Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1905 (Anul 68, nr. 1-23)

1905-01-15 / nr. 10

Pagina 2. muncitorilor e cu totul zădărnicită, sunt însă temeri că suprimarea ei va ave con­­secenţe grave. Maxim Gorki a fost arestat la ordinul lui Trepov. Popa Gapon a dis­părut. Se zice că a fugit la Moscva. Er, câte­va bombe au fost aruncate de mun­citori între soldaţi; mulţi din aceştia au fost ucişi şi răniţi. Soldaţilor li­ s’a dat or­din se pusce la cea mai mică ocasiune, prisonieri se nu facă, nimănui să nu dea graţie şi să stingă vieţa­­acelora, cari se opun. Tulburări în alte oraşe. Mişcarea revoluţionară s’a răspândit ca fulgerul şi în alte oraşe mari ale Ru­siei. In urma scriei, că muncitorii din Pe­tersburg au proclamat revoluţia, munci­torii din Radom au aranjat o mare de­monstraţie ostilă, strigând: Piară Ţarul! Piară ucigaşii copiilor! Muncitorii se înar­maseră cu drugi de fier şi cu revolvere şi forte mulţi dintre ei aveau materii ex­plosive. Comandantul pieţii a trimis armată contra lor. Un muncitor a împuşcat un ofiţer. In anna acesta soldaţii au dat salve. In lupta ce s’a desfăşurat, au cădut 50 soldaţi şi 100 muncitori. In Moscva s’a întâmplat tot aşa. O mare mulţime de muncitori s’au adunat, ca să provoce tulburări. Comandantul ca­zacilor i-au provocat să se retragă. Mun­citorii s-au opus. Cazacii au făcut us de arme, rănind mai mulţi muncitori. Sera era linişte în întreg oraşul. Muncitorii din Reval, declarând­u-se solidari cu cei din Petersburg, au procla­mat greva generală. Diariştii ruşi la principele Sviatopolk-Mirsky. Se scie, că în urma tulburărilor din Petersburg autorităţile poliţienesc­ au su­primat apariţia tuturor fiarelor din Pe­tersburg. In faţa acestei măsuri neobici­nuite, s’au întrunit în 24 i. e. n. directorii şi proprietarii diarelor din Petersburg la o consfătuire, în care s’a decis, ca a doua zi să se presente la ministrul de interne principele Mirsky o deputaţiune, care se roge pe ministrul, se dea voie diarelor de a publica tote lucrurile şi evenimentele, cari privesc viaţa socială din Rusia. Depu­­taţiunea sg mai cără apoi dreptul, de a convoca o adunare naţională, compusă din representanţii tuturor păturilor societăţii rusesc!, care să aibă dreptul de a discuta şi lua decision! în afacerile sociale rusesc!. Adunarea sg fie publică. In ziua de 25 Ianuarie deputaţiunea a şi fost primită în audienţă de ministrul de interne. După ascultarea oratorului de­­putaţiunii, principele Swiatopolk-Mirsky a răspuns cam următoarele: »înainte de tote trebue restabilită ordinea. Evenimentele ultimelor z zile au conturbat lucrările pen­tru proiectata reformă, or în ce priveste situaţia pressei, representanţii ei vor fi admişi la consfătuirile comitetelor minis­teriale«. O altă telegramă dice, că la audienţa de alaltăeri, şeful ziarului »Nowojo­brem­­ja« Smvarov ar fi dis ministrului următo­­rele : »Unicul mijloc, pentru a ajunge pa­cificarea, ar fi convocarea unei adunări a poporului. Suwarow a mai zis, că e dato­­rinţa ministrului de a comunica Ţarului dorinţele pressei­. Ministrul a răspuns, că prima necesitate, care se impune este, a duce la un bun sfîrşit actualul resboiu din Extremul­ Orient. După acesta nu mai­ poate să fie vorba de reforme. Audiența n’a avut resultatul dorit. Nu se scie încă când vor apare din nou diarele, înmormântarea victimelor. Din Petersburg se telegrafieză diaru­lui »Lokal Anzeiger« următorele : In nop­­tea spre Miercuri s’a continuat înmormân­tarea victimelor tulburărilor de Duminecă şi Luni. Din ospitalul marinei au fost duse­­ în sicrie simple 40 cadavre în cimitirul Wolkow. Sicriile au fost însoţite de preoţi şi de familiile nenorociţilor. Cadavrele a doi studenţi au fost transportate în loca­lităţile, unde aparţin. Multe victime au fost însă îngropate Marţi şi Miercuri noptea, fără ca să fi fost anunţate familiile lor. Acesta a produs mare amărăciune. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Narcise albe. Le lassy Torrand Se măritase cu un văr al său — din ascultare, diceau unii — par dépit­r l’amour »făceau alţii. Acum erau doi ani de când­­ nu trăia cu bărbatul său. S’a întors cu co-­­ piliţa ce i­ se născuse din căsătorie la ma­­mamă-sa văduvă în casa pustie părintescă, şi muria de urît în orăşelul monoton, unde lumea o cunoscea de când era fetişcană, or acum dăcă eşia din când în când de acasă, vecinele şoptiau fel de fel de lu­cruri pe socotela ei. »Aşa de tînără ! N’are nici douădecî şi cinci de ani şi e în di­­vorţ!... Aşa tînără şi aşa de nefericită !... său: Aşa tînără şi aşa uşuratică! Căcî de sigur nu va fi purtând numai bărbatul v­ina. In asemenea caşuri soţii ar trebui să se mai gândăscă şi la copii şi se nu ia nu­mai decât câmpii... Nici alte căsătorii nu sunt tocmai din cele mai fericite, însă de s­emenii mai şi rabdă.« Maria Magdalena audia şdptele, dar nu se prea sinchisia de ele. îşi purta cu­­ indiferenţă, de pe o­­fi pe alta, povara Vieţii sale nenorocite. Intr’o primăvară însă, când în gră-­j dina lor cea mare începu­ se înflorăscă li­liacul, tînără femeie nu mai putea de do­rul tainic şi exuberant, de a gusta plăcerile­­ vieţii. Ea îşi împacheta coferul şi plecă în­­­ capitală, unde cineva poate mai uşor să­­ trăăscă şi­­ să uite. Avea acolo o fostă colegă de pension, măritată, Ei cătră mă­­ria-sa ,zise: »Trebue să mă duc la vr’un medic. Capul meu este ca o morișcă. Par’ i că-s nebună«. Adevărul era, că capul ei era I forte sănătos, și numai inima îi era ne-­j bună. Nici nu s’a dus ea la medic, ci s’a­­ dus la advocat, or acesta era un prietin­­ al ei din copilărie, advocat cu mare clien- | telă și holteii­ la care multe fete se gân- j giau cu jind. Maria Magdalena s’a dus să-l­­ consulte în chestia divorțului. Se hotărîse a-șî desface căsătoria, o căsătorie cum sunt multe alte căsătorii. Se măritase cu opt-spre-zece primăveri şi anii dintâu­i ai căsătoriei au fost o feeţie de voluptăţi, un lanţ nesfîrşit de triumfuri şi omagii secerate de nevasta tinerică, o­riginală şi impulsivă şi despre care tot regimentul era de acord­­ că este ferme­­cătore. Apoi, când fetiţa pe care o chema de asemenea Maria Magdalena, a început să vorbăscă şi întreba mereu pe mă-sa :­­ Când va sosi în sfîrşit frăţiorul făgăduit , tînără mamă se nenoroci şi speranţa de a căpeta un moştenitor se nimici. Au trecut săptămâni pănă a eştt Maria Magdalena de la clinică, şi ărăşi alte săptămâni, în • cari şedea apatică în jilţ, indiferentă faţă cu bărbatul şi copila, într’o nervositate es-­ tremă, tiranisând pe toţi cei ce erau îm- ■ prejurul ei. Schimbarea acesta a femeii, care mai­­ nainte fusese îngerul casei, n’a rămas fără­­ efect asupra bărbatului. El își purta la in- ! ceput sorta cu resignare, apoi cu indife-­­ renţă şi în sfîrşit ca o povară de nesufe-­­ rit, pentru care în afară de familie căuta să se despăgubăscă după putinţă. Şi într’o oră fatală — lehametisit de miseria familiară şi căutând a o uita, se puse ărăşi la jocul de cărţi, pe cari pu- i sese jurămînt când s’a însurat, că nu le va mai lua în mână. Vechiul cântec, care în variaţiuni nenumărate se repetă de a­­tâtea ori îngropând fericirea atâtor fa­milii ! Şi a mers aşa săptămâni de-a rândul cu câştig puţin şi pierderi mari, pănă ce într’o zi a isprăvit, şi Heinz von Rheden a înghenunchiat într’o noapte lângă patul Măriei Magdalenei şi cu glas înecat şi-a mărturisit vina şi nenorocirea. Mica sa moştenire părintescă era perdută, dar Ma­ria Magdalena avea zestre mare şi era u­­nica moştenităre! Ea putea să ajute! Acesta o sgudui­­le-odată şi o trezi din apatie restituindu-i vechea energie, îi reaminti promisiunea făcută. Era îngrozită, revoltată, că au ajuns lucrurile pănă acolo, dar... firesce, l’a scos din încurcătură. Şi l’a scos şi a doua şi a treia oră. Scenele acestea însă, măcinătore de nervi şi repe­tate la intervaluri scurte tocmai când ar fi avut mai multă nevoie de menajare, o făcură neîncrei,lejere, rece, şi în cele din urmă neînduplecată. I­ se împietrise inima şi n’a mai vrut să-l ajute. Ceea­ ce a mai rămas, este averea fetei, pe care va trebui s’o moştenăscă... neştirbită prin uşurinţa ta­tălui. Heinz nu credea că nevasta îi va ■■■* *■* ■*//*//*// GAZETA TRANSILVANIEI. Dictatura în Petersburg. Numirea generalului Trepov ca gu­vernor al capitalei rusesce şi atribuţiunile cu cari a fost înzestrat, este echivalentă cu dictatura. însuşi numele lui Dimitrie Trepov însemneză un program al energiei inexo­rabile. Tatăl său, fost şef de poliţie în Pe­tersburg, a cădut victimă unui atentat nihilist, or generalul Dimitrie Trepov, în calitatea sa de şef de poliţie în Moscva, a soitit să execute cu mână de fer ordinile marelui duce Sergiu şi chiar mai dăunădî numai ca prin urechile acului a scăpat de un atentat de revolver, îndreptat asupra lui în gara din Moscva. Altarul »N. Fr. P.\« reamintesce din acest incident pe generalul Gurko, care înainte cu 26 ani fusese pus de asemenea dictator cu însărcinarea de a stinge miș­carea nihilisită prin represiuni şi terore. A fost însă zadarnică numirea lui Gurko şi în curând a fost rechemat şi înlocuit cu Loris Mefikov, care însă n’a fost în stare a împiedeca teribila catastrofă de lângă canalul Caterinei. Şi despre Trepov crede numitul diar, că în curând va a­­junge la graniţele dictaturei sale. Mulţi­mea de lucrători pacînicî, cari mergeau cu cruci şi prapori spre palatul de crii, a putut s’o respingă forţa armatei, spiritul acela de resistenţă însă ce a răsărit din sângele celor ucişi, nu-i va pute reprima dictatura. Acel spirit, dice »N. Fr. Pr.«, a cucerit inteligenţa. Profesorii Karajerv şi scriitorul Annenski, cari au petrecut deja 3 ani în exil, au fost arestaţi şi de astă­­dată. Poziţia Rusiei în concertul statelor europene s’a consolidat mult în anii din urmă şi în urma alianţei cu Franţa a in­trat mult aur în Rusia; acea poziţie însă a fost acum straşnic zguduită prin eşecu­rile suferite în răsboiul cu Japonesii. Spiritul de resistenţă, ce s’a ivit şi care cresce din ce în ce mai mult, dă spe­ranţă ziarului din Viena, că dictatura lui Trepov va reuşi numai pentru scurt timp să îngenuncheze mişcarea, căci loviturile ce le-a primit autocraţia în Extremul O­­rient, au venit mult în ajutorul ei. însuşi ziarul »Moskauer Zeitung«, redactat pănă acuma în spiritul extrem autocratic al lui Katkov, cel ce a sfâşiat după moartea lui Alexandru II, proiectul de constituţiune, sub impresia evenimen­telor de Duminecă a proclamat necesita­tea constituţiunei. »N. Fr. Pr.« încheie : »Poporul rusesc s’a deşteptat şi spi­ritul nou cuceresce din ce în ce mai mulţi aderenţi. Autocraţia se apropie de sfîrşitul ei, de vreme ce chiar duhul lui Katkov vine acum să mărturisăscă causa ei«. Resbomi raso-japones. Agenţia din Petersburg află din Shu­­andiapu, cu data de 25 Ianuarie, că Ruşii au ocupat în aceste din urmă zile, pe flan­cul drept al armatei din Manciuria satul Siaodozy. Din puscile capturate s’a putut deduce, că Japonesii au primit reservele lor. Circulă svonul, că Japonesii înaintăză cu 9 batalioane contra detaşamentului ge­neralului Rennenkampf, Flota Baltică. Din Majunga se telegrafiază. Ad­­miralul Rojdestvensky a declarat, că avea cunoscinţă de presenţa câtor­va unităţi na­vale japonese în vecinătatea flotei rusescî. A zărit chiar trecând pe lângă costa orien­tală a insulei Madagascar, 4 vase de răs­­boiu ce le crede japonese. »Nu cred însă,« a dis admirabil Rojdestvensky, »că admira­­lul Togo să comită greşala de e da un a­­tac aşa de departe de basa de operaţiune a flotei sale.­ Admirabil Rojdestvensky aşteptă în curând divisiunea admiralului Petrovsky. Flota rusăscă, care a ancorat în portul Ma­junga se compune din 45 vase şi este în­soţită de numerose transporturi de cărbuni germane. Căldurile aci sunt forte mari. Cinci marinari au murit de insolaţie, ploi torenţiale cad de patru zile, urmate de furtună. Nr. 10.—1905. SOIRILE BILEI. — 14 (27) Ianuar­ie. Regele Carol şi industria petrolului român. Cetim în »Monitorul petrolului ro­mân« următor­ele : In audienţa pe care a bine­voit a o acorda d-lui G. Spies, direc­torul general al societăţei »Steaua­ Ro­mână«, M. S. Regele Carol s’a interesat despre mersul industriei de petrol de la noi, şi în special de întreprinderile în cari sunt interesate »Deutsche Bank« şi »Dis­­conto Gesellschaft«, esprimând sati­sfacţiu­­nea sa, că finanţa germană participăm la industria nostră de petrol. Augustul nos­tru Suveran a repetat și d-lui director general al »Stelei Române«, aceea ce a spus și cu alte ocasiuni, că toate capitalu­rile streine, ce vin la noi, trebuesc tratate de­opotrivă de bine. A asigurat, că toate întreprinderile, fără nici o excepţie, se vor bucura egal de totă protecţia şi avanta­jele ce le oferă legislaţia nostră, şi că nici o societate nu va obţine vre­o favoare deosebită. Drepturile comune vor fi acor­date tuturor fără nici o excepţie, ori­care ar fi întreprinderea ce le-ar cere. Noul guvernor al Petersburgului Tre-POW s’a născut în anul 1855 ca fiu al fos­tului căpitan al oraşului Petersburg. A urmat studiile în scala corpului pagilor, pe care a absolvat’o cu eminenţă. A ser­vit în cavaleria de gardă şi s’a distins în răsboiul ruso-turc. In anul 1896 a fost nu­mit şef al poliţiei din Moscva. In a­­căstă calitate s’a distins prin energia sa fără păreche în reprimarea tuturor miş­cărilor cu tendinţe liberale. Pentru masa studenţilor români din BraşoV a intrat de la d-1 inginer A. Oneanu din Bucuresci suma de 18 col. 86 bani. Primăscă mărinimosul donator cele mai caldurose mulţumite. — Direc­ţiunea scotelor medii gr. or. române din Bruşov. »Patria«, cassă de economii din Blaşiu­ ne trimite bilanţul pe anul trecut, din care vedem, că acest institut a avut un reviriment de 18,770,494­ 57 coroane şi un profit curat de 65,826­9 cor. Adunarea generală a acţionarilor este convocată pe ziua de 4 Februarie. Ţareviciul greu bolnav. Micul Ţare­­vicî, moştenitorul tronului rusesc, care abia a împlinit câte­va luni, s’a îmbolnă­vit, grav de pneumonie. »Daily Express« din Londra anunţă, că starea micului Ţa­re­vici e forte gravă. Vitele mor de fone. Seri telegrafice primite la ministerele române de interne şi de domenii din partea sătenilor anunţă, că vitele lor din causa lipsei de hrană sunt ameninţate să moră de fom­e. Minis­­teriul de domenii a dat ordin tutur­or şe­filor de ocoale silvice să furniseze ţăranilor pentru mici sume mugurii de salcie, de care au nevoe pentru hrana vitelor. Vase naufragiate pe Marea-Nagră. Din Constantinopol se anunţă: In urma furtu­nei puternice, ce-a bântuit Sâmbăta tre­cută pe Marea-năgră, s’au nenorocit nu­­meroase vase împreună cu echipagiile lor. Fiind comunicaţiunea telegrafică între­ruptă, de-abia acum sosesc amănunte des­pre catastrofele întâmplate. In porturile

Next