Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1911 (Anul 74, nr. 239-262)

1911-11-26 / nr. 259

Mr. 239. Amil LXXIV. Srasov, Sâmbătă in 26 Nwmvrie (S Decemvr­e) 19!l. Apare !n fiecare zi de lucru. AbOrlam ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pa '/2 an 12 cor., p e f, an 6 cor. Pentru România și străinătate pe an 40 franci, pe ‘/a *ra 20 franci., pe ’/« an W franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an. R e d a c ţ i a, Tipografia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pa an 20 cor. pe */a­n­ 10 cor., pe »/, an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi Învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. O sentinţă. (W „Petitmnea dela Vinţ res­pinsă. Po­mânii obligaţi a plăti spe­sele !« Aceste câteva cuvinte purtate de fîrul telegrafie au pătruns eri ca o descărcare de fulger toate plaiurile româneşti. Inimile s-au cutremurat. Sufletele s-au strâns de durere ş’un geamăt prelung s-a desprins din piep­turile a trei milioane şi jumătate de Români. Cu suflarea înăbuşită am aştep­tat ziua de 7 Decemvrie şi ’n această zi număram şi oarele. Pândeam bă­taia orei a douăsprezecea din zi, aş­teptam licărirea acestei clipe ca pe un eveniment epocal, ca pe-o reîn­viere. Această clipă trebuia să co­boare în mijlocul unei lumi, ahtiate­­ după o soartă mai bună, solul sfânt al dreptăţii şi să dea neamului româ­nesc pacea şi liniştea aşa de greu în­cercată de nedreptăţile celor de la cârma ţării. Dar dorinţa nu ni s’a împlinit. Curtea de cassaţie n-a găsit justifi­cată această dorinţă ş’a trecut înte­­meindu-se pe argumentele sale peste durerea adâncă a unui neam întreg. Distinsul fiu al acestui neam, nobilul Iuliu Maniu, această desăvârşită întru­pare a aspiraţiilor şi idealelor noastre, acest suflet senin a fost respins de la porţile parlamentului şi în strălucirea acestuia a rămas şi mai departe Ji­danul Mayer Ödön. A scăpat deci Curtea de cassaţie un prilej, prin care ar fi putut câş­tiga închinarea unui neam întreg, prin care ar fi putut dovedi, că ponostul nostru îndurerat mai are undeva as­cultare şi că neamul românesc nu e cu totul înstrăinat în ţara lui. Deacum, deacum nu vom mai crrede în nimic. Străini ne simţim, şi în această stranie înstrăinare vom căuta leac pentru durerile noastre numai şi numai în lumea sufletului nostru. Nu vom critica judecata cehui mai înalt for judecătoresc, căci acea­sta nu ni-o îngâdue legea, dar fie-ne ertat, ca să dăm barări sentimentu­lui nostru omenesc tălmăcirea care i­ se îngâdue oricărui criminal. Fie-ne ertat, ca să întrebăm dreptatea sfântă, dreptatea eternă, dreptatea lui Dum­nezeu, dacă cu care e ca într-un cerc pur românesc şi într'o ţară, care se laudă cu libertăţile sale, e cu drept, ca nu un r­om­ân, ci un coborâtor din meleagurile Galiţiei să reprezinte vo­inţa unor cetăţeni înfometaţi după adevăr şi dreptate? Fie-ne­ertat, ca glas să dăm desnădăjduirii noastre şi protest să ridicăm pentru apărarea vieţii noastre. O, scump fiu al neamului meu, scumpul nostru prietin al tuturora, seninule Maniu cât de nemărginită poate fi durerea Ta ! O, scumpi ale­gători dela Vinţ, cari aşa de eroic v’aţi luptat pentru biruinţa idealului, cât de fără margini poate fi desnă­­dejdea voastră . Sfărâmate vă vedeţi toate aşteptările, fără răsplată toate ostenelile, împrăştiate în vânt toate gândurile voastre de mai bine şi în jur de voi nu găsiţi nici un loc de odihnă pentru chinuitul vostru suflet. Deacum nu ne vom mai mân­gâia. Nu vom mai trece aşa de uşor peste toate rănile cari ni­ se sapă în suflet, nu vom mai pune la uitare fapte dela cari atârnă viaţa sau moar­tea noastră, ci vii le vom ţinea pe veci înaintea ochilor noştri pentru ca din fiinţa lor să învăţăm ca dintr’o carte vecinică ce trebue să credem, ce trebue să ştim şi ce datori sun­tem să încunjurăm. Creduli nu vom mai fi şi iluzii nu ne vom mai face. Căci e ridicul, ca să închei pace de azi pe mâne cu un suflet în care ban­tul cele mai înverşunate furtuni. Ca o făclie nestinsă va arde acest cre­ FOILETONUL »GAZ. TRANS«. Mişcarea pedagogică literară la Români in anul şcolar 1910/11. — Bare de aama de lur. Pompiliu Dan. — (Urmare). 2. Fl. Cristescu şi I. G. Bratu, insti­tutori. Melodica învăţământului pri­mar, însoţită de o scrisoare a d-lui P. Dulfu, profesor de pedagogie. Bucureşti. Institutul de arte grafice C. Sfetea. 652 pagini. Preţul 6 lei. Este fără îndoială cea mai bună carte de metodică româ­nească, din câte avem până acum. D-nul Petru Dulfu o caracterizează cu cuvintele următoare: In această lucrare sunt adu­nate şi înşirate cu îngrijire toate princi­piile de didactică şi de metodică... Pe lângă îndrumările teoretice cuprinde multe schiţe şi planuri de lecţii practice din fie­care materie de învăţământ şi pentru fiecare clasă în parte. Autorii au căutat a se feri, la trac­­tarea lecţiilor practice, de abuz în aplica­rea treptelor formale herbartiane, slujin­­du-se de toate cinci numai acolo, unde trebuiesc, şi renunţând la unele, acolo unde nu sunt de folos. Materia au tractat-o cu claritate şi pricepere. Toţi învăţătorii începători, că­rora le este aminte să fie bine şi să înain­teze în cariera ce şi-au ales, găsesc în această carte o călăuză dintre cele mai folositoare. In »lămuririle« ce le dau pentru ce­titori, autorii cărţii spun următoarele: La noi lipsa cărţilor de metodică se simte foarte mult. Puţinele cărţi româneşti, ce avem în ramura aceasta, sunt sau incom­­plecte sau prea scumpe. Unele din ele, fiind prea vechi, au rămas în urmă faţă de noile metode. Altele, deşi mai noi, sunt mai mult teoretice, aşa, că dau prea puţin ajutor învăţătorilor normalişti, iar celor ce n’au făcut lecţii într’o şcoală de aplicaţie, le sunt aproape nefolositoare. In această carte cetitorul va găsi câteva cunoştinţe, cari lipsesc din cele­lalte metodici. Va găsi apoi cunoştinţele vechi într’o formă uşoară şi după un plan lesne de urmărit. Alţii au căutat să arăte, că metodica e o ştiinţă grea, pe care n’o pricep decât oamenii cu multă învăţătură. Noi din potrivă credem, că metodica se poate înţelege uşor şi de oamenii cu mai puţină învăţătură şi pentru aceasta am dat cunoştinţelor o formă cât se poate de uşoară. Cartea cuprinde patru părţi: 1) Ideile moderne despre copii. 2) Psihologie apli­cată la învăţământ. 3) Didactica şi 4) Me­todica tuturor obiectelor de învăţământ. Partea întâia este rezumată după lucrarea cu acelaşi nume a celebrului psiholog francez Alfred Sinet, directorul laboratorului de psiholog­e experimentală de la Sorbona (Paris). In ea sunt expuse rezultatele experienţelor, pe care Alfred Binet, precum şi alţi bărbaţi distinşi, le-au făcut timp îndelungat, cu sute şi mii de copii. Principiile deduse din aceste experienţe sunt de cea mai mare impor­tanţă pentru bunul mers al învăţământu­lui şi ar fi un păcat, ca învăţătorii ro­mâni să nu le cunoască. Partea doua. In educaţie cea dintâiu cerinţă e cunoaşterea sufletului copilului. Psihologia e baza învăţământului educa­tiv. Nu e însă de ajuns să cunoşti psiho­logia, ci trebue să ştii, cum s’o aplici la diferite obiecte de învăţământ, căci cu­noştinţele de psihologie neexplicate n’au nici o valoare. Partea treia. Didactica. Spre a în­ţelege bine metodica, e nevoie să cunoa­ştem perfect didactica. In această parte s-au tractat numai chestiunile, cari stau in strânsă legătură cu metodica şi li s-au dat o dezvoltare proporţională cu impor­tanţa fiecăreia. Partea patra. Metodica. Această parte ocupă mai mult ca trei sferturi din lucrare. In expunerea metodicei autorii au împărţit materia după obiectele de studiu. Limba română au subîmpărţit-o astfel: a) Scris-cetitul, b) Cetirea, c) Me­morizarea şi libera reproducere, d) Orto­grafia şi punctuaţia, e) Gramatica şi f) Compunerile. Apoi materia fiecărui obiect de studiu au împărţit-o pe clase conform programei. In tratarea metodicei fiecărui obiect au urmat în general norma aceasta. Mai întâiu au făcut teoria, expunând 1) scopul şi însemnătatea; 2) materia; 3) principiile didactice; 4) mijloacele de învăţământ şi 5) felul de predare. După aceea la fiecare clasă în parte, au expus iarăşi materia şi felul de predare, făcând şi diferite obser­vări metodice. După teorie, la fiecare clasă urmează planuri de lecţii. In alegerea pla­nurilor au căutat să dea câte un plan model pentru fiecare fel de lecţii sau ciclu de materii. D.­e­ la religie, în clasa 1 sânt următoarele patru cicluri: istori­oare morale, rugăciuni, povestiri din vi­­eaţa lui Isus şi povestiri pentru explica­rea rugăciunii Tatăl nostru. Din fiecare ciclu au ales câte un plan deosebit. In desfăşurarea planurilor, au luat ca bază treptele formale herbartiane, dar la unele din ele au renunţat acolo, unde nu se simţia necesitatea lor, Cea mereu înaintea minţii noastre şi această făclie nu se va stinge decât deodată“lu pieirea noastră. Sentinţa Curţii de cassaţie o luăm la cunoştinţă, dar insinuăm apel îm­potriva ei la nemuritorul for al con­ştiinţei omeneşti. Acest for va judeca şi judecata lui dreaptă va fi­­ Camera. In şedinţa de Miercuri, fiind la ordinea zilei proiectele militare, a vor­bit contra lor deputatul Bizeny. Tot în şedinţa aceasta s a primit propunerea lui Voinits pentru prelungirea şedinţelor cu o oară şi a făcut interpe­laţie contele Apponyi în chestia abzicerii şefului statului major al armatei, baronul Konrad. Interpelaţia s-a avizat, primului ministru Khuen, care n-a răspuns încă. Eri s-a discutat proiectul de budget al ministerului de comerciu şi după refle­­xiunile ministrului Beöthy s-a primit în general. Reforme In armata romană. »Epoca« anunţă, că ministrul de războiu a prezen­tat M. Sale regelui un proiect pentru unele schimbări la arma artileriei. Regele a aprobat proiectul minis­trului. Şeful statului major Averescu a pre­zentat regelui un memorand, pentru pre­facerea Constanţei şi Sulinei în porturi de războiu. Externe. »Morning Post« află din Te­heran, că guvernul persan a trimis Rusiei un ultimat, în care atrage atenţia Rusiei, că trupele ruseşti n­u pot intra mai de­parte de oraşul Kasvin. Persia a dat un respiriu de 30 oare guvernului rusesc cu condiţia, că dacă Rusia nu va respecta această pretenţie a guvernului persan, Persia va ataca trupele rusești. — După o telegramă trimisă prin societatea germană de cablograme, prin­cipele regent al Chinei ar fi abdicat. Mi­nistrul preşedinte şi miniştrii ar fi de a­cum înainte singuri responsabili pentru toate actele lor politice. — Intr-o cuvântare rostită la Ply­mouth, Sir Kdw­ Grey, ministrul de externe al Angliei, vorbind despre chestiunea maro­cană a declarat următoarele : Dacă Franţa şî Germania au regulat diferendele lor, atunci acest rezultat trebue să aibă o ur­mare binefăcătoare şi asupra relaţiunilor anglo-germane. * J)e la ordinea zilei. — Cassarea poliţiei de graniţă. — Trei d­ube. — Alegerile în Croaţia. — Contra României. — Conferenţă ministerială co­mună.— Răspunsuri la mesagiul regal.— Ministrul de interne Khuea a dat un comunicat oficios, prin care anunţă, că a cassat definitiv poliţia de graniţă. De aci înainte — se zice în comuni­cat — graniţele vor fi păzite de jandarme­rie, al cărei număr în curând va fi sporit considerabil. Ne-am spus cu alte ocazii părerea, că poliţia de graniţă era superfluă şi că a fost instituită mai mult pentru căpătuieli. Aceasta faimoasă poliţie îşi da mare im­portanţă cu deosăbire pe la frontiera din­tre Ardeal şi România. Şi minune, n a pu­tut pune mâna pe nici un »agitator«, care să vie din România pe plaiurile noastre sau să fugă de aici în România. Să vedem că s-a convins despre aceasta şi Kbuen şi­­ a tăiat Arul existenţei. Bine a făcut! întrebăm însă pentru ce trebue »spo­rirea considerabilă« a Jandarmeriei? Tot pentru paza graniţelor? Dar noi nu stăm în duşmănie cu nici un stat megieş şi to­­tuş trebue să înşiruim de-a lungul unor graniţe pichete de jandarmi ? Cel puţin ridicol! Din Beiuş să scrie, că acolo au fost aleşi deputaţi pentru congresul naţional­­bisericesc 3 mangrişti de la roată, din cler: Adrian Deseanu, protopop, mireni.

Next