Gazeta Transilvaniei, iunie 1910 (Anul 73, nr. 119-140)
1910-06-01 / nr. 119
Biruinţa de la Făgăraş. (fag). Cine ar fi putut crede, că în ultima campanie electorală Românii din comitatul Făgăraşului să-şi elupte prin izbânda lor în amândouă cercurile locul întâiu de onoare între cele trei milioane de Români de sub coroana sfântului Ştefan?! Făgărăşenii erau doară cunoscuţi ca unii dintre cei mai puţin însufleţiţi şi mai slab organizaţi şi pregătiţi pentru lupte atât de glorioase. Şi dacă în cercul de jos al Arpaşului alegătorii noştri erau totuşi mai disciplinaţi şi prin mulţimea lor numerică mai siguri de izbândă, cu atât mai greu să prezenta situaţia în cercul de sus, unde niciodată în era constituţională ungară nu se dase o luptă serioasă pentru reuşita unui deputat român, şi unde mulţimea alegătorilor streini grămădiţi în centrul cercului la Făgăraş şi Şercaia forma o redută aproape inexpugnabilă. A voit însă bunul Dumnezeu ca în aceste zile mari să uniască pe conducătorii poporului din acest comitat într’o formidabilă solidaritate naţională. In urma politicei nefaste inaugurată de nematurul fişpan şi de militantul inspector de şcoale, politică dictată de cea mai făţişă dujmănie faţă de interesele culturale şi economice ale poporului, conducătorii poporului au fost aşa zicând cu forţa mânaţi în această frăţească solidaritate în scopul celei mai legitime apărări. Intr-adevăr de trei ani încoace nedreptăţile şi şicanările contra Românilor din comitat n’au mai contenit. Funcţionarii administrativi de naţionalitate română, începând cu prim pretorul Urdea, au fost unul după altul delăturaţi din posturile lor şi înlocuiţi cu venetici. învăţătorii confesionali, harnici, respectaţi şi cinstiţi mai înainte, au fost tractaţi în modul cel mai neomenos. Tendinţia pe faţă mărturisită era desfiinţarea pe orice cale a şcoalelor confesionale şi înlocuirea lor cu şcoale comunale sau de stat. Pentru uşurarea stării materiale şi economice nu s’a făcut nimic ci din contră s’a pus în mişcare tot aparatul întru sleirea forţelor lui economice. Numai acela îşi poate face o ideie de stările nenorocite din acest comitat, care cunoaşte referinţele administrative vrednice de invidiat, în care trăeşte poporul din comitatele vecine al Sibiului şi al Braşovului. Comitatul Făgăraşului de trei ani de zile încoace a fost un adevărat paşalic, în care toţi slujbaşii fişpanului făceau politică şi earăşi politică după capriţiile şefului lor răsfăţat, căruia i s’au făcut cele mai greţoase reclame în fiţuica maghiară dela Făgăraş. Nu numai noi, Românii, eram sătui de această politizare copilăroasă, ci şi Maghiarii erau convinşi, că aşa nu mai poate merge şi că trebuia să vie asupra elicei de la cârma comitatului, zi de plată şi râspală. Aceasta a fost ziua de 1 Iunie, când alegătorii români însoţiţi de simpatia tăcută a cetăţenilor maghiari din Făgăraş, în ciuda tuturor opintirilor desperate ale fişpanului au cucerit cele 2 mandate de deputat. Ţinuta pacinică şi absolut nepăsătoare, lipsită de orice gălăgie sau animositate ostilă faţă de ai noştri, pe care au observato în ziua alegerii Maghiarii din Făgăraş, cum nu s’a mai petrecut la nici o alegere de mai înainte, a fost o dovadă eclatantă că lupta electorală n’a fost îndreptată de Români contra Maghiarilor, ci în contra micilor satrapi din fruntea comitatului și în contra unui sistem păcătos de guvernare, ce nu se mai putea suporta. Şi este absolut sigur, că mulţi dintre Maghiari au resimţit în fundul inimei lor bucuria în urma biruinţei noastre. încă înainte de alegere oamenii fişpanului zvoniseră, că vor protesta mandatul lui Şerban, dacă va reuşi să fie ales deputat. Şi această ştire a apărut acum şi în ziare. Aceiaşi oameni se mângâie şi după alegere cu gândul protestării şi nimicirii acelui mandat. Conducătorii Românilor au însă convingerea, că la o eventuală a doua alegere Dr. Nicolae Şerban va da piept cu fişpanul Széll în fruntea a cel puţin 800 alegători, şi-l va birui cu o majoritate, nu de 27, ci de 270 de voturi. Abuzurile 88 confirmă. Comitetul central al comitatului Sălagiu a luat următoarea hotărîre: Comitetul îşi esprima adâncile sale regrete pentru faptul că funcţionarii comitatenşi şi comunali au fost întrebuinţaţi ca agenţi electorali în timpul alegerilor. Comitetul constată cu părere de rău că corniţele Pechy Imre a abuzat de autoritatea sa spre a exercita presiuni asupra alegătorilor în favorul guvernului. Comitetul a hotărât să ceară ministrului de interne, ca să rânduiască o cercetare severă în această privinţă şi să pedepsească pe cei abuzivi. Iată abuzurile de la alegeri constatate oficios! Alegeri contestate. După ştiri din Budapesta, alegerea din Vinţul dejos, unde guvernamentalul Dr. Meyer a fost ales contra Iuliu Maniu va fi contestată. De asemenea se va contesta alegerea de la Ighiu, unde d-rul Vaida a căzut numai cu un vot: întrunirea comitetului nostru. Comitetul central al partidului naţional român va ţinea în 23 i. c. o şedinţă. Se va discuta situaţia politică şi se va fixa atitudinea de tactică a partidului naţional şi a deputaţilor pentru viitorul apropiat. Stare de asediu în cercul Chişineu. Cercul Chişineului, unde Octavian Goga a căzut în balotaj cu candidatul guvernamental este ocupat de jandarmi, cari patrulează satele şi drumurile. Goga sosind alaltieri în Zarand şi oprind trăsura la casa parohului Iancu a fost înconjurat numaidecât de 5 jandarmi. Comandantul a făcut cunoscut d-lui Goga, că n’are voie a se da jos din trăsură şi l-a provocat a părăsi comuna. După ce Goga n’a voit să respecte această provocare, jandarmii au luat arma de pe umăr şi l-au somat, ameninţând, că vor uza de armă. In urmă Goga a părăsit comuna şi s-a reîntors la Chişinău. * Sâmbătă dimineaţa o deputaţiune condusă de fostul deputat Vasile Goldiş, s-a prezentat la biroul fişpanului pentru a-i cere lămuriri asupra stărei de asediu, în care este pus cercul Chişineului. Nefiind fişpanul prezent deputaţiunea a fost primită de vice-corniţele. Conducătorul deputaţiunei a expus domnirea jandarmeriei în toate satele, a relevat că oamenii sânt opriţi a merge doi câte doi, a se vizita unii pe alţii, şi că candidatul este escortat de jandarmi. Vice-corniţele a invitat deputaţiunea a prezenta în scris reclamaţiunea ce o are . In aceiaşi cauză s’a prezentat Vineri d-l dep. Dr. Ştefan C Pop la ministrul Khuen, cerându-i intervenţia. Ministrul Khuen a promis, că va da ordin a se înceta abuzurile şi ticăloşiile administraţiei în cercul Chişineului. Convenţia între România şi Austro-Ungaria. Săptămâna aceasta prim-ministrul Khuen va merge din nou la Viena însoţit de miniştri Sereny şi Hieronymi spre a rezolva cestiunile ce sunt în litigiu relativ la încheierea convenţiilor comerciale cu România şi Serbia. Conziliu ministerial. Vineri, în 10. f. c. s-a ţinut un conziliu ministerial, la care au participat toţi miniştri. Consfătuirea a ţinut de la orele 5-8. Obiectele principale ale şedinţei au fost: stabilirea textului mesagiului regal, ordinea de lucru a camerei şi alte agende, cari stau în legătură cu deschiderea și constituirea camerei. De la alegerile pentru cameră, înfrângerea de la Șomcuta-mare. — Raport special. — — 8 iunie. Vă comunic raportul acesta ceva mai târziu, fiindcă sufletul mi a fost cuprins după alegeri de o luptă sufletească prea mare și n-am putut pune pe hârtie nici două rânduri. Chiar şi acum îmi dau osteneala să scriu, deşi sunt convins, că raportul nu are să fie complet şi nici aşa cum mi-l închipuesc eu mai bine. Precum s-a întâmplat aproape în toate cercurile electorale, aşa a fost şi în cercul Şomcutei Mari — o libertate relativ destul de mare în privinţa agitaţiei electorale până în preajma alegerilor. O tactică de război perfidă. Primirea candidatului nostru de deputat era să se facă în 19 Mai, la Valea morii. Ca un presemn s-a întâmplat că automobilul care aducea pe Dl Dr. Alexandru Vaida a trebuit să fie reparat pe drum de câteva ori. Astfe sosirea s-a amânat cu câteva ceasuri şi mulţimea de popor, adunată de prin satele româneşti, cu preoţii în frunte cu muzici şi arcuri de triumf, a fost silită să se împrăştie după o aşteptare îndelungată. In 20 Maiu n. a sosit Dl Dr. Alex. Vaida în cerc, venind cu automobilul din Cluj, după ce isprăvise turneul în cercul Ighiului. O primire oficială nu s-a putut face, fiindcă nu s-a cunoscut ora sosirii. Cu toate astea vestea s-a răspândit ca fulgerul. Pe întreg drumul ovaţiile nu mai încetau. Ajuns Dl Vaida în casa dlui advocat Nicolae Nyilván, unde a fost găzduit, mulţimea poporului adunat i-a făcut ovaţii sgomotoase. începând cu 21 Maiu n. a ţinut turneul prin cerc până în 29 Maiu, fără de întrerupere. Cele 54 comune l-au primit, cum nu se poate mai bine. Am mers din triumf în triumf. Fireşte au fost sate, în cari aveam să ne lovim de puterea baronului — căci contracandidatul începuse să prelucre cercul, promiţând cerul şi pământul sătenilor, dar aproape pretutindeni am dat de inimi calde româneşti şi de un delir de entuziasm. Chiar şi numai când se rostea numele lui Vajda, copiii mici, femeile, bărbaţii, toţi n-aveau alt strigăt pe buze decât: „Trăiască Vaida Alexandru!“ Primiri minunate ni s-a făcut în Tulgheş, Vălenii Şomcuţii, Frateiuşul Mare, Hosufalău şi Lăpuşel. Celelalte comune asemenea s-au purtat bine la primire, dar mai cu seamă cele amintite mai sus au fost în frunte. Până când contracandidatul Mán Lajos farmacist şi director la o bancă ungurească din Şomcuta-mare, cutreera ţinuturile cu zeci de trăsuri şi căruţe şi cu o mulţime de steaguri ungureşti, ca pompa să fie cu atât mai mare, dar a fost primit din partea ţăranilor noştri cu o răceală umilitoare, până atunci noi am mers pe sate, afară de două zile, numai vreo câţiva cu 2—3 trăsuri. Primirile noastre au fost cu atât mai grandioase. In decursul turneului ne-au întovărăşit două persoane oficioase ca reprezentanta ale puterii statului. Un jidănaş — ajutor de notar şi un Şvab maghiarizat, care acum îşi începe cariera de solgăbirău. Cei patru jandarmi pedeştrii şi cei doi jandarmi călări completau escorta noastră, băgând groază în oameni, pe unde apăreau. După câteva explicaţii ne reuşia să împăcăm spiritele şi să liniştim teama ţăranilor. O singură observaţie nu ni s-a făcut în decursul turneului, nici măcar cât e negru sub unghie. Aceasta era tactica. Cu trei zile înainte de alegere meii blânzi s-au prefăcut în animale sălbatice. Au început să lucreze jandarmii, cum ştiu ei, notarii şi birăii satelor cu ameninţări de pedepse pentru garoaie, pentru pae, pentru absenţele copiilor de la şcoală, cu ameninţări de detrageri de licenţă, şi altele. Cercul electoral al Şomcutei-mari, care are 3500 de voturi româneşti şi abea 600 streine a fost năpădit de REDACŢIUNEA, Tipografia şi Administra-BRAŞOV, Piaţa-h.are 80. Scrisori nef mai lente nu w* primesc. — Manui scripte nu se retrimit. -INFERATE: se primesc la Administraţiune Braşov şi la birourile următoare : Vienn la M. Dukes Nachf., Heinrich Schalek, Rudolf Messe - In Budapesta la Eckstein Bernát, lulius Leopold, Blockner I. PREfUL INSERATELOR : Un sir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa și învoiala. Reclame pe pag. a 3-a 1 sir 20 bani. MUL LXXIII Telefon: Nr. 226. »„GAZETA1' apare ZILNIC. Abonamente pentru Austro-Ungar. 24 cor. pe 6 luni 1 2 cor. pe trei luni 6 cor — N-rii de Duminecă : patru cor. pe an. Pentru România si străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. N-rii de Dumineca 8 fr an. Se poate prenumără la toate oficiile poştale precum şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov: La Administaţia „GAZETEI“, pe 1 an 20 C. Pe 6 luni 10 C. pe trei luni 5 C. Cu dusul acasă . Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Un exemplar 10 baiu. — Atât abonamantele cât şi inserţiunile se plătesc nainte. Nr. 119. Braşov, Luni-Marți 1/14 Iunie 1910.