Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1915 (Anul 78, nr. 236-259)

1915-11-26 / nr. 256

Pagnet 2 mai mult decât bărbatul. Ea este ade­­­­vărat băştinaşe, nu emigrează şi este­­ legată cu mii de obre nevăzute de petecul de pământ pe care trăieşte. Aici priveghează brazda strămoşească, precum Îşi priveghează copilaşii, legea, limba, vatra şi coliba sa Strânge adună şi mim­eşte din ce poate. Astăzi femeia are un rol Însem­nat In toate statele beligerante, pentru­­că izbânda finală a unui stat nu de­pinde numai dela o armată bravă, ci şi dela stările economice in care se află aceasta ţară. Războiul nu se poartă numai cu arma, ci şi cu înfrângerile economice. Aici este locul unde femeia poate da ajutorul său statului, ajutându-i să reziste prin o bună Împărţeală a mijloacelor de traiu. Aceasta mă­sura ne-a impus-o dealtcum forţat războiul, încât am trebuit să schimbăm felul nostru de viaţă — dar nu ne-a plecat capul Îndestul. Suntem abia la Începutul acestei aspre şcoli a vieţii şi vom trebui să reducem multe din cele ce ne păreau indispensabile. Vor trece incă mulţi ani până la desfăşurarea şi limpezirea stărilor econo­mice, ca să ajungă la echilibrul avut. Nici o pace glorioasă nu poate să în­chege iarăşi referinţele şi spărtura adusă în viaţa popoarelor şi ne vor aştepta încă multe lipsuri, dări şi vremi neguroase. Aşa­dar este bine să ne întoarcem de bună voie­ şi în ceasul al 12 lea— la un traiu, cumpătat la o viaţă simplă precum o duceau bunicele coas­te şi se simţeau destul de fericite cu mijloace mai modeste. In deosebi vom trebui să adoptăm acest principiu în educaţunea ilicri poporului nostru, pentru a le putea fe­rici, deprinzându-le la arta de a purta o căsnicie cumpătată şi prielnică tim­purilor de grea încercare, ieftind şi simplificând modul lor de Uniu. Aceasta va trebui să fie conduita femeii lu z­ua de astăzi şi va fi o virtute analogă, ca şi vitejia soldatului din campanie. Generaţiunea de azi şi de mâne va urma şcoala păstrării şi a cumpă­tării şi a bunei împărţeli. Mare cauzIIsm de răsboi la Paris. Din Lugano se anunţă: Generalul Porro locţiitorul şefului ma­relui stat major italian — după cum anunţă ‹Secolo” — va lua împreună cu generalul rus Gilinski parte la prima şedinţă a marelui consiliu comun de răsboi al antantei, care se va ocupa cu situaţia generală şi inspectat cu situaţia din Balcani. Consiliu de război la Scu­tari. Din Roma se anunţă cu data de 6 Decemvre. La Scutari s’a ţinut un consiliu de război sârb sub presidenţia moştenitorului de tron Alexandru. Acest consiliu a hotărât să se continue răz­boiul cu ajutorul antantei. IIVIcolaevici — iapă, co­mandant suprem. După o ştire a lui *Nationalzeiiung€, marele­ duce Nicolae Nicolae­viei a fost numit co­mandant suprem al trupelor ruseşti ce luptă în Orient, trebări. De ce ai scris toate lucrurile acestea? De ce, în loc să fi sătul de nenorocirile reale, de nefericirea pipă­ibilă şi vizibilă a vieţei, ai iscodit, tor­turi nouă şi Vorbeşti oamenilor despre ele silindu-te să zugrăveşti plăsmuirile tare îngrozitoare ca şi cum s’ar fi pe­trecut în adevăr? La ce crezi că ai să ajungi? Să zdrobeşti rămăşiţele de băr­băţie ce au mai rămas în oameni? să le tai orice nădejde într’o viaţă mai bună, arfitându-le numai şi numai răul? Eşti poate vre­un duşman al luminei şi al nădăjduirei şi-ţi faci o plăcere din a făuri întuneric şi mâhnire, ca astfel necontenit,­­să măreşti dezamăgirea o­­menească? Sau urăşti oamenii şi vreai să distrugi în ei dorul de viaţă, ară­­tându-le-o ca o suferinţă fără sfârşit? Care ţine ţinta? Spune-o? Eram consternat. Ciudate mustrări! Toţi întrebuinţează acelaş procedeu, mai ales când e vorba de povestiri de Crăciun. Iei un sărman băeţaş sau o fetiţă, potriveşti să moară de frig, n’are a face unde, bună­oară la ferestrele unei oase bogate in care străluceşte copacul aprins. E un obicei, l-am urmat, iată totul. Mi se părea că am dreptate şi mă pusei să tălmăcesc glasului înţele­sul povestirilor mele de Crăciun. — Ascultă, incepui, nu ştiu cine eşti şi nici nu .In s’o aflu. Mi-ai pus întrebări, ei bine ! Am să-ţi răspund şi apoi cred că nu-mi veţi mai tăgădui dreptul de a dormi liniştit restul nop­­ţei. Zugrăvind aceste mizerii, aceste a­gonii, nu mă gândesc de­cât să trezesc în alţii simţăminte de milă, de umani­tate. Încerc să înduioşez ici­mele, vaii prea adese tari şi închise. O mişcare ciudată şi­­îngrozitoare se născu printre umbre. Le priveam prostit, fără să Înţeleg. Se vânzoleau Intr’o roată tăcută, ca şi cum de­odată, le-ar fi apucat o scuturătură de friguri. Sa svârcoleau, ca şi cum ar fi luptat împotriva unui vârtej ce ar fi fost gata să le înhaţe, să le sfâşie. Şi vijelia urla, şuera, râdea, mugea, umbrele tremurau şi ochii lor morţi erau mereu morţi, cu toate că conturile nedesluşite ale feţelor lor se zgârceau din pricina gro­zavele strâmbături. Ch­ar şi lumina fos­forescentă şi albăstrie se legăna sub Înrâurirea acestui joc tăcut şi neînţeles al umbrelor. O sudoare rece îmi înecă trupul şi părul mi se aburii. — Râd! se auzi glasul nepăsător. — De ce ? întrebai cu un glas abea auzit. — De d­ae... — Pentru ce? — Din pricina naivităţei cuvântă­rilor tale copilăreşti... Făurind neferi­ciri închipuite, vreai ca inima oameni­lor, pentru cari nefericirile adevărate sânt o privelişte prea obişnuită, să deştepţi simţămintele bune ? Gândeş­­te-te! De multă vreme se fac asemenea sforţări. Când mizerabila realitate nu înduioşează pe oameni şi nu le jig­neşte inima, cugetul acestor oameni se va lumina el de plăsmuirile tale ? Umbrele continuau să se strâmbe intr’un râs mut, mi se părea că nu vor mai sfârşi, că plin de groază le voi vedea până în clipa morţei. Vijelia râde şi ea tot aşa batjocoritor ; mă asurzea, glasul nepăsător vorbea, vor­bea.............. Vrui să scap de această urmărire, închisei ochii plin de durere şi mânie. Şi de­odată rostogolindu-mă din pat, căzui cu capul în jos într-o întu­necoasă prăpastie, în care mă rostogo­leam înăduşit de repeziciunea căderei. Şu­erături, urlete şi râsul neruşinat al umbrelor mă urmăreau în căderea mea. Mi se părea că, prin intunerec, mă privesc fix. In zori mă deşteptai cu o puter­nică durere de cap şi cu o senzaţie de adâncă nelinişte. Prima mişcare ce făcui fu să apuc filele în cari descrisesem în­tâmplarea bătrânului orb şi a sărmanei sale tovarăşe. Le prefăcui in bucăţele fără să le cetesc. Le aruncai pe geam şi bucăţelile de hârtie se împrăştia­­ră în suflarea dimineţei. Tot aşa sburaseră mai adineauri la placul, unei năluciri nocturne, vedeniile ce-mi plimbaseră pe dinaintea ochilor mei, toate tristeţele, toate suferinţele, toate apăsările a căror nesfârşită poveste* voisem s’o înşir. Maxim Gorki. I G­AZ8T A TRANSILVANIEI. Nr. 256-1915. Din camera ungară. Budapesta 7 Decemvrie. Şedinţa de azi a camerei ungare a fost deschisă de preşedintele Paul Beöthy la orele 10 şi jumătate. La ordinea de zi e proiectul de budget pentru anul viitor. Lorant Hegedűs raportorul comi­­siunii face cunoscut proectul şi îl re­comandă camerii spre votare. Primul orator al opoziţiei e con­tele Mihail Károly, care vorbeşte pe lung împotriva proiectului,­­apoi trece la scumpetea din ce în ce mai insupor­tabilă. El cere o urgentă ordinaţiune mi­nisterială, pentru a opri scumpetea din cale-afară. La sfârşitul discursului sîiu, con­tele Mihail Károly a înain­t un proect de rezoluţiune, în care pretinde extin­derea dreptul de vot. După contele Károly, ia cuvântul d-l dr. Teodor Mi­­hali, care declară dela înce­put, că e nevoit să-şi exprime neîncrederea în guvern. D-l Mihali a spus mai de­parte, că guvernul n’a luat nici o măsură pentru a înbu­­nătăţi situaţia Românilor din patrie, cu toate că cetăţenii români ai Ungariei se luptă eroic pe toate teatrele de răs­boi, pentru apărarea ţării. Ca încheere d-l dr. Mihali cere dreptul de vot universal şi votează totuş proectul de bud­get, în interesul victoriei fi­nale. Urmează la cuvânt contele Iuliu Androssy, care aminteşte că Anglia a târât în răsboi Italia, iar acum vrea s’o târască şi pe Grecia ceea ce însă nu ii va succede. Contele Androissy spune mai de­parte cu regret, câ duşmanii nu sunt încă de dispuşi a întră în tratative de pace de aceea suntem siliţi să continuăm răs­­boiul, cu toate că orice încercare ce ţinteşte spre pace, e primită la noi cu toată bucuria. Oratorul trece apoi la politica in­ternă. După contele Andrássy, ia cu­vântul primul-ministru contele Şte­fan Tissa, care arată splendidele succese ale ofenzivei din Balcani şi spune că atitudinea Greciei s’a cris­talizat de-asemenea în favoarea noa­stră. Despre România, contele Tisza a spus că bărbaţii de stat de-acolo au spus şi au ştiut, că locul Româ­niei e lângă imperiile centrale. Nu e vina noastră — a spus contele Tisza, — dacă opoziţia a împiede­cat România, ca să ocupe locul ales de fiii ei mari. Putem aştepta liniştiţi, ştiind că există toate con­­diţiunile prealabile ale intereselor comune, pentru ca România să se alăture la puterile centrale. Dacă aceasta nu se va întâmpla însă, a­titudinea României nici atunci nu ne va putea împiedica de­ a ne duce la îndeplinire hotărârile, ţintele finale. Mai departe contele Tisza a spus, că nimic nu e mai ridicol, decât afirmaţiile că monarhia are­­ scopuri de cucerire. A trecut apoi­­ la declaraţiile despre pace ale con-­­ telui Andrassy, spunând că in Un-­­ garia nimeni nu doreşte pacea (?) până când nu e eluptată sigu­ranţa internă şi mărimea noastră viitoare. Când se va încheia pacea, asta deprinde exclusiv de inamicii noştri. Cu cât vor vedea mai târ­ziu că vărsarea de sânge e un pă­cat fără scop, cu atât câştigăm mai mare învingere, cu cât vor fi mai mari jertfele noastre, cu atât vor fi mai grele condiţiile ce le vom im­pune. Contele Tassi termină decla­rând, că naţiunea e tot aşa de strâns unită ca şi la începutul răs­­boiului. SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 7 Decemvrie.--Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi. In nordul monarhiei. Situaţia e neschimbată. La graniţele italiene. Situaţia e neschimbată. Câmpul de operaţii din Balcani. La sud de la Plevlje am respins ieşirile muntenegrine. La nord de la Berane trupele noastre atacă pozi­ţia principală a Muntenegrenilor. Eri la amiazi am luat cu asalt lângă Suhodol şanţurile duşmanului. La sud dela Novibasar am fă­cut 1800 prisonieri. La sud dela I­peh s-au dat eri din nou lupte vi­olente. Pe duşman l-am bătut în tot locul şi am capturat 6 tunuri. Azi-dimineaţă am întrat în 1­ pers. Bulgarii au ocupat Drahova Pe frontul anglo-franco­ruso-german. Berlin, 7 Decemvre — Buletinul o­­ficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest: La Berry au Bac a succes 0 explozie mai mare. Un tranşeu fran­cez împreună cu cei ce se aflau în el, a ajuns sub dărâmături. O po­ziţie minată duşmană, aproape ter­minată, am distrus-o. La est de la Auberive (in Cham­pagne) am ocupat aproape 250 me­tri din tranşeul din frunte al Fran­cezilor şi am făcut mai mult de 60 prisonieri. La est şi sud-est. Situaţia In general e neschim­bată. Câmpul de operaţii din Balcani. Ipeh a fost ocupat 1250 pri­zonieri şi 6 tunuri au ajuns în mâ­­nile noastre. Francezii de teamă de a nu fi împresuraţi, au fost siliţi a-şi preda poziţiile lor de la Gserna (Karasu) — Var­dar. Comunicat oficios bulgar. Sofia, 7 Dec. Comunicatul oficios bulgar dia 4 Dec. spune următoarele: Trupele noastre au ocupat Dra­­hova; alte coloane se apropie de Dibra şi Ochrida. Trupele noastre şi-au continuat pe ambii ţărmi ai Vardarului urmărirea Francezilor, cari şi-au început retragerea Besna şi Dibra au fost ocupată. Tot aşa a fost ocupat şi satul Medovo care dominează regiunea dinaintea O­chridei. In amintirea lui Virgil Oniţiu, Corpul profesoral al şcoalelor noastre medii a primit zilele acestea următoarea adresă din partea soci­etăţii academice „Petru Maior“: Prea Onorat Corp Profesoral „ Societatea academică »Petru Ma­ior« işi esprimă în numele întregei studenţimi universitare şi pe aceasta cale profundele ei condolenţe pentru pierderea genialului nostru educator Virgil Oaiţiu. Şedinţa literară din 1/14 Noemvrie a societăţii noastre a come­morat prin cuvântarea membrului Pe­tru Drăgu­ş acea valoare pe care a pierdut-o neamul românesc prin deco­darea celui mai pronunţat Socrate a tinerimei române. Pe lângă doliul atât de complex pe care l-a îmbrăcat întregul neam ro­mânesc, noi deplângem în special pe membrul onorar al societăţii, care pe timpul când a fost ci universitar mem­bru ord­nar a societăţii noastre — a ştiut să dea cea mai frumoasă directivă culturală societăţii noastre. Societatea v­oastră, — n’a putut fi reprezentată la înmormântarea scum­pului defunct — trimite cu ziua de azi pe seama »Mesei studenţilor Virgil O­­ni­ţiu« suma de SO coroane în loc de cunună peritoare pe mormântul proas­păt al renăscătorului apcuituţii noastre. Prin graiul nostru, cari reprezin­­tăm toate straturile de ancores­cenţe in­telectuale, pe cari scumpul defunct le-a crescut primiţi vă rugăm espresiunea de jale a Întregei studenţimi româneşti. Iosif Victor Vlai, president. Ovidiu Holta, secretar. Onorată Direcţiune I Lovitura groaznică, dată neamului românesc prin moartea neîntrecutului director—educator al T.no r'm", Virgil Oniţiu a stârnit regrete unanime intre admiratorii şi foştii săi elevi. Pentru eternizarea memoriei scum­pului răposat trimitem contribuţiile de mai jos în loc de cunună trecătoare pe mormântul neuitatului om mare în ade­văratul înţeles al cuvântului. Rugăm Onorata Direcţiune a şcoalelor medii din Braşov a adauge modestul nostru prinos de dragoste la fondul »Mesei studenţilor«, »Virgil Oniţiu«. Cluj, la 1/XII 1915. Dr. Nicodim Cristea, capelan prof. şi catehet.................................. cor. Constantin Bodea, ales, de ted­. stud. fii. * * . * ... 5 cor. loan Goia, stud. med. . 5 » Ioan Pleşa, stud. med. — stegar............................................5 cor. George Pacurariu . . . 5 » Dr. Iuliu Haţiegan, medic 10 » Vasile Gan­ale», de ted­. stud. iur..........................................5 cor. Dr. Costa Stanca, medic 6 » Victor Ciuta, stegar—stud. iur...................................................10 cor. Dr. Cornel Bustea, cond. de adv...............................................5 cor. Florian Cocian, stud. iur. 6 » Nicolae Todor, notar . . 5 » Nicolae Brote, stud. med. 4 » George FodoreaD, stud. fii. 4 » Gavril Nicoară, stud. med. 4 » Isaia Popa, sublocotenent 4 » Domi Stanca, stud. med. 3 » Onoriu Ganea, stud. med. 3 » Ioan Micu, învățător. . . 8 cor. Aurel Bulberea, stud. med. 9 » Liciniu Grapini, stud. med. 8 » Ovidiu S. Radeş, stud. med. 3 » Teodor Macrea, abs. de teol. stud. fii.............................................2 cor. Emil A. Dandea, ing. in drept­ stegar. . ........................2 cor. Teofll Moldovan .... 2 » Gheorghe Pop.......................2 » Chiti Oniciu............................2 cor. Victor German, stud med. 2 » George Sglimbea stud. med. 2 > Mihail Zolog, stud. med. . 2 » I Octavian Colceriu stud.med. 2 » I George Come» stud. fii , 2 » | Declaraţia Papei. Din Roma se anunţă: uSecolou scrie că in ultima şedinţă a consistoriului, Papa a vorbit despre grozăviile răsboiului şi a ac­centuat necesitatea Incheerii unei pâci durabile şi drepte. Antanta trimite ajutoare Sarbiei. »47 Est« anunţă: * Petit Parisien« scrie, că Italia va trimite cât mai In grabă 00,000 soldaţi în Albania pentru a sa uni cu trupele sârbeşti. După o altă ştire din Geneva, Anglia, Franţa şi Italia în declaraţii date ambasadorilor muntenegreni, se obligă să prevadă trupele sârbeşti din Muntenegru cu alimente, cu arma şi muniţii. Totodată să obligă să ajute Muntenigrul cu bani pentru continuarea războiului. Nicolae Vasa, stud. med. • 2 . stegar................................. 2 cor. Dr. A. Hetco adv. . . . 2 » Basiliu Stoica stud. med. 2 cor. Nicolae Todor, cadet . . 2 » Virgil Pupu, stud. iur. . . 2 » Simeon Petri, stud. med. 2 » Eugeniu Suciu, stud. iur. 2 » Suma: 141 cor. Călindare pentru răniți. — Apel. In urma apelului apărut în Nr. 248 al ziarului nostru, ca să se trimită de sărbătorile Crăciunu­lui răniţilor noştri din spitalele ţării o lectură potrivită românească, după cum s-a făcut şi în anul trecut, cu numărul de azi deschidem colecta pentru anul acesta, rugând publicul românesc să contribuie cu o sumă ori­cât de modestă în scopul indi­cat. Rugăm însă totodată pe bine­făcătorii răniţilor noştri să ne tri­mită obolul lor de Crăciun cel mai târziu până în Bl Dec. st. n. când vom încheia colecta. Banii rugăm să se adreseze redacţiunei ziarului nostru. • Tot astăzi putem anunţa că pen­tru acest scop au întrat deja următoa­rele contribuiri: Emil Bologa, comers­ în Braşov 10 c. loan Peteu, fabricant » * 10 Diamandi Steriu, rentier * 10 Dum.N. Căpăţină, proprietar în Braşov....................... 10 Din afară de Braşov a con­tribuit până acum d-l Emil Rauca din Hoghig cu su­ma de. .«»••... 8 Eugenia Dobrotă, Poiana­ Si­biului................................. 2 c. 10 ft D-1 Dum. Roncea jun. propr. în loc. 4 .... . . 10» Total 55 c. 10 ft

Next