: Pe un an 40 franci, pe ecet luni 20 fr., pe trei luni 10 fi N-rii de Duminecă 8 frsfich Se prenumeră la tote c­t stele poştale din întru şi di afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Brast-Adrminstraţiunea, Piaţa Z£a.e. Târgul Inului Nr. 30, etapia I.: Pe un an 20 cor., pe ş£se luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 c., pe trei luni 6 corone. — Un exemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Miniştrii unguresci la Viena Miniştrii unguresci er au plecat la Viena. Mai întâiu Fejervary şi după el primul ministru Szell. Se face, că scopul călătoriei lor este de a dobândi de la Majestatea Sa sancţiunea prealabilă a proiecte­lor pactului, ce vor fi a se presenta dietei in ‘28 ale curentei. (Un scop principal al mergerei lor la Viena a fost înse de sigur de a raporta mo­­narchu­lui despre situaţia par­lamen­tară, la începutul desbaterei asupra proiectelor de lege militare După sgomotul cel mare făcut cu „pretensiunile“ lui Apponyi în cestiunea militară, guvernamentalii ţinură în fine conferenţa clubului lor. S’a vecrut cu acesta ocasiune, că ninul pro m­om­otit e şi no­mmnila fu­­sese împărţite între Szell, Apponyi şi Fejervary, ca se pregatesc­ terenul pentru a câştiga de la Majestatea Sa câte­va noue concesiuni în sens na­tionalist, maghiar. Apponyi a formulat concesiunile dorite, ce aveau se fie cucerite suc­cesiv, după un plan anumit, care deocamdată trebuia ţinut secret. Acesta însă nu s’a putut. Cineva a ajuns în posesiunea secretului şi l’a comunicat corespondentului Ziarului „Neue freie Presse“, care l’a dat pu­blicităţii. Trădarea planului a produs cons­ternare între guvernamentali şi, atât în conferenţa clubului cât şi în ca­meră, s’a discutat cu mare înverşu­nare asupra ei. Se cerea ca cores­pondentul luiei vienese se fie isgonit şi foata se fie oprită a mai trece în Ungaria. In cele din urmă înse Szell şi cu mamelucul său Vészi-Weiss au reuşit a depărta furtuna ameninţă­­toare dela aceştia şi a-i scăpa. A rămas totuşi compromis pla­nul, care era croit pentru a fi pus în lucrare succesiv. Ministrul honve­­­jilor Fejervary nici n’a putut se pro­ducă pentru liniştirea şi mulcumirea apetitului aţîţat al masselor alta, decât ceea ce încă mai de mult a fost pus în vedere Majestatea Sa, că însemnele pe stegurile armatei vor fi modificate corespunctetor organisa­­ţiunei dualiste, adecă de pildă se fie pe lângă pajera austriacă şi cea un­gară, şi că se va avea în vedere „cât mai mult“ ca ofiţerii ungari se fie împărţiţi prin regimentele din Un­garia. Aceste promisiuni pentru viitor, fără a se areta nici măcar termenul pentru împlinirea lor, pot se provoce aplausele şi „eljen“-urile mameluci­­lor, nu sunt înse de natură a mul­ţumi pe cei din oposiţiunea extremă. Afacerea Nessi, şi atitudinea tot mai îndrăsnăţă şi provocatoare a acestuia este novația de ajuns, cât de mult le a crescut creasta kossuthiștilor. Foile lor nu mai înceteză a agita în contra așa caisului „hóhér him­nusz“, cu care numire insultă ei imnul poporal „Gott erhalte“. Acum sunt firm hotăriți a în­cerca toate spre a face se se repe­­tes^^cenele turbulente ce s’au pe­­trec?^M(!|RB|j^pJind cu desbaterea legii militare, "T^rre a adus cu sine căderea cabinetului Tisza. Partida kosuthistă a decis a face obstrucţiune proiectelor de lege militare şi Szell cu Fejervary îşi dau la rândul lor totă silinţa de a folosi situaţiunea spre a stoarce noue concesiuni, după vechiul obiceiu. Cercurile competente din Viena s’au dedat deja cu aceasta procedere ungureasca, ce se repeteaza din cas în cas. Totuși și pentru aceste cer­curi trebue se esiste o margine și aceasta trebue se fie atinsă îndată ce e vorba de a­ se schimba carac­terul armatei comune şi a­ se vîrî în ea intoleranţa de rassa. Camera magnaţilor ţine adî, 26 Ianuarie, şedinţă. La ordinea «filei sunt 11 puncte, între cari şi câte­va proiecte de lege, cari s’au primit în camera deputa­ţilor. După­ cum­ apare dintr’un interview c’un redactor de la „Magyar Világ“, br. Desid. Banffy are să vorbescă abiî la ces­tiunea paşaportelor. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Turneul Agatha Bârsescu. Sunt câţî­va ani, puţini de tot, de când ilustra noistră tragediană. Agatha Bârsescu a venit să joace în ţara românască. Entusiasmul cu care a fost primită la în­ceput, pe drept a făcut’o să crédá, că ajuns în brațe pretinescî, între suflete p­ata s’o iubéscá, s’o adore. Artista noastra se simția acasă la ea, urările nesfârșite. Manifestațiile neîntrerupte, duse pănă la i­dolatrie, o făcură să uite pentr’un mo­ment acea târnă de diua de mâne. Entu­siasmul acesta n'a fost însă durabil, a fost mai mult un entusiasm de paie. S’a stins, şi mirosul de cenuşe rece a trezit’o din visul, care abia începuse să se ’nchege. Câte suflete simţitore nu s’au revol­tat, dar ce puteau face în faţa nemărgi­nitei m­asse de ghieţă, în faţa indiferenţei? Publicul cel mare din ţară şî-a satisfăcut curiositatea, a vădut’o pe cea celebrată de străinătate, a făcut’o să-şi cladescă ilusii pe un entusiasm naţional, care n’a fost decât o bucurie de copil. A părăsit’o toc­mai când începea să spereze, tocmai când simţea caldul dragostei arătate de ţara ei, pe care a dorit’o vecinie, tocmai când ar­tista sta să «jbcă: „sunt acasă şi mî-e bine, mă iubesc toţi şi mă ’nţeleg“. N’ar mai ave nici un rost să se în­trebe cine­va, de ce Agatha Bârsescu şî-a îndreptat arăşî sufletul peste graniţele ţării. In stagiunea aceasta a plecat de la Teatrul naţional din Bucurescî. Dece la sută s’au mirat, unul s’a indignat, şi optdecî şi nouă au rămas indiferenţi. Etă cum stăm,­âtă cum suntem. Impresii trăim îşi discutau cinstea de-a pute ori­­e concursul ei pentru prin­cipalele scene din Austria şi Germania, precum şi pentru America-de-nord, şi Ro­mânii. Românii liniştiţi îşî văd de treburi. Şi cum ar face altcum, când au atâtea teatre de mahala şi atâţi artişti celebri pe la tote cafenelele. Ce le pasă lor că pleca Agatha Bârsescu?.... Agatha Bârsescu ! hm h. Ce fel de teatru mai face şi asta!... Nu poţi să rî­b de loc monşer..., o plictisală. Şi Agatha Bârsescu, acest mare ta­lent cu care ţăra nu uită să se mândrescă în faţa străinătăţii, care ridică faima artis­tică înaintea străinilor, Agatha Bârsescu, acest fenomen de pe cerul artei teatrale îşi ascunde mâhnirea într’un zîmbet bine­voitor, îndură şi artă. Şi cum n’ar erta ne­păsarea celor iubiţi de ea, iubiţi mult, pănă la jertfă. Ce dovadă mai puternică de iubire ar putea să arate artista nostră faţă de ţara ei natală, decât turneul ce-l face acum de la Dorohoiu la T.­Severin, sămănând în sufletele doritoare de artă bobe preţiose din cununa cu care a înzestrat-o Dumnen­eu. — „De ce să mai stau aici — trebue să le fi dis ea celor de la Teatrul Naţio­nal — când pe lângă că nu incassaţî nici atâta, ca să mă puteţi răsplăti pe minei mai fac şi imprudenţa de-a plictisi sau poate de a depărta lumea de la teatru?...“ Şi a plecat. înainte însă de a părăsi ţara pentru mult timp sau pentru tot-deauna, inima ei a rîvnit să-şî ia un neuitat rămas bun de la poporul român, pe care îl iubesce şi l’a iubit în tot-deauna, şi nu s’a sfiit să pună piciorul pe cele mai mici scene din oraşele de provincie. Când un actor din trupa d-sale fă­cea haz de-o scenă păcătosă dintr’un oră­şel oare­care, spunând că nici nu poate să joace cu gust, dânsa i-a răspuns: „Când faci teatru, nu trebue să trăiesc! de cât cu sufletul şi nici să nu te gândescî de calci pe covoare de Persia, sau pe scândură murdară“. Se vede de aci câtă veneraţie portă ea artei dramatice. Peste tot i s’a făcut şi de rândul acesta o primire entusiastă, atât cât se poate face în ţera nostră. Nu ştiu dacă artista, adorata poporului german, va fi fost mulţumită în sufletul ei de acest en­tusiasm provincial, ea îşî face în fie­ care orăşel datoria cu aceeaşi conscienţiositate, caracteristica sufletelor superioare. Când după vre-o scenă puternică lumea n’o răsplătea cu aplauzele cuvenite, fără să fie supărată se mulţumea să îngâne zîmbind: „se vede că publicul nostru nu-i tocmai dispus pe «jiua de a«fi!“ Şi aşa... Agatha Bârsescu îşî urmeza cu linişte turneul început, pe care-l face din totă inima, cu totă dragostea şi cu totă părerea de rău, de care poate să fie capabil un suflet mare în momentul des­părţire­. Obstrucţia in dieta ungară. In şedinţa de Sâmbătă era să se înceapa des­baterea asupra proiectelor militare. S’a în­tâmplat însă alt­ ceva. Oposiţia, şi în deo­sebi partidul poporal, au cerut să se ţină şedinţă închisă, care a durat aproape 2 ore. In şedinţa aceasta s’a discutat asupra indiscreţiunei comise în „Neue Freie Presse“ privitor la faimoasele pretensiunî militare ale contelui Apponyi. Corespon­dentul budapestan al «ziarului vienes, .Q'Siginoy , violent­e»tan-AÎ, sp r»rp­-- 7 -- ------- -......... 7 1 supune, că el încă are rol în indiscreţiu­­nea aceasta. S’a cerut, ca lui Singer să i­ se interdică de a mai păși în cameră. Colo­­man Szell a condamnat din parte-i publi­carea memoriului din cestiune, a zis însă, că acesta nu poate forma substrat pentru luarea de măsuri atât de energice contra lui Singer. Interesant, că Veszi-Weiss s’a ridicat în apărarea lui Singer, l’a lăudat şi preamărit, ca pe unul care aduce ser­vicii ţării. Rakovszky (poporul), care a ce­rut şedinţă închisă, a atacat şi în şedinţa publică pe ministru-president şi l’a întrebat, daca adevărat este, că are legături cu diarul vienes şi dacă are de gând să detragă d ba­rului debitul postat în Ungaria? Szell a răspuns, că n’are nici în clin, nici în mâ­nec cu „Neue Freie Presse“, îi desaprobă procederea în caşul de față, însă nu poate să primească propunerea lui Rakovszky privitoare la intențicerea ziarului în Un­garia. Majoritatea a luat spre sciință răs­punsul ministrului, și cu aceasta incidentul s’a închis. — Etă, așa s’a inaugurat obs­trucția în dieta din Pesta. Americanii și Englesii contra Ger­maniei Bombadarea fortului San Carlos (Venezuela) de cătră flota germană — și aceasta în plină negociațiune pentru pace — a stîrnit o esprosie de indignare în pressa marilor puteri europene și în Sta­­tele­ Unite. Actul inexplicabil al Germa­niei e criticat cu vehemență de întreaga opinie publică a noului și vechiului con­tinent. Pressa americană consideră aceasta nesocotire a tratărilor de pace ca o ofensă directă adusă Statelor-Unite, cari au propus arbitrajul acceptat și de Ger­mania. Chiar abarele oficiose din Washing­ton și New-York cer, ca marina de răs­­boiu a Statelor-Unite să ia apărarea coas­­tei venezuelane. Pressa francesă nu e mai indulgentă decât cea americană. Vechea ostilitate la adresa Germaniei s’a trezit cu o violenţă neobicînuită. Pressa englesă face amare reproşuri guvernului, că s’a angajat cu uşurinţă în aventura căutată de Germania în America-de-Sud. Pregătirile Greciei. In Grecia tóta lumea e convinsă, că la primăvară răsco­­lele din Macedonia vor începe cu mai multă furie ca pănă acum, şi că un răs­­boiu între Bulgari şi Turci va fi inevita­bil. Din cauza aceasta Grecia face pregă­tiri seriose. Ea fiind silită să apere grani­ţele şi se între în acţiune, în cas când in­teresul elenismului în Macedonia ar fi pe­riclitat, pressa din Atena apeleaza la ve­chiul patriotism al Grecilor, conjurându-i să fie și de astă-dată la înălțimea situațiunei. Părechea regală serbeascá in Ungaria. O telegramă din Belgrad anunță, că părechea regală serbéascá va pleca la 11 Februarie cu un tren separat, venind în Un­garia, ca să visiteze mormântul lui Milan în mănăstirea din Cruşedol. La Zimony părechea regală va fi întâmpinată de Banul Croaţiei Khuen-Hedervary şi de co­mandantul corpului 13 de armată, însoţin­­du-o pănă la Cruşedol. Tot aici vor fi presenţi capii autorităţilor şi ofiţerii din armata comună şi de la convertime în ţi­nută de gală. In Carloveţ părechea regală va fi întîmpinată de patriarchul Branco­­vici.

Next