Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1919 (Anul 82, nr. 10-23)

1919-01-15 / nr. 11

Redacţia şi Alministraţia Str. Prundului Nr. 15. 1Telefon 226...s-l 3 il- -. ... Nr. Ifl. Braşov, Marţi, 15 (25) Sara. ISIS UnaaS LXXX. ■Zisir politic an.ention.41 Apare sub conducerea unui comitet de redacţie. Abonamentul: Pe un an . . . . . 72 Cor P® Vs ....................26 „ Pe Vs .........................38 „ Pe 1 lună.....................6 „ Numărul singuratic. . 30 bani / Bănatull (dg). Privim cu îngrijorare la aceasta parte a Coroanei de oţel. De nici unde nu auzim un glas de asigurare, de întărire a convingerii noastre nestrămutate în dreptul, ce nici discuta nu ni se poate, faţă de acest ţinut mănos, legat cu sufletul neamului prin cel mai glorios trecut de vitejie românească. Nu vom deschide vecinilor Sârbi cartea dreaptă, a istoriei, pentru afirmarea justei noastre pretenţiuni, căci însăşi situaţia actuală etnografică, raportul nostru economic, cultural şi geografic, ne asigură prioritatea asupra Bănatului faţă de oricare alte naţiuni conlocuitoare. Dia întemeierea Bănatului Timişan la 1342 prin Ludovic de Anjou, în tot decursul vremilor de vijelie ce au urmat până la dania crăiască a Măriei Terezia, ori până la minunile de vitejie c alor cei cinci ani din urmă, Bănatul românesc s’a dovedit de fortăreaţa cea mai solidă a românismului. Invadările ulterioare ale Şvabilor,şiSârbilor nau slăbit elementul viguros roman, care n’a încetat nici pe o clipă a-şi păstra caracterul etnic, bunăstarea materială şi legătura culturală cu Ardealul. Cea ce ne umple de grijă însă şi ne face să fim nedumeriţi faţă de cei opt sute mii fraţi bănăţeni este, că trebue să constatăm pe întreg cuprinsul României Mari o deplină indolenţă şi lipsă de acţiune în această direcţie. Afară de amăgiri reciproce, prin cari ne adormim conştiinţa, de comentări diplomatice a cuvintelor lui Berthelot, nici o manifestare sau afirmare categorică a voinţei româneşti pentru acţiunea de salvare. Pe străzile metropolei noastre, a oraşului, care adăposteşte conducerea trebilor obşteşti, zilnic se văd grupuri de ţărani scăpaţi, de drumul spre Albania, funcţionari alungaţi de persecuţiile nobilului popor sârb şi veniţi pentru a cere scutul şi îndrumarea centrului. Se pare că preocupările de instalaţie în casa nouă, ne-ar distrage prea mult de la datorinţa de închegare a Bănatului, în corpul neamului, sub ceriul senin al vieţii naţionale. Căci nu credem că soarta a-cestui colţ de ţară se va aranja prin misiunea diplomatică a cutărui secretar de stat ardelenesc la Paris, ci aici acasă, prin insuşi glasul poporului, care trebue să-şi impue voinţa. Până când marele Wilson va lua act de vitejia lui Doda, pentru care să ne ofere Bănatul, cerem conducătorilor noştri o vie acţiune de protestare în contra atrocităţilor sârbeşti , isbitoare în toate drepturile internaţionale o nouă Alba-Iulia alor 14 milioane de Români acum, sau o hotărâre şi mai măreaţă, dacă cere trebuinţă. Chestia Timocului, tocmai în lipsa unei acţiuni mai intenzive a căzut pe planul al treilea şi ne îngrozim la gândul, că aceeaşi resemnare ne va cuprinde în curând şi faţă de frumoasele lanuri ale Timişului. Principiul politic despre voinţa poporului trebue tradus în faptă. De acea zicem , Videant Consules“. Pe buzele fiecărui Român să fie Maataî! E timpul suprem, să eşim din timiditatea, cu care rostim astăzi şi scriem acest cuvânt, să nu ajungem altcum să strigăm iarăşi veacuri dearândul în lumea largă că „..Dunărea-i furată prin intrigă şi silă viclene uneltiri iar în gândul nostru, prin trândăvia noastră. Oficiale, din „Gazeta oficială" Nr. 5. Dl Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului şi şef la resortul internelor publică o circulară, pentru propuneri privitoare la o nouă împărţire a circumscripţiilor adminitrative (judiciare, electorale). Propunerile se vor înainta până la 31 Ian. 1919. * Dl ministru al cultelor, V. Goldiș sub Nr. 7. S.1918 adresează o circulară cătră toate inspectoratele școlare de stat din cuprinsul teritoriilor supuse guvernării consiliului dirigent român, prin care lî se aduce la cunoştinţă, că toate organele şcolare vor sista orice legătură cu ministeriul maghiar, adresându-se de aici înainte exclusiv resortului de la Sibiiu. Pentru anul acesta şcolar se menţine deocamdată vechea organizaţie şcolară. Numirea de „inspector şcolar regesc* se înlocuește cu cea de „revizor școlar". * Sub Nr. 2.S. I. 1918 publică altă circulară referitoare la pomenirea M. Sale Regelui Ferdinand I. la serviciile divine ale tutuor confesiunilor din cuprinsul teritorului unit. * Sub Nr. 6. S. V. 1918, adresează altă circulară cătră toţi revizorii şcolari de stat, în sensul căreia în toate şcoalele supuse jurisdicţiunii revizorilor (grădini de copii de stat, şcoli primare de stat şi comunale, şcoli civile de stat şi preparandii de stat, şcoli profesionale de stat), istoria şi geografia Ungariei se înlocuesc cu istoria Românilor şi geografia ţărilor locuite de Români. Elevii români ai acestei şcoale sunt dispensaţi de l. maghiară în locul căreia vor învăţa în mod obligator l. română. In şcoalele din comunele curat româneşti sau în majoritate româneşti se vor propune toate materiile numai în I. română. * Ordonanță. Conform ordinului primit dela Consiliul dirigent român, resortul de agricultură și comerciu Nr. 14 E. din 31. Dec. 1918 este interzis tranzitul de mărfuri peste hotarele imperiului, afară de acelea, cari sunt prevăzute cu permisul susnumitului guvern. Totodată s’aduce la cunoştinţa pubbliculuî, că toţi aceia, cari nu se vor conforma acestei ordonanţe, vor fi pedepsiţi şi mărfurile lor confiscate. Braşov, 14/27 Ianuarie 1919. Dr. G. Baiulescu prefect. Dr. Suru. comis. guv. alimentaţie. * Comunicat oficial. 10 Ianuarie 1919. 1. In Bucovina şi Transilvania situaţia neschimbată. 2. La Basarabia bande bolşevice, care trecuse Nistru în nordul Basarabiei, au fost respinse. S’au reocupat Sicurenii şi Ocniţa. La Ocniţa bandele au lăsat pe teren 100 morţi. Ai noştrii n’au avut nici o pierdere.