Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-10-14 / nr. 224

4HL 114 ăWMAMWh m hmi B&âp^VTineri 14 iii Mi: GAZETA TRANSILVAN Iatocil&U i» 1838 «® SfOTg® MP® A«IBlalStop J Batfo^a, 'fMîral ItgUI Halta K®4wţi» Bfw|s?i I*iafa MîsMSp SI ©«sari#, teatral M»gta Mufe & set &Kÿ&s&& '&m,»* p»f#s «tftafcWeifrsSU si «Ugwr&ii MtiaE 88 $S «ta w*a­ 81fast 8b *#«?* si «Ksjjtagl sminti s*»î»J (ptmitn ShuMllTMiai}. ©. BASIfQI J fpctn sQura In fl&can xi e§ lueru fesa&sftæata kÆ ^ prâ £ap% ta*» ’(Mî^Sa It* âi*iAàtf 1Stuf teal < 8a SB W S8 Not u m m 9? ®«®a otekSBai» iuM «WMHhit BBAŞOV, 830 O rectiiicare Patima politică Întunecă într’atât minţile unor politiciani bucureşteni, în­căt se lasă pe povârnişul acţiu­nilor îndreptate chiar Împotriva Statului român. Apoi, dobitocia unor agenţi politici trimişi pe pricop­seală în Ardeal este atât de mare în­cât confundă, în ura lor împo­triva ardelenilor, cari n-au vrut­­ să li se dea legaţi în mâinile lor,­­ dispotiunile iresponsabile, flecă­­riile de cafenea, ca ceea ce me­rită lumina tiparului, amestecând în apele lor chiar cele mai sfinte momente naţionale. Sunt în această privinţă Indivizi cari speculează şi intrigează în ca­litatea lor de trimişi ai vre­unui ziar din vechiul regat, tot ceea­ ce poate să le dea motiv de a lovi în ardeleni. De la o vreme, aceşti neisprăviţi au devenit primejdioşi, prin faptul, că inconştient ori nu, din ele­mente susţinitoare campanielice se poartă, necurmat, de unguri împotriva României. Am relevat ori contradicţia în care se puneau aceştia cu declaraţiile ministrului român în Statele­ Unite, aruncân­­du-se, ca oile, în apă de dragul unor formule inventate de ei pen­tru a putea lovi în ardeleni. Să spunem lucrurilor numele lor adevărat , toţi aceşti instigatori la intrigă şi ură între fraţi, specu­lează in jurul unui prelins separa­tism ardelenesc pentru ca să-şi poată plasa murdarele lor intrigi de bizantini fanariotizaţi, împotriva ardelenilor în cari n’au găsit ilonii pe cari să-i întrebuinţeze la ridi­carea şi preamărirea lor. Şi spe­culează până şi actele cele mai importante naţionale, cum este Unirea proclamată la Alba-Iulia, pentru a micşora meritele conştiin­ţei naţionale din Ardeal cu ten­dinţa de-a demonstra, că Ardea­lul nu s'ar fi unit cu vechiul re­gat, dacă n’ar fi venit ordin de la Iaşi sau din Bucureşti şi dacă nu ne cucerea armata română. „Universul“ este în fruntea ace­lora cari duc public această cam­panie susţinând, cu o inconştienţă culpabilă faţă de interesele gene­rale, tema contelui leleki şi a al­tor agenţi ungari, cari şi ei spun exact acelaş lucru, câ „armata română a cucerit Ardealul şi nu poporul românesc a cerut Unirea liber de ori­ce impunere din afară". Şi „Universul“ făcând acest joc al duşmanilor noştri crede că e de interes naţional să găsească câte-o „coadă de topor“ între ar­deleni cari să confirme afirmaţiile contelui Tereki şi altor duşmani neîmpăcaţi ai românismului şi, în special, ai ardelenilor cari au rupt din trupul Ungariei „perii Carpa­­ţilor" cum numesc, cei doa Buda­pesta, Ardealul. Declaraţiile d-lui Mihaiy, pe cari „Universul" se grăbeşte să le pu­blice In pagina I-a, ca şi când de extremă actualitate este chestia „cum s’a făcut Unirea Ardealului" — când ţara geme sub atâtea nevoi izvorâte dintr’o conducere rea şi incapabilă — acele declaraţii sunt opera unui senil care nu-şi dă seama că astfel face jocul maghia­­ronilor şi afirmă inexactităţi into­lerabile. D-l Mihaly spune că dela Iaşi a venit o misiune care „ne-a dat a­­jutoarele morale şi materiale ne­cesare convocărei adunării şi procla­mării Unirii". Ce fel de ajutoare materiale ni s'au trimis dela Iaşi ? Cele două automobile ale misiunei H­oiţa sau trenuri la dispoziţie din vechiul regat? Bani? — die Mi­haly. Numai aceştia puteau fi aduşi cu automobilul în vremea când re­voluţia întrerupsese ori­ce mers regulat al trenurilor!.. Adică am fi fost şi plăt­it să facem unirea cu Ardealul. Şi ziarul „Universul" publică totuşi asemenea enormi­tăţi cari sunt o infamie. Când aceasta este atitudinea unui ziar care se pretinde a fi româ­nesc, el por de dreptul la ori­ce stimă din partea românilor şi, în special, a ardelenilor, cari n’au aş­­t­­eptat nici­odată astfel de mizera­bile afirmaţiuni să fie sco­­s în relief pentru a mânji sfânta lor iubire pentru neam şi sentimentul naţional curat ce­­ a încă­zit în momentele grele de la Albă Iulia, de la Arad şi în haosul produs de revoluţia din Ungaria, când îşi or­ganizau de sine stătători, sfaturile naţionale. Când un om, care îşi perde ori­ce simţ de răspundere prin astfel de afirmaţii, mai îndrăsneşte să acuze pe fruntaşii Partidului naţional de separatism — el se cufundă în cea mai urâtă clipă a celor cari n’au nimic sfânt nici ca oameni, nici ca Români. Regretăm că suntem siliţi să spunem aceasta, dar nu puteam lăsa o astfel de afirmaţie inexactă să treacă în coloanele unui răs­pândit ziar din Bucureşti, fără­­a o desminţi categoric şi a o carac­teriza cum merită. Dată fiind ciudata coroborare în­tre afirmaţiunile contelui Teieki fă­cute în „New-York Herald" şi în­tre cele ce s’au scris în ziarele „Îndreptarea", „Epoca“ şi » Uni­versul11 privitor la pretinsul fel cum s'a făcut unirea Ardealului şi Ba­natului ca vechiul regat şi despre rolul armatei române în acest im­portant act naţional ; dată fiind defăimarea şi micşo­rarea factorul principal al unirii, conştiinţa naţională a poporului românesc din Ardeal şi Banat şi denigrarea liberei exprimări a voin­ţei acestui popor pentru Unire , dată fiind campania deopotrivă de violenţă şi calomnioasă pe care o duc agenţii (conţi sau nu) ai un­gurilor în străinătate in cor cu sus­­numitele ziare la Bucureşti împo­triva fruntaşilor Ardealului, cari au prez­dat marele act naţional de l­a A­ba-Iulia — vom publica mâine, în proporţiile ce comportă chestiunea, un articol care restabileşte adevărul şi închee, credem, pecetluindu-le pentru veci trcatele pagini deschise, cu atâta­­ inconştienţă, din patimă de partid, de oamenii unui guvern ce-şi vede sfârşitul grabnic în mijlocul nemul­ţumirilor generele ale ţărei — şi prin aceasta voiau să facă o di­versiune în opinia publică ca să se uite propriile lor păcate. Faţă de gravitatea ce o comportă urmările afirmaţiunilor ziarelor sus­­amintite şi faţă de campania ,lor nepatriotice, aidoma celei pe cari de atâta vreme duşmanii Româ­niei mari o duc fără întrerupere împotriva Statului român şi în spe­cial împotriva fruntaşilor noştri, găsim absolut necesar să opunem adevărul situaţiunilor din vremea turbure a revoluţiunei din Austro- Ungaria şi din care situaţiune po­porul român a ştiut să impună realizarea idealului lui milenar. Prin aceasta răspundem deopo­trivă campaniei de presâ ungu­reşti din streinâtate ca şi ecou­lui ei, care a fost prins cu atâta grabă în paginele urîte ale unor ziare româneşti, cari nu mai pot să-şi merite acest nume- Cum s’a fâcut unirea Ardealului? — Tendinţa de-a micşora meritele conştiinţei naţionale din Ardeal­ — „Totii dela vechiul regat”— Apa la moara Ungurilor­ — Declaraţiile d-nului Mihaly. — Unde duce patima politica și ura bizantinului­ — Politice. Guvernul, prin ziarele sale plă­tite, a încercat să facă o diver­siune în opinia publică pe tema pretinsului regionalism ardelenesc, falsificând declaraţiile fruntaşilor noştri şi acuzându-i că au adus jigniri armatei. In loc de a reuşi, presa guver­nului se vede astăzi în situaţia mizerabilă de a fi ajutat campania duşmanilor neamului românesc, fă­când cor cu Apponyi şi Teieki. Averescanismul gata la revoluţii şi la atentate împotriva Dinastiei, se demască cu totul prin atitudinea de azi a presei ce inspiră. * Întrunirile Partidului National con­tinui în însufleţirea întregei populaţii româneşti din Ardeal. La Topliţa, la Lo­bul », la Agnita şi Şeicu­man pregăti­rile poporului orală de pe acum ce-au să ţie aceste vnt­uiii. Faţă de această uriaşă manifestare populară, încercări­la averescnilor de a aduna şi ei alegătorii, sunt ridicule. Ru­şinea ce-a pătimit o la Cohalm dr. Urau este încă o dovadă a inexistenţei ave­­rescanismului în Ardeal. La noi, partidul d-lui Aver­escu şi a trăit trai la... Din loc bine informat sa spune ai d-l Argetoianu ar fi sfătuit pe şeful guvernului, au nu este momentul unei rezistenţe la g­u­vern. Adevărul este că, în însuşi rândurile parlamentarilor averesaunii dezertările sunt tot mai dese, mulţi încercând să-şi salveze situaţia. Căderea guvernului este aortă pentru ao­şti parlamentari şi ei caută să nu fie­­ zdrobiţi sub ruinele partidului. D . Argetoianu este, dealtfel, bine in­format despre aceasta. Dezorganizarea par­tidului d­­i Aver­escu a început, deci, chiar înainte de părăsirea puterei. Groaznica explozie dela forţul Radeni — 80 de vagoane cu muniţiuni sar în aer­ — Detunăturile s’au auzit la Bucureşti şi Giur­giu. — 30 de morţi­ — Miercuri dimineaţa s’a produs o nouă grossarea explozie la apropierea Capi­talei, la fortul Radeni, uade erau depo­zitate peste 150 vagoane cu muniţiuni. Itsriegsl fort a sărit in aer Îs ora 1 d. a., după ce înainte s’au succedat toată dimineaţa expioslll®. In spatele fortulţii se afla satai Rodeai, Ioana aproape de locul exploziei, Insă apărat de sa deal care se ridică lingă fort. Satai a fost părăsit de locuitori imediat după explo­zia. Unii locuitori ai lni Incrau insă îa fort. Nu se ştie ce-au devenit aceştia. In fon se faces triajul muniţiuniior şi aşezarea tor într’o groapă specială. La «ceasta operaţiune era» latrabaintsţi 11 soldaţi din vânători, 20 de corvoadă şi 2 dela specialităţi. Toţi aceştia au dis­părut. Fortul este o ruină fumegândă. Exploziile au continuat toată ziua de ani. Ministerul Justiţiei a dat o nouă circulară pentru înscrierea avoca­ţilor în barourile din Ardeal. Prin­­cipiul reciprocităţii între toate pro­vinciile va fi respectat. Situaţia funcţionarilor administrativi din Ardeal — Congresul dela Cluj. — Salarii derizorii. —­ Demisiile. — In 8 Opt. s’a ţinut la Cluj congresul fuastronarilor administrativi din Ardeal. S’a constatat cu acest prilej că un cu­rent primejdios, dar jsvi­ficat, este pen­tru demisia mea in maesă a acestor func­ţionari argislil de conducerea Statului. Liturik lor sunt derisorii, deţi cei mai molji au titluri academice. Nici cu pri­lejul tipului brget nu li s’a făcut nimic, par’că n’ar fi existat şi această nume­roasă categorie de funcţionari. La Cluj au venit reprezentanţi a 22 judeţe din 24 câte sânt în Ardeal. Au participat toţi suprafesţii, primarii co­munelor cu municipiu şi reprezentanţi ai protonotarilor.­­Din 12 judeţe au venit reprezen­tanţi cu demisiile în manşă ale funcţionarilor. Ca să se vadă cât de mi­ci sânt fab­­riile acestor funcţionari, dăm raportul Intre eie şi a cdorlalţi funcţionari. Astfel ele sunt mai mici cu 80°/« faţă de sa­­lttrUk învăţătorilor dela sate, cu 70 la sută faţă de funcţionarii de finanţe şl 60 la antă faţă de magistraţi şi funcţionarii de j­usttlţie, întrunirea dela Cluj s’a terminat ca o moţiune prin care se cere regu­rea retribuţiuinilor in conformitate sa siste­mul claselor de salarizare şi pentru psu­­sionsm­ recunoaşterea timpului calculabil. Doleanţele acestea ar trebui Împlinite până la 1 Novembrie. Altfel nu se ştie dacă vor mai râmâna aceşti funcţionari să indure mizeria și iarna aceasta. Convorbiri economice Una dintre chestiunile principale cari inte­resează lumea braşoveană, este situaţia agri­colă a jud. Braşov, faţă de nevoile sale. De­sigur, că atât lipsa pâinii, de acum câte­va zile, căt şi lipsa sau preţurile relativ mari ale unor produse alimentare, va fi îngrijorat pe cea mai mare parte a locuitorilor oraşului şi judeţului, lipsind chiar şi locuitorilor de la sate unele cereale. Cercetând starea agricolă a judeţului, ne-am adresat conducătorului unei însemnate institu­­ţiuni economice din Braşov, care a binevoit să ne schiţeze situaţia agricolă şi să ne s pună constatările d-sale, cu privire la aproviziona­rea judeţului, cu cele ce lipsesc­ ,la anul acesta, ni­ se spune, produ­­şi de solului nu au dat rezultatele pro­mise. Iacă dala început varii se bu­curam că vom avea o frumoasă recoltă, dar din causa socoti! din alîim­ul timp, rezultatele au fost castra aşteptărilor. Bscatol® da căpatani», grâul şi porum­bul, ne lipsssc. Astfel am fost nevoiţi a lucra pestru obţissres a 800 vsgonia grâu şi 500 vagoane porumb. Solul compensează Insă la parte această lipsi: Recolta de urs, evas şi cartofi, din anul acesta. Intruse canti­tatea necesară nevoilor judeţului, de aceea transportăm din ele, ţinuturilor lipsite. G­âul şi porumbul, cum am spus, i­psesc. Ci vom avea, sau nu, aceste alimente principale, depinde de modul cum se va fam apro­zomrea. Intereslndu-ma mai de aproape de starea economică a jud. Braşov, — ne spa.®® informatforal austru, — am am­­sat câ slngura îi măsură de a mă face să am o ideie mai cuprinzătoare atât despre a­taala stare agricolă, cât şi despre ceea ce se lucrează faţă de el, este Federala Cooperativelor jud. Bra­şov. Cercetând, m’am putut convinge de următoarele: Conform ord­iilor su­perioare, Federala Cooperativelor, este acea care aeam rezolvi ori­ce chestie cu privire la cumpănire, vânzări şi trans­porturi de grâne. Aprovizionarea ora­­şului şi judeţului o face tot această instituţiune. A trebuit să aibă falita grija a pro­vizi emirii judeţului ca faină. Pentru aceasta n‘m cerut 100 vagoane de grâu şi interesându-mă de a?ţ?p?p3, am afla! că, în adevăr Federala se or­ganizează pentru a face faţă tuturor trebuinţelor şi conducerea ei, este mai mut decât îndeplinirea datoriei, astfel ca să fi© k î&ât(:mea rolsiai toarta im­portant ce-i 8.r. Pâaâ la venirea grâu-Ini, Federala aduce făina din vechiul rsgaf. Aprovisionarea s'a făcut totdeauna la timp­ul sa să nu se resimtă lipsa făinii, s’a ados chiar en camiosnsle­ as­­tomobile, când transportările urgente pe C. F. R. nu erau posibile. Având posibilitatea de a fabrica în­şine făina, chiar a obţine ca ar stârni morilor de aici o calitate superioară cefei din vechiul regat se va aduce dar numai grânî trebuincios Depisde acum de modal cum se vor putea face trans­portările. Aprovizionarea cu porumb rămân» să se facă pe C. F. R. dacă nu vor fi intârzieri prea mari și dacă nu va fi de-o necesitate grabnică. Scimpirea productelor recoltate în jud­ Braşov: Pentru celelalte producte, cari s’au făcut cu Îndestulare, a fost totuşi nece­sar a sa fixa preţuri maximale. Costul ior actual este insă dublu şi după gesta chiar îndoita­ sumei reprezentată de preţul maximal. Şi-acum se stadială aplicarea propunerii unui membru din comisiune, de­ a se împedeca specula pria intermediari, pentru ca diferinţa de preţ ce se poate obţine să revie pro­ducătorului. Negocinea lor dar se va faca atunci tot prin Opaijiunea de cam­­părare judeţeană. Comisia de cumpărare a jud. Braşov este compusă din prefectul judeţului, concilierat agricol, delegated Casai Cen­trale, delegatul Federalei Cooperativaior, delegatul C. P. R., delegatul Ministeru­lui de Finanţe, delegaţia­ Camerii de Comerţ şi delegata­ marilor producători. Din această comisiune s’a format alta redusă: Comitatul Permanent de Exe­cuţie, compus din prefect, ddegatul Fe­deralii şi delegatul Ministerului de Fi­nanţe. Acestea, Com­iunea de Cumpărare şi Comitetul Permanent, erau singurele, fără de a căror ştire, mi se putea cum­păra şi nici nu se putea vinde cereale, totuşi ce făceau concesiuni diferitelor auteu­tiţi şi instituţii, conomani cari prin concurenţă măreau preţurile la pro­ducător. Ca pe viitor să nu se mai întâmple nici sosita puţine abateri, s’a hotărit de comisia imperioari, ca atribuţiaulk de cumpărarea şi vânssrea grindo? să fie date numai Federalii Cooperativelor, sub a cărei conducere şi fuc­r^ndu-se după ordinil date, nu se vor mai putea face nici aceste ridicări de preţuri, cari au contribuit — într’o mai mica măsura — la «scumpirea productelor. Pararea mea, ne spune convorbitorul, este, desitmiatreil, ca şi a acelora cari au studiat chestiunea, că scumpirea productelor recoltata din j­udeţ, este provoc­ată di diferitile societăţi s­ăseşti, cari au acaparat cumpărăturile de orz, ovăş şi cartofi, singurile producte cari s’au făcut cu prisosinţă la jud. Braşov. Dispoziţiile actuale nu erau luate, când contractaseră deja cu producătorii. Ast­fel preţurile maximale nu au fost re­­­pretate şi s'a ajuns la un puţ îndoit, orzul 30.000 iei vagonul, iar cartofii 7000 lei vagonul. Slugării cari mai pot fi ieftiniţi, sunt cartofii. Cartofii nefiind Încă scoşi toţi, s’ar putea conveni cu producătorii, ca pantru un preţ remunerator, să fie vânduţi prin Federala Cooperativelor, care-i va dis­tribui ca minimum de câştig, la modul acesta s’ar putea ieftini acest aliment de prima necesitate. Greva brutarilor. Lipsa de pâine din zilel trecute va fi fost pentru mulţi văzută ca pornind din lipsa de prevedere a celor însărci­naţi cu grija alimentării oraşului ca pâinea necesară. S’a do­talit contrarul, cu ocaziunea grevei brutarilor. Saşii aveau până la administra­rea românească şi supremaţia te­renurilor şi pe cea economică. Văzându-se lipsei de cea a tere­nurilor, prin împroprietărirea ţăra­nilor şi nesiguri de cea economică, au căutat să discrediteze Federala, care avea administrarea produselor agricole, prin tot felul de calomnii. Situaţia agricolă şi aprovizionarea judeţului Braşov Rolul Federalei Cooperativelor. — Aprovizionarea cu făină. — Preţurile- — Ce-a fost cu greva brutarilor-

Next