Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-10-14 / nr. 224
4HL 114 ăWMAMWh m hmi B&âp^VTineri 14 iii Mi: GAZETA TRANSILVAN Iatocil&U i» 1838 «® SfOTg® MP® A«IBlalStop J Batfo^a, 'fMîral ItgUI Halta K®4wţi» Bfw|s?i I*iafa MîsMSp SI ©«sari#, teatral M»gta Mufe & set &Kÿ&s&& '&m,»* p»f#s «tftafcWeifrsSU si «Ugwr&ii MtiaE 88 $S «ta w*a 81fast 8b *#«?* si «Ksjjtagl sminti s*»î»J (ptmitn ShuMllTMiai}. ©. BASIfQI J fpctn sQura In fl&can xi e§ lueru fesa&sftæata kÆ ^ prâ £ap% ta*» ’(Mî^Sa It* âi*iAàtf 1Stuf teal < 8a SB W S8 Not u m m 9? ®«®a otekSBai» iuM «WMHhit BBAŞOV, 830 O rectiiicare Patima politică Întunecă într’atât minţile unor politiciani bucureşteni, încăt se lasă pe povârnişul acţiunilor îndreptate chiar Împotriva Statului român. Apoi, dobitocia unor agenţi politici trimişi pe pricopseală în Ardeal este atât de mare încât confundă, în ura lor împotriva ardelenilor, cari n-au vrut să li se dea legaţi în mâinile lor, dispotiunile iresponsabile, flecăriile de cafenea, ca ceea ce merită lumina tiparului, amestecând în apele lor chiar cele mai sfinte momente naţionale. Sunt în această privinţă Indivizi cari speculează şi intrigează în calitatea lor de trimişi ai vreunui ziar din vechiul regat, tot ceea ce poate să le dea motiv de a lovi în ardeleni. De la o vreme, aceşti neisprăviţi au devenit primejdioşi, prin faptul, că inconştient ori nu, din elemente susţinitoare campanielice se poartă, necurmat, de unguri împotriva României. Am relevat ori contradicţia în care se puneau aceştia cu declaraţiile ministrului român în Statele Unite, aruncându-se, ca oile, în apă de dragul unor formule inventate de ei pentru a putea lovi în ardeleni. Să spunem lucrurilor numele lor adevărat , toţi aceşti instigatori la intrigă şi ură între fraţi, speculează in jurul unui prelins separatism ardelenesc pentru ca să-şi poată plasa murdarele lor intrigi de bizantini fanariotizaţi, împotriva ardelenilor în cari n’au găsit ilonii pe cari să-i întrebuinţeze la ridicarea şi preamărirea lor. Şi speculează până şi actele cele mai importante naţionale, cum este Unirea proclamată la Alba-Iulia, pentru a micşora meritele conştiinţei naţionale din Ardeal cu tendinţa de-a demonstra, că Ardealul nu s'ar fi unit cu vechiul regat, dacă n’ar fi venit ordin de la Iaşi sau din Bucureşti şi dacă nu ne cucerea armata română. „Universul“ este în fruntea acelora cari duc public această campanie susţinând, cu o inconştienţă culpabilă faţă de interesele generale, tema contelui leleki şi a altor agenţi ungari, cari şi ei spun exact acelaş lucru, câ „armata română a cucerit Ardealul şi nu poporul românesc a cerut Unirea liber de orice impunere din afară". Şi „Universul“ făcând acest joc al duşmanilor noştri crede că e de interes naţional să găsească câte-o „coadă de topor“ între ardeleni cari să confirme afirmaţiile contelui Tereki şi altor duşmani neîmpăcaţi ai românismului şi, în special, ai ardelenilor cari au rupt din trupul Ungariei „perii Carpaţilor" cum numesc, cei doa Budapesta, Ardealul. Declaraţiile d-lui Mihaiy, pe cari „Universul" se grăbeşte să le publice In pagina I-a, ca şi când de extremă actualitate este chestia „cum s’a făcut Unirea Ardealului" — când ţara geme sub atâtea nevoi izvorâte dintr’o conducere rea şi incapabilă — acele declaraţii sunt opera unui senil care nu-şi dă seama că astfel face jocul maghiaronilor şi afirmă inexactităţi intolerabile. D-l Mihaly spune că dela Iaşi a venit o misiune care „ne-a dat ajutoarele morale şi materiale necesare convocărei adunării şi proclamării Unirii". Ce fel de ajutoare materiale ni s'au trimis dela Iaşi ? Cele două automobile ale misiunei Hoiţa sau trenuri la dispoziţie din vechiul regat? Bani? — die Mihaly. Numai aceştia puteau fi aduşi cu automobilul în vremea când revoluţia întrerupsese orice mers regulat al trenurilor!.. Adică am fi fost şi plătit să facem unirea cu Ardealul. Şi ziarul „Universul" publică totuşi asemenea enormităţi cari sunt o infamie. Când aceasta este atitudinea unui ziar care se pretinde a fi românesc, el por de dreptul la orice stimă din partea românilor şi, în special, a ardelenilor, cari n’au aşteptat niciodată astfel de mizerabile afirmaţiuni să fie scos în relief pentru a mânji sfânta lor iubire pentru neam şi sentimentul naţional curat ce a încăzit în momentele grele de la Albă Iulia, de la Arad şi în haosul produs de revoluţia din Ungaria, când îşi organizau de sine stătători, sfaturile naţionale. Când un om, care îşi perde orice simţ de răspundere prin astfel de afirmaţii, mai îndrăsneşte să acuze pe fruntaşii Partidului naţional de separatism — el se cufundă în cea mai urâtă clipă a celor cari n’au nimic sfânt nici ca oameni, nici ca Români. Regretăm că suntem siliţi să spunem aceasta, dar nu puteam lăsa o astfel de afirmaţie inexactă să treacă în coloanele unui răspândit ziar din Bucureşti, fărăa o desminţi categoric şi a o caracteriza cum merită. Dată fiind ciudata coroborare între afirmaţiunile contelui Teieki făcute în „New-York Herald" şi între cele ce s’au scris în ziarele „Îndreptarea", „Epoca“ şi » Universul11 privitor la pretinsul fel cum s'a făcut unirea Ardealului şi Banatului ca vechiul regat şi despre rolul armatei române în acest important act naţional ; dată fiind defăimarea şi micşorarea factorul principal al unirii, conştiinţa naţională a poporului românesc din Ardeal şi Banat şi denigrarea liberei exprimări a voinţei acestui popor pentru Unire , dată fiind campania deopotrivă de violenţă şi calomnioasă pe care o duc agenţii (conţi sau nu) ai ungurilor în străinătate in cor cu susnumitele ziare la Bucureşti împotriva fruntaşilor Ardealului, cari au prezdat marele act naţional de la Aba-Iulia — vom publica mâine, în proporţiile ce comportă chestiunea, un articol care restabileşte adevărul şi închee, credem, pecetluindu-le pentru veci trcatele pagini deschise, cu atâta inconştienţă, din patimă de partid, de oamenii unui guvern ce-şi vede sfârşitul grabnic în mijlocul nemulţumirilor generele ale ţărei — şi prin aceasta voiau să facă o diversiune în opinia publică ca să se uite propriile lor păcate. Faţă de gravitatea ce o comportă urmările afirmaţiunilor ziarelor susamintite şi faţă de campania ,lor nepatriotice, aidoma celei pe cari de atâta vreme duşmanii României mari o duc fără întrerupere împotriva Statului român şi în special împotriva fruntaşilor noştri, găsim absolut necesar să opunem adevărul situaţiunilor din vremea turbure a revoluţiunei din Austro- Ungaria şi din care situaţiune poporul român a ştiut să impună realizarea idealului lui milenar. Prin aceasta răspundem deopotrivă campaniei de presâ ungureşti din streinâtate ca şi ecoului ei, care a fost prins cu atâta grabă în paginele urîte ale unor ziare româneşti, cari nu mai pot să-şi merite acest nume- Cum s’a fâcut unirea Ardealului? — Tendinţa de-a micşora meritele conştiinţei naţionale din Ardeal — „Totii dela vechiul regat”— Apa la moara Ungurilor — Declaraţiile d-nului Mihaly. — Unde duce patima politica și ura bizantinului — Politice. Guvernul, prin ziarele sale plătite, a încercat să facă o diversiune în opinia publică pe tema pretinsului regionalism ardelenesc, falsificând declaraţiile fruntaşilor noştri şi acuzându-i că au adus jigniri armatei. In loc de a reuşi, presa guvernului se vede astăzi în situaţia mizerabilă de a fi ajutat campania duşmanilor neamului românesc, făcând cor cu Apponyi şi Teieki. Averescanismul gata la revoluţii şi la atentate împotriva Dinastiei, se demască cu totul prin atitudinea de azi a presei ce inspiră. * Întrunirile Partidului National continui în însufleţirea întregei populaţii româneşti din Ardeal. La Topliţa, la Lobul », la Agnita şi Şeicuman pregătirile poporului orală de pe acum ce-au să ţie aceste vntuiii. Faţă de această uriaşă manifestare populară, încercărila averescnilor de a aduna şi ei alegătorii, sunt ridicule. Ruşinea ce-a pătimit o la Cohalm dr. Urau este încă o dovadă a inexistenţei averescanismului în Ardeal. La noi, partidul d-lui Averescu şi a trăit trai la... Din loc bine informat sa spune ai d-l Argetoianu ar fi sfătuit pe şeful guvernului, au nu este momentul unei rezistenţe la guvern. Adevărul este că, în însuşi rândurile parlamentarilor averesaunii dezertările sunt tot mai dese, mulţi încercând să-şi salveze situaţia. Căderea guvernului este aortă pentru aoşti parlamentari şi ei caută să nu fie zdrobiţi sub ruinele partidului. D . Argetoianu este, dealtfel, bine informat despre aceasta. Dezorganizarea partidului di Averescu a început, deci, chiar înainte de părăsirea puterei. Groaznica explozie dela forţul Radeni — 80 de vagoane cu muniţiuni sar în aer — Detunăturile s’au auzit la Bucureşti şi Giurgiu. — 30 de morţi — Miercuri dimineaţa s’a produs o nouă grossarea explozie la apropierea Capitalei, la fortul Radeni, uade erau depozitate peste 150 vagoane cu muniţiuni. Itsriegsl fort a sărit in aer Îs ora 1 d. a., după ce înainte s’au succedat toată dimineaţa expioslll®. In spatele fortulţii se afla satai Rodeai, Ioana aproape de locul exploziei, Insă apărat de sa deal care se ridică lingă fort. Satai a fost părăsit de locuitori imediat după explozia. Unii locuitori ai lni Incrau insă îa fort. Nu se ştie ce-au devenit aceştia. In fon se faces triajul muniţiuniior şi aşezarea tor într’o groapă specială. La «ceasta operaţiune era» latrabaintsţi 11 soldaţi din vânători, 20 de corvoadă şi 2 dela specialităţi. Toţi aceştia au dispărut. Fortul este o ruină fumegândă. Exploziile au continuat toată ziua de ani. Ministerul Justiţiei a dat o nouă circulară pentru înscrierea avocaţilor în barourile din Ardeal. Principiul reciprocităţii între toate provinciile va fi respectat. Situaţia funcţionarilor administrativi din Ardeal — Congresul dela Cluj. — Salarii derizorii. — Demisiile. — In 8 Opt. s’a ţinut la Cluj congresul fuastronarilor administrativi din Ardeal. S’a constatat cu acest prilej că un curent primejdios, dar jsvificat, este pentru demisia mea in maesă a acestor funcţionari argislil de conducerea Statului. Liturik lor sunt derisorii, deţi cei mai molji au titluri academice. Nici cu prilejul tipului brget nu li s’a făcut nimic, par’că n’ar fi existat şi această numeroasă categorie de funcţionari. La Cluj au venit reprezentanţi a 22 judeţe din 24 câte sânt în Ardeal. Au participat toţi suprafesţii, primarii comunelor cu municipiu şi reprezentanţi ai protonotarilor.Din 12 judeţe au venit reprezentanţi cu demisiile în manşă ale funcţionarilor. Ca să se vadă cât de mici sânt fabriile acestor funcţionari, dăm raportul Intre eie şi a cdorlalţi funcţionari. Astfel ele sunt mai mici cu 80°/« faţă de salttrUk învăţătorilor dela sate, cu 70 la sută faţă de funcţionarii de finanţe şl 60 la antă faţă de magistraţi şi funcţionarii de justtlţie, întrunirea dela Cluj s’a terminat ca o moţiune prin care se cere regurea retribuţiuinilor in conformitate sa sistemul claselor de salarizare şi pentru psusionsm recunoaşterea timpului calculabil. Doleanţele acestea ar trebui Împlinite până la 1 Novembrie. Altfel nu se ştie dacă vor mai râmâna aceşti funcţionari să indure mizeria și iarna aceasta. Convorbiri economice Una dintre chestiunile principale cari interesează lumea braşoveană, este situaţia agricolă a jud. Braşov, faţă de nevoile sale. Desigur, că atât lipsa pâinii, de acum câteva zile, căt şi lipsa sau preţurile relativ mari ale unor produse alimentare, va fi îngrijorat pe cea mai mare parte a locuitorilor oraşului şi judeţului, lipsind chiar şi locuitorilor de la sate unele cereale. Cercetând starea agricolă a judeţului, ne-am adresat conducătorului unei însemnate instituţiuni economice din Braşov, care a binevoit să ne schiţeze situaţia agricolă şi să ne s pună constatările d-sale, cu privire la aprovizionarea judeţului, cu cele ce lipsesc ,la anul acesta, ni se spune, produşi de solului nu au dat rezultatele promise. Iacă dala început varii se bucuram că vom avea o frumoasă recoltă, dar din causa socoti! din alîimul timp, rezultatele au fost castra aşteptărilor. Bscatol® da căpatani», grâul şi porumbul, ne lipsssc. Astfel am fost nevoiţi a lucra pestru obţissres a 800 vsgonia grâu şi 500 vagoane porumb. Solul compensează Insă la parte această lipsi: Recolta de urs, evas şi cartofi, din anul acesta. Intruse cantitatea necesară nevoilor judeţului, de aceea transportăm din ele, ţinuturilor lipsite. Gâul şi porumbul, cum am spus, ipsesc. Ci vom avea, sau nu, aceste alimente principale, depinde de modul cum se va fam aprozomrea. Intereslndu-ma mai de aproape de starea economică a jud. Braşov, — ne spa.®® informatforal austru, — am amsat câ slngura îi măsură de a mă face să am o ideie mai cuprinzătoare atât despre ataala stare agricolă, cât şi despre ceea ce se lucrează faţă de el, este Federala Cooperativelor jud. Braşov. Cercetând, m’am putut convinge de următoarele: Conform ordiilor superioare, Federala Cooperativelor, este acea care aeam rezolvi orice chestie cu privire la cumpănire, vânzări şi transporturi de grâne. Aprovizionarea oraşului şi judeţului o face tot această instituţiune. A trebuit să aibă falita grija a provizi emirii judeţului ca faină. Pentru aceasta n‘m cerut 100 vagoane de grâu şi interesându-mă de a?ţ?p?p3, am afla! că, în adevăr Federala se organizează pentru a face faţă tuturor trebuinţelor şi conducerea ei, este mai mut decât îndeplinirea datoriei, astfel ca să fi© k î&ât(:mea rolsiai toarta important ce-i 8.r. Pâaâ la venirea grâu-Ini, Federala aduce făina din vechiul rsgaf. Aprovisionarea s'a făcut totdeauna la timpul sa să nu se resimtă lipsa făinii, s’a ados chiar en camiosnsle astomobile, când transportările urgente pe C. F. R. nu erau posibile. Având posibilitatea de a fabrica înşine făina, chiar a obţine ca ar stârni morilor de aici o calitate superioară cefei din vechiul regat se va aduce dar numai grânî trebuincios Depisde acum de modal cum se vor putea face transportările. Aprovizionarea cu porumb rămân» să se facă pe C. F. R. dacă nu vor fi intârzieri prea mari și dacă nu va fi de-o necesitate grabnică. Scimpirea productelor recoltate în jud Braşov: Pentru celelalte producte, cari s’au făcut cu Îndestulare, a fost totuşi necesar a sa fixa preţuri maximale. Costul ior actual este insă dublu şi după gesta chiar îndoita sumei reprezentată de preţul maximal. Şi-acum se stadială aplicarea propunerii unui membru din comisiune, de a se împedeca specula pria intermediari, pentru ca diferinţa de preţ ce se poate obţine să revie producătorului. Negocinea lor dar se va faca atunci tot prin Opaijiunea de campărare judeţeană. Comisia de cumpărare a jud. Braşov este compusă din prefectul judeţului, concilierat agricol, delegated Casai Centrale, delegatul Federalei Cooperativaior, delegatul C. P. R., delegatul Ministerului de Finanţe, delegaţia Camerii de Comerţ şi delegata marilor producători. Din această comisiune s’a format alta redusă: Comitatul Permanent de Execuţie, compus din prefect, ddegatul Federalii şi delegatul Ministerului de Finanţe. Acestea, Comiunea de Cumpărare şi Comitetul Permanent, erau singurele, fără de a căror ştire, mi se putea cumpăra şi nici nu se putea vinde cereale, totuşi ce făceau concesiuni diferitelor auteutiţi şi instituţii, conomani cari prin concurenţă măreau preţurile la producător. Ca pe viitor să nu se mai întâmple nici sosita puţine abateri, s’a hotărit de comisia imperioari, ca atribuţiaulk de cumpărarea şi vânssrea grindo? să fie date numai Federalii Cooperativelor, sub a cărei conducere şi fucr^ndu-se după ordinil date, nu se vor mai putea face nici aceste ridicări de preţuri, cari au contribuit — într’o mai mica măsura — la «scumpirea productelor. Pararea mea, ne spune convorbitorul, este, desitmiatreil, ca şi a acelora cari au studiat chestiunea, că scumpirea productelor recoltata din judeţ, este provocată di diferitile societăţi săseşti, cari au acaparat cumpărăturile de orz, ovăş şi cartofi, singurile producte cari s’au făcut cu prisosinţă la jud. Braşov. Dispoziţiile actuale nu erau luate, când contractaseră deja cu producătorii. Astfel preţurile maximale nu au fost repretate şi s'a ajuns la un puţ îndoit, orzul 30.000 iei vagonul, iar cartofii 7000 lei vagonul. Slugării cari mai pot fi ieftiniţi, sunt cartofii. Cartofii nefiind Încă scoşi toţi, s’ar putea conveni cu producătorii, ca pantru un preţ remunerator, să fie vânduţi prin Federala Cooperativelor, care-i va distribui ca minimum de câştig, la modul acesta s’ar putea ieftini acest aliment de prima necesitate. Greva brutarilor. Lipsa de pâine din zilel trecute va fi fost pentru mulţi văzută ca pornind din lipsa de prevedere a celor însărcinaţi cu grija alimentării oraşului ca pâinea necesară. S’a dotalit contrarul, cu ocaziunea grevei brutarilor. Saşii aveau până la administrarea românească şi supremaţia terenurilor şi pe cea economică. Văzându-se lipsei de cea a terenurilor, prin împroprietărirea ţăranilor şi nesiguri de cea economică, au căutat să discrediteze Federala, care avea administrarea produselor agricole, prin tot felul de calomnii. Situaţia agricolă şi aprovizionarea judeţului Braşov Rolul Federalei Cooperativelor. — Aprovizionarea cu făină. — Preţurile- — Ce-a fost cu greva brutarilor-