Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)

1905-11-26 / nr. 260

Pagina 2. Atitudinea şi tactul Greciei cătră Rusia în timpul răsboiului ruso-japonez a contri­buit să facă şi mai intime raporturile din­tre cele două state. Cordialele relaţiunî cu Austria devin din ce în ce mai strînse, de ..?ârâ:ce guvernul grecesc a recunoscut rea­litatea politicei austriace în Macedonia, în vreme ce contrastele n­alo-grecesc­ din causa cestiunei Epicului au rem­is latente, fără a compromite­­însa bunele relaţiuni între cele două state. Alt­fel sunt însă ra­porturile între Grecia şi România. Trebue să se deploreze acest conflict, care e în opoziţie cu interesele grecesci. Conflictul a devenit şi mai acut în lipsa regelui din Atena, şi tocmai de acesta se va trata în timpul presenţei regelui George la Viena. Mesagiul lui Rosevelt. Mesagiul pre­şedintelui Roosevelt pentru deschiderea con­gresului relevoză necesitatea bunelor ra­porturi comerciale şi se ocupă de confe­rinţa de la Haga, asigurând că guvernul va face totul pentru a favorisa succesul ei, în interesul pacei internaţionale şi al dreptatei. Dacă va fi cu putinţă, se va în­cheia şi un tratat de abitragiu general în­tre naţiunile cari sunt representate la acestă conferinţă. Mesagiul vorbesce de situaţiu­­nea marinei şi a armatei şi cere­­sporirea armatei de uscat atât de slabă, precum şi sporirea flotei. In cestiunea admiterei imi­granţilor în America, preşedintele spune, că­­ cestiunile de morală şi cele sociale trebue se servescă de normă în acestă privinţă, pe când cestiunile de origine sau de rasă nu au de jucat rol. Anarch­iştii ca şi toţi individii violenţi, precum şi oamenii imorali, leneşi şi degeneraţi, nu trebue se fie ad­mişi în Statele­ Unite. Guvernul salută in­­tenţiunea­­Japoniei de a garanta intergri­­tatea Chinei şi vede în acestă decisiune o dorinţă de a se menţine pacea hunei. Agitaţia socialistă în Germania. Soci­aliştii au decis să organizeze o agitaţie în totă Germania în contra legilor marinei şi a impozitelor şi de a ţine pretutindeni întruniri de protestare, din care prima va avea loc la Karlsruhe, rerea. Începui deci să mă las de simularea acceselor, şi îmi dedeam numai aerul unui om, căruia îi lipsesce o Sâmbătă. Am ob­ţinut un resuflat escelent, căci în vreo două săptămâni toţi se deprinseseră cu poznele mele inofensive şi mă tratau ca pe un copil. Devenisem chiar centrul a mimarese atenţiuni delicate, ba erau prin­tre aceşti Germani buni şi de aceia, cari făceau reproşuri atât inspectorului, cât şi revisorului W.... pentru­ că la intrarea mea în arest m’au tratat atât de brutal. Dar nu sunt f­ijice cu ei­­ decât un serman nenorocit, vrednic de milă şi care nu poate fi făcut responsabil pentru faptele sale. La 17 Octomvrie veni Gerda la Frankfurt. I­ se adusese la cunoscinţă, că sunt­ închis. Sermana femeie, când a aflat de arestarea mea, deşi slăbită de lehuzie, a plecat numai decât din M.... și a­ alergat să facă ceva pentru mine. Eah­abar n’avea, că aș fi un aventurier, din contră credea că sufer de boala kleptomaniei, forte răs­pândită chiar în clasele cele mai distinse, îș­i prin gând nu­­ trecea, că »klepto­mania« mea ar fi o profesiune bine stu­diată şi că eu numai în urma acestei pro­fesiuni am fost în stare a duce o viaţă atât de luxuriosa. Ea se grăbi deci la Frankfurt, unde avu­ de biruit o mulţime de dificultăţi, pănă putu să străbată la mine. Dintru început nu credea nimeni, că nevasta unui atare escroc, să fie în ade­văr o contesă R.... şi că ar ignora cu de­­săvîrşire caracterul bărbatului său. Dar în cele din urmă au trebuit să se convingă, şi nevastă-mea obţinu permisiunea, de a mă pute iisits de două ori pe iji. In aceeaşi iji fui chemat în cabinetul­­ inspectorului, unde Gerda mă aştepta. De­­­şi nu credeam, că va veni aşa curînd, totuşi în clipa când mi­ s’a comunicat, că mă va visita, mi-am ticluit un plan, cum să mă port faţă cu densa. Spre a justifica întrega mea purtare, şi în special furtul din Luzern, trebuia să mă present ei ca nebun, şi încă într’un grad mai mare de­cât pănă acuma. Când am fost condus deci în parloar, îmi ţineam ochii înholbaţî, privind drept înainte, în vid, şi nu mani­festam nici o emoţie. Mă arătam că nu-mi aduc aminte unde voiu fi văitut acestă fe­meie, care stetea scăldată în lacremi i­a- i­a j inte-mî, şi că ar fi soţia mea,­­habar n’a- j­veam. M’am­ apropiat de dânsa şi mo uitam cu ochi sticloşi în faţă- i. Nenorocita fe­meie, când m’a vădut în acestă situaţie, veni spre mine cu braţele deschise, m­e îmbrăţişa şi mă aşeda pe o bancă lângă sine, par’ că aş fi fost o fiinţă fragilă. Buna şi delicata ei inimă sângera de milă pentru mine. Ea îmi ștergea lacrămile, cari îmi curgeau din ochi, fără să vreau, mă desmierda și îmi vorbia ca unui copil bol­nav. Mă săruta când pe­­ rente, când pe buze și era sdrobită de durere, revăden­­du-mă după o­ absență de trei săptămâni din M.... în starea aceasta deplorabilă. Mă co­pleşi în plânsete cu sughiţ cu vorbe mân­­gâioase, îmi spunea că cu fete cele intâm­­plate, eu totuşi am să fiu George al ei, şi mai adaogă: »Ori ce s’ar întâmpla, soţia ta şi copilul tău, vor rămână vecinie la tine«. La toate acestea eu răspundeam în cu­vinte incoherente, dar tot mereu îi apucam deliciosul cap cu amândouă mânile și o să­rutam pe ochi, pe buze, ca şi cum aş fi voit să sorb întreaga dub­ăţă, ce emana dintr’însa, şi de care poate nu peste mult nu voia mai avea parte. De altmintrea mă țineam în reservă şi nu îndrăzniam să vor­besc nici de nenorocirea noastră, nici să întreb de copil, căci scieam să mă prefac, par’ că aş avea de a face cu o streină. Ce scenă tragică! Presidentul poliţie­nesc şi un consilier, cari erau de faţă, erau adânc mişcaţi. Dar cea mai emoţionată era biata mea nevastă : mă credea bolnav şi mă iu­bia încă şi mai mult. Decă n’ar fi fost influințată nici dintr’o parte, aceasta escelentă femeiă nu m’ar fi părăsit nici­odată, nici-odată! Pentru dânsa eram tot bărbatul ei, căruia își dăruise întrăga inimă, și tatăl copilului ei. Dar influențele de mai târdiu și teama, că mătușa ei, con­tesa V...., i-ar suprima renta de 6000 mărci, şi ar ajunge împreună cu copilul prada miseriei, au silit’o după tjece luni, pe care eu le-am petrecut în temniţă, de a intenta i­­ GAZE dăidomisiunea, ceea­ ce do­rep­­­mai întâmplat în ultimele sept Majestatea Sa şi-a reserve‘ . Po nea pe mai târdiu — spune i ficios. Adi, Vineri, Fejervary va nou ia Viena, er mâne Sâmbătă ,i ; I mit în audienţă specială. Probai­ il ca in audienţa do mâne se va aduce o dech mie definitivă asupra propune nului ungar şi prin acesta şi a acestui guvern. Armistiţiu şi compromis In şedinţa de alaltăeri a .• coaliţiune i s’a lansat cestiune- u mui ar­mistiţiu. Se scie, că în partidu ivise un puternic curent, care că ddcă la 19 Decemvrie se • »mă dieta prin rescript regal, dieta întrunită şi să nu cedeze de brachiale. Elementelor mai in­­­frunte cu Kossuth, li-a succi mina pe extremişti, să renunţe si­nea acesta. Drept, aceea c iriţi hotărît, că deca camera va fi o­ nea mânată, membrii parlamentului pună cuvântului regal şi să se î­m­prăşi-.? , în linşte, pentru a nu provoca aplica­­a forţei. Se vorbesce acum şi desjţ­­u cei promis. Bărbaţi politici fruntaş , şi fostul ministru de finanţe dau silinţa, ca pe basa concen­­­delor 67-iste să se facă un cempeom • • din care să urmeze formare* t ■ ■ . ■., . legal constituţional, de altă pat numescă pretensiunilor partidi • ' dist chiar şi pentru caşul cân direct parte în viitorul guvern Bate la ochi, că (jiareie «• \ ■' j constată unisono, că la toate j ar - ■ , ' : lamentare se poate espen­a adi clinare spre o înțelegere pacit Oficiosul »Magyar Nemz despre situația actuală dice, • normali nu se eschivéza de 1 o d-. ■ : care pacînică. Dacă coaliția ‘ acceptabile, n’are de cât să iei, față. Sfîrșitul grevei. Organul socialiştilor din Budapesta anunţă, că s’a stabilit o înţelegere între culegătorii grevişti şi între o parte a dia­­relor boicotate. Alaltăeri după amiadî s’a ţinut o consfătuire comună între delegaţii comitetului organisator al socialiştilor, în­tre representantul tipografiei »Globus« şi între prim - redactorul de la »Magyaror­­orszag« şi au încheiat o învoială, la care au aderat editorii de diare. fiarele, cari şi-au dat concursul la acestă învoială, sunt: »Magyarorszag«, »Független Ma­­gyarorszag«, »A Polgar«, »A Nap«, »Ma­gyar Szó«, »Budapester­ Tagblatt«, »Ma­gyar Estnlap«. O ceta de 8000 socialiști s’a dus a­­laltăerî sera dinaintea clubului socia’-de­­mocrat. Din fereastra ziarului »Népszava« Kardos Jakab li-a adresat o vorbire în­ ­in parlamentul german. In diua primă (6 Decemvrie) a se­­■ »Reichstag«-ului german interesul vn pal s’a concentrat la marele discurs a politicei externe, pe care cancelarul­­­ului, principele d­e Bülow l’a ţinut ia tul şedinţei. Este poate cel mai im­­nt şi cel mai serios discurs, ,pe care enunţat vr’o dată cancelarul şi se dice, că în ultimii ani nici un bărbat c­at european n'a pronunţat in ase­­a discurs. Şi tonul in care a rost , it discursul încă s'a abătut dela sa­il I diplomatic, căci după cum se anunţă di­ Berlin, cancelarul a vorbit încet, apă­­.t si la anumite pasage a ridicat tonul, parlamentul l’a ascultat in tăcere adâncă. I ii din când în când se producea mîs­­printre deputaţi. Principele Billow a declarat din capul ■ ii, că situaţia externă nu e satisfă­cei/ire şi că sunt de temut noua incur­­~dn vi. Parlamentul asculta cu încordare şi f­­iscare vină se produse, când Bülow a­­ ■' arat franc, că raporturile hitre Ger­­ui­ani­a şi Anglia surd încordate şi că acesta încordare inspiră îngrijiri. Cancelarul şi-a esprimat ce e drept speranţa, că sforţările îndreptate spre in­ta­urarea neînţelegerilor vor fi urmate de os, dar acesta declaraţie a fost rece­nt şi se vedea, că cancelarul nu prea­­ ilustuiî. In privinţa posiţiei italiei în tripla vii­nţâ, Bülow a constatat, ca intre Italia şi Austro-Ungaria s’a» întâmplat dcsacor­■ i. Germania, a dis Bülow, ţine la tripla antă, trebue însă în pus de nevoie se pregătită a întră in acţiune şi fără aliaţi. Situaţia Germaniei în Asia de Ost nu este atinsă prin convenţia anglo-japo­­nesa, adaugă însă, că se va vede în ce spirit va fi interpretată acesta convenţie. Cancelarul a desavuat svonurile, că Germania s’ar fi amestecat in afacerile in­terne ale Rusiei, cu deosebire în chestia Poloniei, a relevat însâ, că Germania în părţile polonese ale sale va sei menţine ordinea. In chestia Marocului cancelarul a făcut de asemenea un esposeu franc, re­capitulând fasole întregei afaceri Este ab­surd, a zis el, că Germania ar vrea se atace Franţa, dar svonurile colportate pe contul iubirei de pace a Germaniei, ie-a declarat de asemenea drept semne ale ostitilităţii faţă cu Germania. ;­a zis, că diarele cari au lucrat con­­■cialiştilor, au pus botul pe labe şi , obligat, că de aici înainte vor scrie­­ cinstit despre [lupta muncitorime! , vor mai calomnia pe cei cari parti­­mn mişcarea muncitorilor. Lupta nu eştt încă, toţi trebue să participe şi ,­ p.c. înainte la acestă luptă pentru vo­tul universal. Nr. 260.—1905. „Ungurii ardeleni în primejdie. Consciinţa cea rea îi rade cumplit pe adversarii neamului nostru. Deşi tim­purile nu sunt de loc potrivite pentru a râspândi în ţară şi lume faime şi calom­­­­nii din cele mai ticălose asupra Români­lor, ei nu se sfiesc a lansa fel de fel de minciuni prin pressa lor orbită de patimă şi ură şi a alarma pe conaţiionalii lor cu vorbe de nimic despre o pretinsă mişcare revoluţionară a Românilor ardeleni îndrep-­­ tată în contra Maghiarilor. I.Marul »Hazank« din Budapesta pu­­blică într’un număr al seu mai nou nisce calomnii miserabile la adresa Românilor, cu scop par’că de a provoca la ură pe Maghiari şi a ridica asupra Românilor vio­lenţa şi goana celor de la stăpânire. Era ce scie să spună numita fete: Ci­că printre Românii ardeleni s’ar fi pornit o mişcare, ce semăna cu începutul marilor vărsări de sânge de la 1848. Mai ales Românii din comitatele Alba-inferi­­oară, Ternava-mare şi Bistriţă-Năseud sunt înarmaţi împotriva Maghiarilor. Se pregă­tesc din nou timpurile lui floria, Cloşca şi Iancu, simţindu-se pretutindeni activi­­tatea mânei vienese. Românii din comita­tul Bistriţă-Năsăud sunt proveduţi cu puşti militare. In aceie părţi nici nu se mai tăinuesce, că puşcile şi cartuşele le primesc din Viena (probabil şi din Buda­pesta). Cei­ ce urmăresc cu ochi ageri miș­carea Românilor din comitatul Târnavei, adecă notarii comunali, au rugat pe fispan se sporesc,ă gendarmeria, dar fispan ui sasa refusal. »Tóta încrederea nostră — serie corespondentul numitei lor — este în gen­darmeria credinciosa. Daca Românii ar strica linia ferată, suntem pierduţi, do­are­ce feciorii de la regimentele maghiare nu ne pot veni în ajutor­. Mult mai critică este situaţia în co­mitatul Albei interiore. Corespondentul nostru ne scrie, că în urma agitaţiunilor neînfrânate Aiudul şi împrejurimea sunt în mare primejdie. Românii din acest ţi­nut, se înarmeză şi armele se capătă — cum dir, ei — din Vie­na. Se ţin mereu adunări în contra oprotiştei autorităţilor comitatense. Câmpenii sunt eră şi punctul central, ca la 1848. Zlatna, Şardul, Bucer­­dea sunt tot aşa neapărate ca la 1848. Aiudul nu este odi așa de neapărat ca a­­tunci, căci tinerimea (maghiară)“U­eh­colb" încă se pregătesce pentru cas de atac, a­­fară de acâsta sunt honvedii. Dar se poat­e întâmpla, ca acești honved! să fie trimiși în altă parte... Nu ne-am fi mirat, dăcă aceste scriî alarmante, mincinoase și ticălose s’ar fi pu­blicat în vre un diar «umoristic ca »Bo­lond Istók«. Să vină vise o taie ca »Ha­zank«, ce se pretinde serioasa, şi să dea loc în coloanele ei la astfel de insinuaţiunî şi calomnii miserabile, —­e ceva îngrijitor. Rău serviciu fac diatele de propagandă maghiare când se lasă seduse şi amăgite de niste corespondenţi provinciali mani­aci, cari ţin să-şi câştige merite »patrio­tice« prin calomniarea în chip atât de infam a unui popor pacinic şi liniştit, şi îndoit păcătoşi sunt aceia, cari în loc de a arunca la coş născocirile veninoase ale scribilor »patriotici«, le dau loc în cole­f­ ­ Cri­sa. Audienţa lui Fejervary. Majestatea Sa a primit Miercuri in­tro lungă audienţă pe ministrul preşe­dinte ungar Fejervary, care i-a făcut un raport amănunţit asupra situaţiunei şi a presentat monarchului propuneri însemnate pentru sanarea stărilor critice şi pentru rehabilitarea ordinei sdruncinate. Ciiare bine informate pretind a sei,­­ că Fejervary a cerut între altele de la Coronă amânarea dietei înainte de 19 De­cemvrie, apoi disolvarea ei în Ianuarie, cr alegerile nouă să se facă târdiu în tomna anului viitor. Pentru cazul când Maj. Sa­­­n’ar aproba aceste propuneri, guvernul își!

Next