Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-04-08 / nr. 77
întemeiaţi. 1838 de George Bariţva Redacţia Administraţia «nsnAr*»» RO banii Pa tot dispreţ*! pepîrn popor aristocraţii ţi oligarhii nici 24 de ore n’a r fi fost în stârv s5 ansţiaă singuri *tat*L (Istoria Transilvaniei), BARTJTU «mnot, Sftmt' '* 9 Aprilie if Braşov, Piaţa LIfeurt&țîî SS Bucurs* ti, Teatrul Regia*, Maria Braşov» Piaţa Libertfiţiî SB Bucursşti, Teatrul Regina Maria APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU ABONAMENTUL Tiaflflaaaa»«« Nai Ua eu*' Le! 80 Lai 60 Lei ISO Pentru «treîaâtste abonamentul îndoit TELEFON, BRAŞOV, «28. Lupta pentru drepturile ţărănimei Guvernul se împotriveşte reformei agrare favorabile ţăranilor. Opoziţia şi grupul averescan Potârcă vor răsturna guvernul. Generalul Averescu ameninţă majorităţile. După toate itegătitările şi afacerile necurate ce-a fâptuit de un an încoace, guvernul se demască şi în privinţa drepturilor ţărănimei. Generalul Averescu, care a venit la guvern, sprijinit de ţărănime şi care i-a promis acesteia drepturi largi şi pământ, ca să aibă cu ce trăi , generalul Averescu vine cu ministrul său Qaroflid şi spoliază pe ţărani prin fixarea unui preţ mare pentru pământul expropriat şi nedăid nici cu acest preţ destul pământ. Guvernul generalului Averescu s’a unit cu ciocoii şi prin orice mijloc avea să-i îmbogâţiască, secătuind de bani ţărănimea, aşa ca să nu se mai poată mişca din ghiarele băncilor şi cămătarilor. laici cine este pentru ţărani guvernul Averescu, acela care împroprietărind pe câţiva ţărani făcea serbâtori cu cheltueli mari ca Averescu să se bucure de spinările încovoiate şi în aplauzele slugilor cari îl înconjura. Acum văd ţăranii pe cine au serbătorit şi l’au trimis la conducerea ţării. Nici vorbă de drepturile ţărănimei, ci numai de apărarea pământurilor boereşti şi pricopsirea ciocoilor. Să judece acum ţărănimea şi să vadă unde este scăparea ei, unde sunt apărătorii ei — iar nu cum i se spunea la alegeri, când şi averescanii şi liberalii promiteau pământ ofin, iar acum se unesc ca să îmbogâţiască pe cei trei mii de proprietari ciocoi în dauna a 14 milioane de ţărani!... Iată telegramele pe cari le-am primit astăzi dimineaţa din Bucureşti, privitor la lupta ce se dă Intre guvern şi liberali de-oparte şi opoziţia Defonelă de altă parte, pentru dreptarii ţărănimei. Trebuie să spunem că în sânul major făţei arsteaoane s’a format un grup extremist sub conducerea dal Potârcă, care cere mai multe avantagii pentru ţărani, apropiindu-se proiectul de lege Miha- Sachs. Opoziia naţională înţelege să sprijinescă acest grup şi priveşte ca simptliid formarea lui, având un ';Cop intr/«de!văr nobil; lupta pentru #juioatrea ţărănime! împotriva nedreptelor cereri ale ciocoilor. Lupta se da cu îndârjire şi, dacă opinia publică va şti să o aprijinească, guvernul Averescu va cădea. Iu nici na cez, acest guvern nu va putes trees reforma agrară aşa cum piSmeşte. Iati telegramei*, Bucureşti, 8 April 1. — Consiliul de miniştri, după discuţiune de două ore, aseară, a hotărît asupra reformei agrare să se solidarizeze cu d-l Garoflid, neadmiţănd cererea grupului IPotărco şi a Opoziţiei, Guvernul ţine cu orice preţ să expropreze mai altouă milioana hectare, fiind că după statistica comitetului agrar (prezentată de Garoflid) este îndestulată ţărănimea. De asemenea nu admite exproprierea pe proprietar ,adică cum cere legea Mihalache să se lase unui proprietar numai o moşie şi numai maximum de proprietate fixat iar nu pe proprietate, cum vrea guvernul, adică să-i lase proprietarului cu zece moşii maximum de pământ la fiecare moşie). Guvernul Averescu ţine cu ori ce preţ să lase proprietarilor la fiecare moşie destul pământ. Asupra preţului pământului, consiliul de miniştri a hotărît că primeşte să stea de vorbă dar înţelege să nu admită decât preţul fixat de Senat adică de patruzeci de ori arenda de la 1910. Guvernul a hotărît să nu cedeze pe chestia egrală, trăgăndu-şi consecinţele dacă majorităţile averescane s’ar împotrivi. Pe astăzi sunt convocate aceste majorităţi. Generalul Averescu le va expune punctul de vedere al guvernului, anunţând în acelaş timp că se va ratraga, dacă nu se acceptă proiectul Garoflid. Faţă dejot astă atitudine duşmănoasă pentru ţărănime din partea guvernului, opoziţia naională va dua o « luptă hotăritoare pentru ro-turnana ciocoilor şi a oamenilor lor din fruntea ţării. De asemenea, grupul Potârcă din partdul poporului s’a exprimat categoric că va rezista neînduplecat, prefer am demisia guvernului de cât nedreptăţirea ţăranilor în favoarea a trei mii de latifundiari. *• * # Grupul extremist Potârcă este hotărît să lupte îndârji, împreună cu opoziţia, pentru dreptatea ţăranului. * Ca să se vadăcă nici liberalii nu sunt streini de uneltirile ciocoilor din fruntea ţării, este destul să spunem că, deşiîn ziarele lor fac gălăgie, la fapte se codesc. Aşa fac şi în comisia agrară a Camerei. După o primă şedinţă, comisiunea agrară a continuat discuţiunea reformei. D. Garoflid nevoind să primească amendamentul propus de Potârcă și votat de comisiune, a cerut amânarea desbaterilor reformei agrare până se va consulta guvernul. D-l Mhalache a protestat vehement împotriva acestui procedeu spunând că comisia odată sesizată cu studiul proiectului este suverană asupra hotărîrilor ce va lua. Argumentelor d-lui Mihalache nu li s’a putut răspunde. Atunci liberalii alipindu-se d lui Garoflid au ajutat să se suspendeze lucrările. Ciocoii din cele două partide și-au dat mânai... * Aci deocamdată stă lupta. Ce va urma? Noi credem că dacă a mai rămas un dram de cinste în sufletele ardelenilor din majoritate nu vor lăsa părăsit grupul generos al d-lui Potârcă. Opoziţia naţională îl va spijini şi va duce împreună lupta pentru cucerirea drepturilor ţărănimei cuprinse în proiectul de lege Mihalache. Dacă solidaritatea ce se manifestă între parlamentarii ardeleni şi în grupul Potârcă se va menţine, guvernul nu va putea bece legea, agravă Garoflid şi va trebui să plece. Nedreptatea şi abuzul de până acum vor fi răsbunate tocmai în momentul în care se încearcă cea mai mare nedreptate împotriva ţărănimei care prin muncă, sânge şi jertfe uriaşe mi-a făurit România Mare. Parlamentarismul gentil e"Faţă de «pacăturile unei majorităţi desorientate, care nu ştie ulei ce vrea, deice este legal, nici ce este demnitate parlamentară şi politică, opoziţia a crezut în cuviinţă să se retrag?. Căci excluderea şafului unui partid din parlamentul ţării pe motiv cl acesta a făcut o constatare dreaptă asupra prestigiului şi cinstei anul gasic, care se în-, curcă zi de din afaceri nedemne şi compromiţătoare — recenta afacere a Soc. Tişiţa este cea mai proaspătă dovadă ,— excluderea fostului ministru al ţărănimii Ion Mihaia.ho, dimpreună cu doi deputaţi ardeleni şi doi basarabeni este un act arbitrar, ilegal şi pătimaş. In afară de aceasta el a fost un produs reffex şi inconştient. Prin el majoritatea şi iaaderii săi, cufrunte cu literatei preşedinte, credeau că vor salva guvernul aşa de greu compromis ?! că sa vor mai putea menţine iâdş-grâpiş la putere. Iotr’na a cea de înlerbinţeslă au făcut oamenii ce le-au trăsnit pria cap. Diî odată acoperită cine stea unul ministru, aşa casa au creant el mai bine că se poate acoperi, adecă prin înjurături şi gesturi sălbatice, onorabilii bărbaţi politici avertscani şi-au venit oare- cum In fire, fair’s!aprint de luciditate, preşediît-1?, sensibilul preşedinte ai Cameră, a declarat in mom satul când sa depunea pe biuroul Camerei proiectat is lego pentru reforma agrară, ci ar fi un gust frumos şi delicat din partea majorităţii ca pedcap*» dată celor cinci membrii din federaţie si fie ridicată pentru ca să se dea astfel opoziţiei posibilitatea de a lua parte la reforma agrară. Sâ fim gentili şi civiliaiţ ! Delicateţa este cal mai frumos titlu, chiar stanei când te numeşti dîmocriî, deşi în fond eşti un Înverşunat oligarh reacţionar. Dar nu.Msa cea mare a partidului poporului nu poate îngădui astfel de grsturi. Ea-i vindicativă şi bătăios de practici. Propunerea preşedintelui pocăit n’a prins. E prea târziu, îi amintea cineva d-lui Du.Sta, liceal refren de cântec vechia ... Ts-si trezit prea târziu cu gntileţa §1 delicateţa d-le preşedinte ! ilegalităţile nu se repară à l'amixubls. Pariamsmarift.jaai, pe eai'4-i practică guvernat actual e o ru-,iae. N’s fost z! lăsat* de D zeu tu care majoritatea şi conducătorii ei să nu facă câte o prostia şi sâ nu comită o ilegalitate. Ultimul recurs la gentileţă şi delicateţa naei majorităţi astraie pentru a spăla en act inconştient de abaz» ests o nouă f»ză în decăderea parlaaaect-srîg'îinis? român. De, dar fac oamenii ce pol ! C«-sr putea face altceva ua perlameat confe»ţionat cu bolvuri de tezaur, ca fondării? secrete şi ca istovirea vistieriei Statu Iui ! Un biet militar devenit primar ministr şi anei ţări bogate, ce ar fi patul Isca altceva decât să compromită această ţară, atât economiceşt, cât şi politiceşte! Martalitatea militariste şi spucitarile dictatoriale a nenorocit Germania. Tot ele o irona amenința şi pe aci, dacă an vom deschide ochii să vedem cine ne coada,o fi cum se conduc?. ♦ kmlm lui Carol de Habsburg Z ural ,P.colo* dia Triest de armatoarele amâaante aaaprs avetrierei In Carol de Habsburg. Fo ital i npârat a traversat Austria in automob 1 şl sub nume fals ; numd cei mai credincioşi erau îiştiinţaţi. La Sieinam«3gffr, gară de frontieră a U gări;!, ex- Impiratul a fost primit da presidaatul coaslului de miniștri, contele Tolecki, cu care a avut o dramatică conversație. Conştiinţa cetăţenească Viaţa politică s’a terburat peste trăsură în ultimul timp. Excluderea celor cinci deputaţi ai opoziţiei cu cari n’a solidarizat apoi întreaga opoziţie naţională, a provocat o legitimă Tracţiune a opiniei politice, care, dela vota aniversar încoace, înţelege să urmărească pas cu pa» disltteriie parlamentare ai astfel că stea în curent ca problem de care aţâţă şi frământă parlamentul şi la acelsaă urraărres'â aMtad sea şi activitatea fiecărei grupări politice. Moloscele pria care guvernul a căutat să evite discuţia pasapes honurilor d? tezitiv date de d i Vg^tolann unui part cular în profltu! său propriu, « provocat Ici opinia publică acel sentirent de d-s!probsre şi, ca să fm mai drepţi, — cine a fost la întrunirea de Domines* trecută dia Capitals o ştie, — » provocat ua puternic sentimect de reprob re. Marea mulţime care a participat la întrunirea de protestare a opoziţii anţionale împotriva arbitrarurui şi a ilegalităţilor guvernului, împotriva eludări celor mai expres principii constituţionale şi la fdlul public. Înseamnă, pentru cei cari Înţeleg spiritul vremii, Că, dar vechile rsaiduri de guvernare n’au dispărut, ele nu pot în nici un caz să mai reapară. Opinia publică, mulţimea electorală *’a trezit. Ea se lnteres?*ză de triburile publice. Ier atunci ciad ele sunt cocdise prod, ea înţelege să protesteze sas şi t*re, îa contra celor cari guvernează şi Ia contra mijlîcelor ca cari guvernează. Aceata e un aema nou şi Imnucurător pentru democraţia rorcânească, care ÎDîâmpică în drumu i ei, o nesfârşită scrie de piedeci şi ilegilUăţi, din partea acelor cari erau deprinşi să guverneze am cum le porunciau lui preseie lor particulare. Făcând apel la opinia publică, la lumea muncitoare şi cinstită de la oraşe şi de la sat, Opoziţia naţională dovedeşte prin aceasta că vrea să fie mereu şi neintrerupt contactat cu largile masse electorale, pe care le reprezintă, expucându ie sensul luptei parlamentare care o dau şi esfârşdi-le indicaţii pentru ceea ce gândesc să facă. In a est chip votul universal nu mai este o smpla ficţiune pe care organele administrative să-l potă falsifica după plac, ci devine o realitate adevărată. Chemată si fie pusă la curent cu problemile care se discută la parlament, opinia publica este astfel pregăti «ă înţeleagă rostul luptelor polt.e şi Ca Se conviogă care dia grapftrile politice reprezintă mai bine tendinţele sociale adevârste şi vtala. Şi astfel conştiinţa cetăţenească se va desvolta şi se va limpezi şi ca acesats democraţia se va întări aşa de mult încât nu va mai îndrăgai nimeni st’o îemeie ca mituri demagogice şi cu iluzii deşarte. Iar guvernele care vor veni nu vor mai avea deaigar «oratul, ca guvernul de asl, sâ socotească averea obştească drept cel sual ban izvor de îmbogăţire a partzanilor săi politici şi legile să le considere ca inexistente pe pra a-ul erei o situaţie cât mai comodă. Controlul opiniei publice, pe lângă cel al parlamentului, începe să devie efectiv. Şi un guvern, caos da îndreptare şi de grăbire spre raporturi normale atabile, trebue să ţie seamă de acest lucru. Altfel esta total sapa din viaţa politică şi poate să-şi facă cruce de mormânt. Aceata-i adevărul, marele adevăr salutar, care se desprinde de la marea adunare pe Coardova,sapă Lssadar sâ oprească pe Carol de Habsburg să se ducă la Budapesta. Postul împărat era la Stolcamangsrosspuie colosalului Lahar şi a episcopului din acea localitate. Fostul Împărat a plecat la Budapesta şi a fost acolo în prima zi de Paşd cu două ore înaitea contelui Terecki. Ia Elveţia aventura lui Carol de Hsbaburg da loc la facerea unei ancete, la urma căreia se va hotărî dacă fostul împărat va mai putea rămâne îa această ţară, oafară de Dumineca trecută din C*pitilă. Simptome dî acestea care dovedesc dişteptarea conştiinţai cetîţea^şti în opiua noastră publică mai manifestat de la votul universal încoace. E (ietian* sâ amintim erzai d-lui Tăilâoanu de anul treeut, care evidenţizza cu prisosinţă ştie susţinute de noi, fii'd ă d sa şi-a trântit singur, piatra prin felul cum şi-a înţeles atribuţdie de minstra, peste propria-i mormânt politic, care ar fi putut sâ nu fie aşa de prematur, — ca si se vadă că avem dreptate. D. Tâslăoanu e mort nu nara policeşte, cî şi moralmente. Contactul pe care opoziţia naţionallă înţelege să l ţis cu opinia publică e ua fapt palpabil că în «dkvdr Intrăm îa ca mult aşteptată a realităţii democratice. Orice piedici reacţionare nu vor opri mircatea, căci sufletul este câștigat definitiv pentru curentul cel nou. De nocrstige pe drumul Victoriei. Politica Un grup de peste cincizeci de fc ataşi tarişti au demisionat in Dlo~, foindcâ d-l Take Ioocacu a negi jit partidul şi a râma» d-ia c« o Individualitate politică Isolatâ. « Parlamentarii arădeni din toate partidele s’au întrunit iarăşsi discute mijiolcele pen’ru înlesnirea nevoilor regionale şi reforma agrară în Ardeal. A participat şi ministrul C. Goga. S’a exprimat nevoia unui minister sau depgd pentru chestiunile economice vitale ale Ardealului. Mâine, Sâmbăta, parlamentarii ardeleni se vor întruni iarăşi pentru continuarea discuţia nei.Din consiliul de ministri de erl s’a discutat retragerea ministrului Serghe Niţu, inlocuindu-l prin profesorul ieşan de origină basarabeană, d-l Petre Dregomirescu. f Gheorghe Dogarm Am perdut din nou pe unul din venerabilii şi idealiştii luminători ai aat-lor noasre. O boală acrită, cartaa prea Iartă pe cei înaintaţi în vârstă, l a culcat la p*t pe **pta3g*aaral preot al coraanei Marcoş (jud. Treiscautse^ Gheorghe Dogariu ş! fără multe suferinţe mneanjajat de copii săi iubitori, şi-a dat obstescol ofbsit spre durerea familiei şi spre regretul celor ce l-au cunoscut. Părintele Degadu a fost omul şcoliei şi al bisericei, omul poiperului. De dragul înaintării instituţiilor noastre şcolare-bisericeşti, el a lasat adeseori ineresele familiare pe planul al doilea, aserat ca poporul nău iubit, pentru care muncea zi şi noapte, s’o ducă mai bine, săîa sinioza în cultură şi credinţă şi să-şi întărească încrederea îa viorii neamu'ci. Având fericirea să vadă înfăptuită unirea neamului românesc, derţi pupândea fizic, s-a îndoit pshhie, ca să devină cât mai folositor poporului. Am avut prilej s-i văd 1a recentele alegeri parlamentare. La adunarea poporală ţinută în comuna Marco?, la care se prezentase candidatul naţionalist Dr. Z. Niţescu, părintele Dogari» a prezidit vorbind poporului, care-l ascultă cu sfinţenia, cu atâta dragoste şi convingere, încât la alegerea da deputat toţi Marcoşenii în frunte cu veneratul părinte erau prezentat mintiri la urnă, votând pe candidatul asţional. Model ca preot, naţionalist înfocat, bărbat altruist, pârlhieie Dogaria lasă in urma sa numai lumină şi recunoştinţă, înmormântarea a avut loc Marţi la Braşov, unde a Încetat din viaţi. Prohodul l-au oficiat preoţii Sistsa, Msx mdtaa, Prişcu, Mereţ, Grecean, Nan, Curcubătu şi Furni d in frunte cu protopopul Dr. V. Saftu, care în cuvinte emoţionante a caracterizat faptele şi activitatea regretatului dispărut. O lume aleasă din Braşov, ca şi o delegaţie a parohieaior săi din Marcoş l-au dat ultunul onor pământele. Odihnească in pace şi în veci amintirea lui. Problemeie sociate. Rusia comunistă, face concesiuni Îndată ce la Rusia a’a instalat guvernul comunist, ştiat lucru este că în mod foarte brusc, Rusia din Stat capitalist-burghez, s’a trasformat în Stat comunist. Prin revoluţie foarte sângeroasă a fost cucerită puterea politică de oStrs proletariată şi patronată dictatura proletară. S’a început apoi socializarea industriei, desfiinţarea Societăţii private şi a parlamentului, care a fost înlocuit cu Sfaturi. Comuniştii văzându-se stăpâni pe destinele poporului rus, intenţionau ca, cu ajutorul armatei comuniste şi cu ajutorul proletaratului din alte State — şi în special cu ajutorul germanilor sau francezilor — să întroneze revoluţia şi în alte Sate. — Dar armata comunistă foarte mică, avea de luptat cu diferite popoare care începuseră să-i atace, cât şi cu cei nemulţumiţi din Interiorul ţării. Iar din partea proletariatului mondial nu s’a produs nici o mişcare, şi nici nu li s’a dat nici un ajutor. Astfel că ei au trebuit să renunţe la acest plan imaginar mărginindu-se numai de-a apăra Rusia comunistă, şi a trimite propagandişti în dferite State, îa lua de orice altă acţiune in atreinătate. Deja după o scurtă guvernare, Rusia comunistă a ajuns la o foarte mare criză economică, atât din cauza blocadei, cât şi din împuţinarea mijloacelor de producţie. Deci ea a fost nevoită a căuta modalitatea pentru a încheia atât pace cu Statele in război cât şi a relua legăturile comerciale cu Statele mari industriale. Pentru a ajunge la pace şi la reluarea legăturilor comerciale, Rusia a trebuit să facă mari concesii. A trebuit să renunţe la propaganda în străinătate, să cedeze teritorii, să recunoască împrumuturile externe făcute de guvernele precedente şi sâ dea în exploatare multe bogăţii. Deci guvernul comunist care în politica externă avea un progrem stabilit: întronarea comunismului şi în altetate, extioderea propagandei comuniste în toată lumea, neplâtirea datoriilor externe, neconfesionarea bogăţiilor în exploatare capitaliştilor streini, a trebuit să modifice şi încă foarte mult programul politicei externe. După cum programul politicei externe guvernul comunist şl »’« modificat radical, tot atât de radical a modificat programul politicei interne. Ba, mai mult, a trebuit să renunţe la o teorie pe care o pusesa în practică, şi care actualmente frământă întreaga omenire. Desfiinţându-se proprietatea individullâ în Rusia — unde ţăranii sânt aproape 70*/e — a dat naştere la mari nemulţumiri şi în special, în susul ţărănimii. Aceste nemulţumri de câte ori se manifestau, erau înăbuşite de forţa armată. Acum când aceste nemulţumiri sunt generale, când ţărănimea prin diferite mijloace sabotează producţia agricolă, când proprietatea colectivă la ţărani a dat rezultate rele, guvernul comunist s’a văzut nevoit si introducă din nou proprietatea individuală, artfel dându-i-se posibilitatea țăr&almei de-a fi iar stăpfisă pe produsul ei. Acsaată revenire dela proprietatea colectivă la proprietatea individuală are însemnătate istorici. Reese foarte clar, că un SUI, locuit în majoritate de ţărănime, clasă egoistă, ignorantă Şi individualistă, a imposibil ca în împrejurările de astăzi să o transformi în mod brusc îate’o massa de osmeal sspre a lucra colectiv In fondul colectivităţii. După sesastă concesie făcută da comunişti ţărănimei din Racla — unde actualmente se fac cele mai mari experienţe sociale — se va mai face şi alte concesii. Va trebui ai cadese din intransigenţă şi din radicalismul teoriilor noul comuniste, aplicate, revenind la o gureeroare socialistă acomodată împrejurărilor şi conform fazei de desvoltare a societăţii actuale. Şi acum o singură întrebare comuniştilor de la noi : Nu e mai ban reţionam satul şi prudenţa dala început ? Vas-