Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1905 (Anul 68, nr. 1-23)

1905-01-15 / nr. 10

ESDACŢÎUNEA, A­lsiiaisîrâţiuneî şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancace nu se primesc. Manuscripte nu se întru­d­t. INSERATE ne primesc la Admintetraţiune în Braşov si la urmat rele BIROURI de ANUNŢURI : in Viena, la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Jîmeric Les­­ner.. Heinrich Serbalek. a. Op­­pelik Nachi­., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Gold­berger. Ekstein Bernat. Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körut). PREȚUL INSERȚIUNILOR : o ae­rie garou ond pe o coton â 10 bani pentru o publicare. Pu­blicat* mai aeso după tarifă fi învoială. — RECLAME pe pagina 8-a o seria 20 bani ANUL LXVII­I „GAZSTA" iese. MHinejl Abonamen­te pentru Ausi??' Tra?arii Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-ril de Duminecă 4 cor. pe an. PBRîru România și străinătate. Pe an an 40 franci, pe sese luni 20 tir., pe trei luni 10 fr. N-rlt de Duminecă 8 fr. pe an. Se precumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. ASenaratul pentru Braşov Admiiiistraţiimea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 0 cor. Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 10, 11­05. Situaţiunea în Austria. Partea covîrşitore a cercurilor electorale în Ungaria şî-a dat votul erî, care, după cât putem judeca în momentul de faţă, când încă nu avem o iconă clară şi completă, nu a eşit în total îmbucurător pentru guvernul Tisza. Pe când doi în Ungaria se pre­­gătesce o nouă eră, ce de­sigur va carambola cu aşa d­isele interese co­mune dualiste, se impune de sine întrebarea, ce se petrece în Austria, ce-i de aşteptat şi ce nu din acea parte? Marţi s’a deschis noua sesiune a parlamentului central din Viena. Partide, fracţiuni, inştiinţe, intrigi şi încordări au rem­as tot acelea, ba şi guvernul a rămas acelaş cu prea puţină deosebire. S’a făcut adecă o schimbare la preşedinţa ministerială şi şi aceasta schimbare mai mult a persoanei decât a principiului A fost numit un nou ministru de interne şi un conducător al resortului minis­­teriului justiţiei. In locul lui Körber a făcut obicinuita declaraţie, după deschiderea camerei, noul ministru­­preşedinte baron de Gautsch, a mai lămurit din un vechili ministru­­președinte, care a ajuns din nou în fruntea ministeriului. A trebuit se se retragă Koer­ber, ca se li­ se construiesca Cehilor o punte, pe care se potă trece de la obstrucțiune în tabera celor, cari voesc se restabileasca funcționarea regulată a parlamentului şi ca, de altă parte, se li­ se dea şi Germanilor o satisfacţie pentru esperimentele atât de urîte lor, ce le-a făcut Koerber cu scelele superioare paralele din Si­lesia şi cu facultatea italienescă de la Innsbruck. In fond revenirea lui Gautsch în fruntea guvernului avea se fie semnalul unor noue încercări pentru o apropiere şi înţelegere între Ger­mani şi Boemi. A spus’o Gautsch destul de lămurit in declaraţia a­­mintită, că cel dintâiu pas, ce l’a făcut după numirea sa în funcţiune a fost, de a întră în contact perso­nal cu mai mult! bărbaţi de încre­dere ai Germanilor şi ai Cehilor şi că ţinta lui principală este, de a face cu putinţă o înţelegere germa­­nă-cehă. Firesce, că şi lui îi arde mucul la degete în ce privesce pro­iectele de lege urgente, ce trebue se se voteze pentru necesităţile sta­tului. Ca să se poata vota înse, tre­bue să fie linişte şi ordine în ca­­r­eră, şi acesta nu se poate, pănă ce nu se vor delătura conflictele naţio­nale dintre Germani şi Cehi. Suntem, mai­­fise Dr. Gautsch, un ministeriu de funcţionari ca şi mai înainte, şi suntem imparţial­ faţă cu interesele naţionalităţii ger­mane şi boeme. A mai accentuat dorinţa, ca şi în dieta boemă se în­ceteze obstrucţiunea germană. Şi toate numai, ca se fie pace între cele doue popoare ale Boemiei. Ceea­ ce a vorbit despre raporturile comer­ciale politica cu Ungaria, şi cu strei­nătatea sunt cestiuni cunoscute de mai înainte, rămase înse neresol­­vate. O interesantă alusiune a făcut noul ministru-preşedinte austriac, vor­bind despre necesitatea de a se res­tabili regulata funcţionare a ca­me­rii. Atunci, zise et, când vom avea un parlament la înălţimea chemării sale, nu vom mai trebui se ne te­mem, noi Austriacii, că raportul de echilibru în interiorul monarchiei s’ar conturba şi punctul de gravi­­tate va fi strămutat în defavorul nostru. Alusiunea, de care vorbim, pri­vesce Ungaria şi părerile acelor băr­baţi de stat ai ei, cari au vorbit şi acum de curând despre strămutarea punctului de gravitate al monarchiei în Ungaria. Răspunsul partidelor naţionale: germană, cehă, sud-slavică, italiană şi română, la enunciaţiunile lui Gautsch este, că vor observa o ati­tudine espectantă, şi că sunt gata a face primul pas pentru a uşura calea, ce duce la restabilirea ordinei în cameră prin retragerea tuturor „propunerilor de urgenţă“. Numai radicalii cehi, vre-o şase la nu­mer, nu s’au învoit. Resultatul este, că acesta fracţiune mică face acum obstrucţie, cam cum a făcut la timpul seu fracţiunea ugronistă, pe când Koşuthiştii tăceau. Aşa s’a început în Austria noua acţiune de împăcare, s’au amânat serbările ce erau să se facă din incidentul sosirei sale în capitala Ger­maniei. Bi­­aşov, 14 (27) Ianuarie. Din »Reich­srath«-ul austriac, in şe­dinţa de la 25 i. c. a »Reichsrath«-ului •, deputatul radical ceh Choc a ţinut un dis­curs de două ore în limba cehică. La finea discursului a declarat, că Cehii radicali nu-şi vor retrage moţiunile de urgenţă, fiind­că ei n’au nici o încredere în noul ministru-preşedinte şi fiind­că partidul ra­dical ceh e convins, că cabinetul Gautsch nu va împlini postulatele poporului cehic. Moţiunea lui Choc a fost respinsă cu mare majoritate. Şedinţa s’a continuat după amiadi. Cehul radical Boxa a ţinut un lung dis­curs în limba cehă. Presidentul l’a invitat de repeţite­ ori să se modereze şi să vor­­băscă la obiect. La orele 9­/2 săra Baxa îşi continua încă discursul. El fu adese­ori întrerupt de dep. Wolf. Şedinţa s’a închis numai la orele 11 nóaptea. Călătoria principelui Eulgriei la Ber­lin. Alaltă­erî a plecat Principele Ferdi­nand al Bulgariei la Berlin spre a visita pe împăratul Wilhelm. Principele e însoţit în călătoria sa de generalul Markov, şeful cancelariei curţii Dobrovics şi de 3 ofiţeri superiori. Vizitei acesteia se atribue o mare importanţă politică, în urma faptului, că împăratul Wilhelm a dispus, ca Principele se fie primit cu toate onorurile, cari se fac capului unui stat independent. O scrie recentă sosită din Ruttek spune, că Principele şi-a întrerupt erî noap­­te călătoria în Ruttek, în urma unei te­legrame primite din Berlin, că din causa îmbolnăvirii prințului Eitel de pneumonie Alegerile dietale, piua de erî 26 Ianuarie. Erî s’au făcut alegerile dietate de deputaţi în cele mai multe cercuri elec­torale (376). Pănă în momentul când scriem rândurile aceste, n’am aflat încă resultatul definitiv al dn­ei de erî. In Budapesta au reuşit candidaţii guvernamentali — afară de unul — în toate 10 cercurile, anume: Max Falk (I), ministrul de honvéd­ Nyiri (II), Vészi- Weisz (III), ministrul-preşedinte Tisza (1483 voturi) faţă de contele Iuliu Andrassy (1428 voturi) în cercul IV; Sándor Pal (V), Morszanyi Carol (VII), Albert Kerzeviczy (Vili), ministrul de justiţie Plosz (IX). Mi­nistrul de comerciu Bieronymi avea luptă grea cu democratul Vaszonyi. In cele 5 cercuri ale comitatului Trei scaune au reuşit următorii: La Sep­­szisorigeorgiu Dr. Bene István (banfist), la Ilyefalva Brázay Zoltán (kuşutist), la Chezdi Polonyi (koşutist), Covăsim Za­­harias I. (kosutist); Berczk Greber I. (k.), Nagygjtu Ferenczi J. (k.) In Clusiv (oraş) au reuşit candidaţii br.iifişt. Pisztory M. şi br. Wesselényi faţă cu candidaţii guvernamentali Hegedűs şi br. Feilitsch. La Şimleul-Silvaniei Ugrón (k.) Cu unanimitate au fost aleşi urmă­torii : Rozsnyó: Andrassy G. (d.); Czegléd: Fr. Kossuth; Nagy-Körös: Carol Eötvös; Nagy-Kalló: Mezössy B. (k.); Szt.-Gothard: Coloman Szeli; Zalaszentgrot: Eitner Zs. (k.) Barand: Illés Balint (k.); Seghedin cerc. II Polczner J. (k.); Sânmiclăuşul-mare: Ró­nai E. (guv.); Elisabetopole: V. Issekutz (guv.); Bogşa­ germ­ană: Pachomie Avra­­mescu (g.) Lugoş: Patyanszky (g.); Ora­­viţa: Gränzenstein B. (g.); Caransebeş: Ja­­kabffy I. (g.); Nagybajom: conte Zichy I. (afară de partide); Lipo­va: R. Zselinszki (g.); Sighetul­ Marmaţiei: Lator (g.); Co­­hahin F. Pildner (g.); Felsö-Kör: Erdődi Gy. (disid.) Rum: Francisc Buzath (po­poral); Nagyszöllös Sándor I. (g.); Töke-Te­­rebes: T. Andrassy (dis.); Hajdu-Nanas: Victor Rakosy (k.); Rózsahegy: Angyal I. (g.); Siklós: cont. Benyovszky (k.); Kör­­möczbánya: ministrul Lukacs L. și în alte 37 cercuri electorale, parte guvernamen­tali, parte koşutistî. Intre aceştia din ur­mă sunt: Vertan la Turda; Daniel Gabor (g.) la Olahfalu; contele Albert Apponyi la Jászberény; br. Stojanovici (g.) la Mo­­raviţa (contra candidatului român); Petru Mihályi (g.) Acna-Şugatag; Roszenberg Gy. (g.) Abrud, Török Bela (g.) la Hu­­nedoara. Au mai fost aleşi: Neustädter K. g. la Pojun; Török Bertalan g. la Aiud; Do­kus F. g. la Alba-Iulia; ministrul Khuen- Hedervary la Ti­misoara; Tallian Bela la Török-Kanizsa; Belicska B. la Bănat-Com­­loş; Markbreit Gyula g. la Ocna-Sibiiului La Deva Dr. Vlad a repâşit în decursul cin­ei de erî. In Deva a reuşit br. Szent­­kereszty. La Dobriţin Thaly Kalman k., Bakonyi k., Szabó K. banf. La Akosfalfa Makkay Zsiga k., la Careii-marî conte St. Karolyi fc., la Margita Szatmary Mor k., la Nagy-Kapos Komjáthy Bela k., la Zelau Lengyel Zoltán k., la Zsambokret br. Ivor Kaas banf., la Odorheiul-săcuesc Szakacs P. k., la Szekelykeresztur Gyárfás banf., la Papa br. Desid. Banffy, la Reghinul­­săsesc br. Podmaniszky g., la Pecica Herzeg F. g., la Oradea-mare Hlatky E. g., la Bonyhad Perczel D. g., la Gyöngyös Vi­­sontai S. k., la Okland Hinlender B. k., la Arad Barabas Béla k., la Tapolcza Daranyi Ig. disid. Deputaţi saşi au fost aleşi următorii: Traug. Copony şi Hintz (Braşov), Wilh. Brukner şi Dr. Gustav Lindner Sibiiu; Will­. Melzer Sighisoara; Dr. Oberth Me­diaş; Franz Pildner Cohaim; Dr. A. Schu­ller Agnita; Gottfried Kuales Bistriţa. La Fagaras a fost ales guvernamen­talul Mikszáth K. cu 970 voturi, contra candidatului român Dr. Şenchea, care a obţinut 165 voturi. — La Născud a fost ales guvernamentalul I. Ciocan. D­in cercul Privegye s’au întâmplat es­­cese mari. Mai mulţi alegători liberali au fost răniţi grav. Miliţia intervenind, s’a pus capăt turburărilor. La Zsambokret aderenţii partidului poporal au încercat se oprescă pe alegă­torii guvernamentali a merge la urnă. — In Batkocs oposiţionalii s’au opus gendar­­meriei. Un gendarm a fost împuşcat. Tulburările din Rusia. Dictatura militară. Dictatura militară din Petersburg a luat cele mai întinse măsuri pentru­­a suprima revolta muncitorilor. Prin un ucaz al Ţa­rului, generalul Trepov — după cum am amintit şi erî — fost şef de poliţie în Moscva, e numit guvernor general militar. Trepov este cel mai de încredere om al marelui duce Sergiu şi este duşman de­clarat al ori­cărei mişcări constituţionale. Trepov a fost învestit de Ţarul cu­ atribu­ţii mile puterei celei mai nelimitate. Sub ordinele lui stau toate autorităţile, poliţia, zemstvourile, armata şi i­ s’a dat şi dreptul de a espulsa. El şî-a ocupat alaltăerî postul. După numirea lui Trepov de guvernor general militar, el a luat primele măsuri de suprimare a grevei. Resultatul s’a ară­tat îndată: Petersburgul e relativ liniştit, armata circulă în toate direcţiunile şi su­primă imediat cea mai mică disordine. Despre evenimentele zilelor din urmă se anunţă urmatorele: Evenimentele mai noue. Din Petersburg se telegrafiază: In în­tregul oraş e linişte, pe strade lumea umblă ca ’n tim­purî normale. Muncitorii din usinele Putilov s’au presentat pentru a reintra în muncă. Puşcăturî nu s’au mai auztit, decât din cartierul Vasiljevsk-Ostrov. Prăvăliile sunt închise încă. Pe strădî circulă pa­trule. E liniște generală. Muncitorii şan­­tierei­ Nevski s’au presentat și ei pentru a reîncepe lucrul. In noaptea de 24 Ianuarie la ordinul generalului Trepov s’au făcut numeroase arestări. Orî­ ce adunare seu grupare de oameni, fie pe strădî, fie în localuri publice său private, este interdisă. Elementele sus­pecte sunt espulsate din oraş. Mişcarea

Next