Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)
1905-11-26 / nr. 260
Pagina 2. Atitudinea şi tactul Greciei cătră Rusia în timpul răsboiului ruso-japonez a contribuit să facă şi mai intime raporturile dintre cele două state. Cordialele relaţiunî cu Austria devin din ce în ce mai strînse, de ..?ârâ:ce guvernul grecesc a recunoscut realitatea politicei austriace în Macedonia, în vreme ce contrastele nalo-grecesc din causa cestiunei Epicului au remis latente, fără a compromiteînsa bunele relaţiuni între cele două state. Altfel sunt însă raporturile între Grecia şi România. Trebue să se deploreze acest conflict, care e în opoziţie cu interesele grecesci. Conflictul a devenit şi mai acut în lipsa regelui din Atena, şi tocmai de acesta se va trata în timpul presenţei regelui George la Viena. Mesagiul lui Rosevelt. Mesagiul preşedintelui Roosevelt pentru deschiderea congresului relevoză necesitatea bunelor raporturi comerciale şi se ocupă de conferinţa de la Haga, asigurând că guvernul va face totul pentru a favorisa succesul ei, în interesul pacei internaţionale şi al dreptatei. Dacă va fi cu putinţă, se va încheia şi un tratat de abitragiu general între naţiunile cari sunt representate la acestă conferinţă. Mesagiul vorbesce de situaţiunea marinei şi a armatei şi ceresporirea armatei de uscat atât de slabă, precum şi sporirea flotei. In cestiunea admiterei imigranţilor în America, preşedintele spune, că cestiunile de morală şi cele sociale trebue se servescă de normă în acestă privinţă, pe când cestiunile de origine sau de rasă nu au de jucat rol. Anarchiştii ca şi toţi individii violenţi, precum şi oamenii imorali, leneşi şi degeneraţi, nu trebue se fie admişi în Statele Unite. Guvernul salută intenţiuneaJaponiei de a garanta intergritatea Chinei şi vede în acestă decisiune o dorinţă de a se menţine pacea hunei. Agitaţia socialistă în Germania. Socialiştii au decis să organizeze o agitaţie în totă Germania în contra legilor marinei şi a impozitelor şi de a ţine pretutindeni întruniri de protestare, din care prima va avea loc la Karlsruhe, rerea. Începui deci să mă las de simularea acceselor, şi îmi dedeam numai aerul unui om, căruia îi lipsesce o Sâmbătă. Am obţinut un resuflat escelent, căci în vreo două săptămâni toţi se deprinseseră cu poznele mele inofensive şi mă tratau ca pe un copil. Devenisem chiar centrul a mimarese atenţiuni delicate, ba erau printre aceşti Germani buni şi de aceia, cari făceau reproşuri atât inspectorului, cât şi revisorului W.... pentru că la intrarea mea în arest m’au tratat atât de brutal. Dar nu sunt fijice cu ei decât un serman nenorocit, vrednic de milă şi care nu poate fi făcut responsabil pentru faptele sale. La 17 Octomvrie veni Gerda la Frankfurt. I se adusese la cunoscinţă, că sunt închis. Sermana femeie, când a aflat de arestarea mea, deşi slăbită de lehuzie, a plecat numai decât din M.... și a alergat să facă ceva pentru mine. Eahabar n’avea, că aș fi un aventurier, din contră credea că sufer de boala kleptomaniei, forte răspândită chiar în clasele cele mai distinse, își prin gând nu trecea, că »kleptomania« mea ar fi o profesiune bine studiată şi că eu numai în urma acestei profesiuni am fost în stare a duce o viaţă atât de luxuriosa. Ea se grăbi deci la Frankfurt, unde avu de biruit o mulţime de dificultăţi, pănă putu să străbată la mine. Dintru început nu credea nimeni, că nevasta unui atare escroc, să fie în adevăr o contesă R.... şi că ar ignora cu desăvîrşire caracterul bărbatului său. Dar în cele din urmă au trebuit să se convingă, şi nevastă-mea obţinu permisiunea, de a mă pute iisits de două ori pe iji. In aceeaşi iji fui chemat în cabinetul inspectorului, unde Gerda mă aştepta. Deşi nu credeam, că va veni aşa curînd, totuşi în clipa când mi s’a comunicat, că mă va visita, mi-am ticluit un plan, cum să mă port faţă cu densa. Spre a justifica întrega mea purtare, şi în special furtul din Luzern, trebuia să mă present ei ca nebun, şi încă într’un grad mai mare decât pănă acuma. Când am fost condus deci în parloar, îmi ţineam ochii înholbaţî, privind drept înainte, în vid, şi nu manifestam nici o emoţie. Mă arătam că nu-mi aduc aminte unde voiu fi văitut acestă femeie, care stetea scăldată în lacremi ia- ia j inte-mî, şi că ar fi soţia mea,habar n’a- jveam. M’am apropiat de dânsa şi mo uitam cu ochi sticloşi în faţă- i. Nenorocita femeie, când m’a vădut în acestă situaţie, veni spre mine cu braţele deschise, me îmbrăţişa şi mă aşeda pe o bancă lângă sine, par’ că aş fi fost o fiinţă fragilă. Buna şi delicata ei inimă sângera de milă pentru mine. Ea îmi ștergea lacrămile, cari îmi curgeau din ochi, fără să vreau, mă desmierda și îmi vorbia ca unui copil bolnav. Mă săruta când pe rente, când pe buze și era sdrobită de durere, revădendu-mă după o absență de trei săptămâni din M.... în starea aceasta deplorabilă. Mă copleşi în plânsete cu sughiţ cu vorbe mângâioase, îmi spunea că cu fete cele intâmplate, eu totuşi am să fiu George al ei, şi mai adaogă: »Ori ce s’ar întâmpla, soţia ta şi copilul tău, vor rămână vecinie la tine«. La toate acestea eu răspundeam în cuvinte incoherente, dar tot mereu îi apucam deliciosul cap cu amândouă mânile și o sărutam pe ochi, pe buze, ca şi cum aş fi voit să sorb întreaga dubăţă, ce emana dintr’însa, şi de care poate nu peste mult nu voia mai avea parte. De altmintrea mă țineam în reservă şi nu îndrăzniam să vorbesc nici de nenorocirea noastră, nici să întreb de copil, căci scieam să mă prefac, par’ că aş avea de a face cu o streină. Ce scenă tragică! Presidentul poliţienesc şi un consilier, cari erau de faţă, erau adânc mişcaţi. Dar cea mai emoţionată era biata mea nevastă : mă credea bolnav şi mă iubia încă şi mai mult. Decă n’ar fi fost influințată nici dintr’o parte, aceasta escelentă femeiă nu m’ar fi părăsit niciodată, nici-odată! Pentru dânsa eram tot bărbatul ei, căruia își dăruise întrăga inimă, și tatăl copilului ei. Dar influențele de mai târdiu și teama, că mătușa ei, contesa V...., i-ar suprima renta de 6000 mărci, şi ar ajunge împreună cu copilul prada miseriei, au silit’o după tjece luni, pe care eu le-am petrecut în temniţă, de a intenta i GAZE dăidomisiunea, ceea ce dorepmai întâmplat în ultimele sept Majestatea Sa şi-a reserve‘ . Po nea pe mai târdiu — spune i ficios. Adi, Vineri, Fejervary va nou ia Viena, er mâne Sâmbătă ,i ; I mit în audienţă specială. Probai il ca in audienţa do mâne se va aduce o dech mie definitivă asupra propune nului ungar şi prin acesta şi a acestui guvern. Armistiţiu şi compromis In şedinţa de alaltăeri a .• coaliţiune i s’a lansat cestiune- u mui armistiţiu. Se scie, că în partidu ivise un puternic curent, care că ddcă la 19 Decemvrie se • »mă dieta prin rescript regal, dieta întrunită şi să nu cedeze de brachiale. Elementelor mai infrunte cu Kossuth, li-a succi mina pe extremişti, să renunţe sinea acesta. Drept, aceea c iriţi hotărît, că deca camera va fi o nea mânată, membrii parlamentului pună cuvântului regal şi să se împrăşi-.? , în linşte, pentru a nu provoca aplicaa forţei. Se vorbesce acum şi desjţu cei promis. Bărbaţi politici fruntaş , şi fostul ministru de finanţe dau silinţa, ca pe basa concendelor 67-iste să se facă un cempeom • • din care să urmeze formare* t ■ ■ . ■., . legal constituţional, de altă pat numescă pretensiunilor partidi • ' dist chiar şi pentru caşul cân direct parte în viitorul guvern Bate la ochi, că (jiareie «• \ ■' j constată unisono, că la toate j ar - ■ , ' : lamentare se poate espena adi clinare spre o înțelegere pacit Oficiosul »Magyar Nemz despre situația actuală dice, • normali nu se eschivéza de 1 o d-. ■ : care pacînică. Dacă coaliția ‘ acceptabile, n’are de cât să iei, față. Sfîrșitul grevei. Organul socialiştilor din Budapesta anunţă, că s’a stabilit o înţelegere între culegătorii grevişti şi între o parte a diarelor boicotate. Alaltăeri după amiadî s’a ţinut o consfătuire comună între delegaţii comitetului organisator al socialiştilor, între representantul tipografiei »Globus« şi între prim - redactorul de la »Magyarororszag« şi au încheiat o învoială, la care au aderat editorii de diare. fiarele, cari şi-au dat concursul la acestă învoială, sunt: »Magyarorszag«, »Független Magyarorszag«, »A Polgar«, »A Nap«, »Magyar Szó«, »Budapester Tagblatt«, »Magyar Estnlap«. O ceta de 8000 socialiști s’a dus alaltăerî sera dinaintea clubului socia’-democrat. Din fereastra ziarului »Népszava« Kardos Jakab li-a adresat o vorbire în in parlamentul german. In diua primă (6 Decemvrie) a se■ »Reichstag«-ului german interesul vn pal s’a concentrat la marele discurs a politicei externe, pe care cancelarulului, principele de Bülow l’a ţinut ia tul şedinţei. Este poate cel mai imnt şi cel mai serios discurs, ,pe care enunţat vr’o dată cancelarul şi se dice, că în ultimii ani nici un bărbat cat european n'a pronunţat in asea discurs. Şi tonul in care a rost , it discursul încă s'a abătut dela sail I diplomatic, căci după cum se anunţă di Berlin, cancelarul a vorbit încet, apă.t si la anumite pasage a ridicat tonul, parlamentul l’a ascultat in tăcere adâncă. I ii din când în când se producea mîsprintre deputaţi. Principele Billow a declarat din capul ■ ii, că situaţia externă nu e satisfăcei/ire şi că sunt de temut noua incur~dn vi. Parlamentul asculta cu încordare şi fiscare vină se produse, când Bülow a ■' arat franc, că raporturile hitre Geruiania şi Anglia surd încordate şi că acesta încordare inspiră îngrijiri. Cancelarul şi-a esprimat ce e drept speranţa, că sforţările îndreptate spre intaurarea neînţelegerilor vor fi urmate de os, dar acesta declaraţie a fost recent şi se vedea, că cancelarul nu prea ilustuiî. In privinţa posiţiei italiei în tripla viinţâ, Bülow a constatat, ca intre Italia şi Austro-Ungaria s’a» întâmplat dcsacor■ i. Germania, a dis Bülow, ţine la tripla antă, trebue însă în pus de nevoie se pregătită a întră in acţiune şi fără aliaţi. Situaţia Germaniei în Asia de Ost nu este atinsă prin convenţia anglo-japonesa, adaugă însă, că se va vede în ce spirit va fi interpretată acesta convenţie. Cancelarul a desavuat svonurile, că Germania s’ar fi amestecat in afacerile interne ale Rusiei, cu deosebire în chestia Poloniei, a relevat însâ, că Germania în părţile polonese ale sale va sei menţine ordinea. In chestia Marocului cancelarul a făcut de asemenea un esposeu franc, recapitulând fasole întregei afaceri Este absurd, a zis el, că Germania ar vrea se atace Franţa, dar svonurile colportate pe contul iubirei de pace a Germaniei, ie-a declarat de asemenea drept semne ale ostitilităţii faţă cu Germania. ;a zis, că diarele cari au lucrat con■cialiştilor, au pus botul pe labe şi , obligat, că de aici înainte vor scrie cinstit despre [lupta muncitorime! , vor mai calomnia pe cei cari partimn mişcarea muncitorilor. Lupta nu eştt încă, toţi trebue să participe şi , p.c. înainte la acestă luptă pentru votul universal. Nr. 260.—1905. „Ungurii ardeleni în primejdie. Consciinţa cea rea îi rade cumplit pe adversarii neamului nostru. Deşi timpurile nu sunt de loc potrivite pentru a râspândi în ţară şi lume faime şi calomnii din cele mai ticălose asupra Românilor, ei nu se sfiesc a lansa fel de fel de minciuni prin pressa lor orbită de patimă şi ură şi a alarma pe conaţiionalii lor cu vorbe de nimic despre o pretinsă mişcare revoluţionară a Românilor ardeleni îndrep- tată în contra Maghiarilor. I.Marul »Hazank« din Budapesta publică într’un număr al seu mai nou nisce calomnii miserabile la adresa Românilor, cu scop par’că de a provoca la ură pe Maghiari şi a ridica asupra Românilor violenţa şi goana celor de la stăpânire. Era ce scie să spună numita fete: Cică printre Românii ardeleni s’ar fi pornit o mişcare, ce semăna cu începutul marilor vărsări de sânge de la 1848. Mai ales Românii din comitatele Alba-inferioară, Ternava-mare şi Bistriţă-Năseud sunt înarmaţi împotriva Maghiarilor. Se pregătesc din nou timpurile lui floria, Cloşca şi Iancu, simţindu-se pretutindeni activitatea mânei vienese. Românii din comitatul Bistriţă-Năsăud sunt proveduţi cu puşti militare. In aceie părţi nici nu se mai tăinuesce, că puşcile şi cartuşele le primesc din Viena (probabil şi din Budapesta). Cei ce urmăresc cu ochi ageri mișcarea Românilor din comitatul Târnavei, adecă notarii comunali, au rugat pe fispan se sporesc,ă gendarmeria, dar fispan ui sasa refusal. »Tóta încrederea nostră — serie corespondentul numitei lor — este în gendarmeria credinciosa. Daca Românii ar strica linia ferată, suntem pierduţi, doarece feciorii de la regimentele maghiare nu ne pot veni în ajutor. Mult mai critică este situaţia în comitatul Albei interiore. Corespondentul nostru ne scrie, că în urma agitaţiunilor neînfrânate Aiudul şi împrejurimea sunt în mare primejdie. Românii din acest ţinut, se înarmeză şi armele se capătă — cum dir, ei — din Viena. Se ţin mereu adunări în contra oprotiştei autorităţilor comitatense. Câmpenii sunt eră şi punctul central, ca la 1848. Zlatna, Şardul, Bucerdea sunt tot aşa neapărate ca la 1848. Aiudul nu este odi așa de neapărat ca atunci, căci tinerimea (maghiară)“Uehcolb" încă se pregătesce pentru cas de atac, afară de acâsta sunt honvedii. Dar se poate întâmpla, ca acești honved! să fie trimiși în altă parte... Nu ne-am fi mirat, dăcă aceste scriî alarmante, mincinoase și ticălose s’ar fi publicat în vre un diar «umoristic ca »Bolond Istók«. Să vină vise o taie ca »Hazank«, ce se pretinde serioasa, şi să dea loc în coloanele ei la astfel de insinuaţiunî şi calomnii miserabile, —e ceva îngrijitor. Rău serviciu fac diatele de propagandă maghiare când se lasă seduse şi amăgite de niste corespondenţi provinciali maniaci, cari ţin să-şi câştige merite »patriotice« prin calomniarea în chip atât de infam a unui popor pacinic şi liniştit, şi îndoit păcătoşi sunt aceia, cari în loc de a arunca la coş născocirile veninoase ale scribilor »patriotici«, le dau loc în colef Crisa. Audienţa lui Fejervary. Majestatea Sa a primit Miercuri intro lungă audienţă pe ministrul preşedinte ungar Fejervary, care i-a făcut un raport amănunţit asupra situaţiunei şi a presentat monarchului propuneri însemnate pentru sanarea stărilor critice şi pentru rehabilitarea ordinei sdruncinate. Ciiare bine informate pretind a sei, că Fejervary a cerut între altele de la Coronă amânarea dietei înainte de 19 Decemvrie, apoi disolvarea ei în Ianuarie, cr alegerile nouă să se facă târdiu în tomna anului viitor. Pentru cazul când Maj. San’ar aproba aceste propuneri, guvernul își!