Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)

1923-03-21 / nr. 60

TFOL al LXXXVI-lea n-î 60 Braşov* Miercuri 21 Martie 1323 *§41­ ^ WTA LiocRTa" *1 BRAȘOV Telefon 226 Abonament anual 200 le! ^1?»tru streinatere 500 lei Anurturi, reclame, după tarif fondată la 1838 de George Bariţiu Apare la fie-care zi de lucru Capitala ţării este înroşită de sângele cetăţenilor cari pro­testează împotriva Constituţiei liberale iar In Parlament hoţiile urne votează luarea in considerare a proiectului acestei Constituţii. Şi Brătianu declară cinic şi îngâmfat: ACESTA-I UN ACT ISTORIC! Un nou merit la dosarul liberal ! ! ! CAPITALA CONTINUA SA MANIFESTEZE IN CONTRA GUVERNULUI Guvernul la adăpostul baionetelor vrea să impună Constituţia sa de partid. Situaţia morală a d-lui Brătianu zdruncinată. — Propaganda mincinoasă a guvernului în streinătate. Capitala Ţarii a fost era din con­tea­trul unor manifestaţii grandioase, car au culminat la hotărîrea neînfrântă a cetăţenilor de-a duce lupta pentru răs­turnarea guvernului odios până la sfâr­şitul dorit de întreaga ţară. Peste zece mii de cetăţeni au venit erî din nou la întrunirea dela „Dacia“. Pentru prima oară în analele manifestaţiunilor politice din Capitală se întâmplă, ca o mul­ţime atât de mare de cetăţeni să se adune imediat a doua şi după întrunirea de Duminecă, — şi încă într’o zi lucru — la o altă întru­nire tot atât de grandioasă. Fap­tul acesta a făcut o mare şi pro­fundă impresie în opinia pu­blică. Poporul, care după întrunire a început să manifesteze pe străzi, era absolut as­cultător ordinelor conducătorilor săi. La un singur gest al acestora ei încetau orice înaintare sau manifestare de in­dignare. Tot atât de ordonat şi înţelegător s’a manifestat şi în decursul adunării impo­zante. Ascultând discursurile fruntaşilor săi fireşti, el aplauda in mod spontan îndeosebi ideile mari de libertate şi egalitate, cari se desprindeau din dis­cursurile oratorilor, ceea­ ce dovedeşte că poporul este educat pentru viaţa cetă­ţenească, pe care partidele de opoziţie vreau să-l le creeze. Capitala a fost împănată şi eii de ar­mată, aproximativ 1­0.000 soldaţi, cari au oprit, după adunare, înaintarea cetăţeni­lor spre Cometă. Ca tot acest aparat, le-a suuces mai multor grupuri de cetă­ţeni să se strecoare prin surprindere pe Calea Victoriei şi alte străzi principale ca să manifeste contra guvernului. A produs mult haz pe la orele 5 d. a. unele grupuri de cetăţeni, cari duceau plan carde, de care atârnau şobolani morţi, c­urtând Inscripţii ca: „Şobolani morţi prin intoxicaţie", „Au mâncat ceva, li s’a plecat şi au crepatu, „Au ros la Constitufie“, „Morfi prin indigestie“ etc. etc. Intrarea în Cameră ca şi toate străzile cari duceau spre Dealul Mitropoliei, erau barate de cordoane mi­­tare, cari opreau orice acces. In timp ce lumea staţiona pe străz, în Cameră a avut foc un duel oratoric între d-d­i: Iuliu Mania şi loan Brătianu. D-1 Mania a ţinut să eviden­ţieze intre aplauzele opoziţiei şi decepţia majorităţii, că d-l Brătianu afirmă lucruri fără ca să poată dovedi nimic. D-l Ma­nia vorbea cu întreaga autoritate a omu­lui politic nepătat şi corect, astfel încât d-l Brătianu, strivit la părere, a fost silit să tacă. Apariţia d-lui I. Brătianu în Cameră a fost primită cu huidueli furtunoase de către Opoziţie, cu toată contrama­­nifestaţia majorităţii, care voia să-l sus­ţină pe d-l Brătianu cu aplauze. Mani­festaţiile Opoziţiei predominau incinte. Preşedintele Camerei, la un semn dat de d-l Brătianu, a suspendat şedinţa, fiindcă situaţia d-lui Brătianu devenise intolerabilă şi caraghioasă în urma pri­mire­ ce i­ s-a făcut. Ori aceasta nu este o situaţie morală pentru un prim­- ministru, când majoritatea încearcă să-l acopere cu aplauze, ca să nu fie ex­pus la huiduielile Opoziţiei, care merge drept la ţintă, având conştiinţa că pe partea ei este puterea morală şi că ea reprezintă adevărata opinie publica a ţării. In decursul şedinţei de eri s’a putut observa că d­l Brătianu, scos din sărite, încearcă să i­mi­teze pe dl Argetoianu voind sa braveze situaţia, fără însă să aibă energia cinică a faimosului ave­­rescan. D 1 Brătianu ameninţă, deşi în gesturile lui nu era nimic din energia pe care un tiran o are în asemenea momente. Cu toate aceste d-l Brătianu mai încearcă să se pună, cu ajutorul camarilei de la Palat, la adăpostul baio­netelor în faţa ţării, care extrem de nemulţumită şi exasperată manifestează zilnic pe străzi. Tot în şedinţa de eri seara a Came­rei s a constatat că d­l Văitoianu nu mai însemnează nimic în guvern şi a ajuns o simplă unealtă de executare a d-lui Brătiar­u, care porunceşte şi d-sa execută. Aceasta s’a dovedit mai ales azi, când d­l Văitoianu s’a eschivat de-a răspunde d-lui Vaida la întrebarea pre­cisă a acestuia: de ce a oprit mani­festaţia de em­? Faţă de propaganda mincinoasă pe care guvernul o face în strei­­nătate, s’a luat hotărârea ca toate declaraţiile Opoziţiei unite precum şi ale d-lor Toma Stelian şi Ma­tei Cantacuzino să fie tipărite în­tr’o broşură în limba franceză, care să fie distribuită în streină­­tate. In ziarul „Le Temps* a apărut un comunicat deghizat al guvernului, in care se spune ca Constituţia liberală ar fi fost pri­mită de ţară cu unanime apr­o­­bări. Ori aceasta este o minciună sfruntată şi vrea să înşele opinia publică din streinătate asupra stă­rilor adevărate din ţară. Manifes­taţiile Opoziţiei unite, cari au asentimentul întregei ţări, dove­desc tocmai contrarul, iar lega­­ţiunile streine din Capitală au in­formaţii exacte despre starea lu­crurilor. De­ altfel, ori­care strein vede în starea de asediu din Ca­pitală faptul cert, că guvernul nu are ca sprijin decât încrederea Regelui, care încredere însă nu se știe cât va mai dura. „felibra anii între H si Halie" Moţiunea votata la grandioasa întrunir­e de Dumineca. „Cetăţenii Capitalel împreună cu delegaţii din toate provinciile, adunaţi în sala „Dacia" astăzi, Duminecă, 18 Marte 1923, ascultând cuvântările fruntaşilor Partidului naţional român şi ai partidului ţărănesc, aclamă următoarea moţiune: 1. Protestează în faţa ţării împotriva încercărior brutale de a împiedica cu ajutorul forţei publice o­bera manifestare a voinţei poporului, oprind poporul din provincie sa participe la această întrunire. 2. Protestează împotriva stării de asediu, prin care se sugrumă libertăţile cetăţeneşti, prin care însuşi poporul este declarat de duşman al patriei şi se dă prilej ca prin bătăi, arestări, samavolnici să se insulte demnitatea de om. 3. Protestează în faţa Tronului şi a lumei civilizate, că un Parlament ieşit din lovitura de Stat şi furt de urne şi dispreţuit de toată suflarea cinstită, cutează a uzurpa drepturile naţiunei şi călcând un chip sperjur şi vechea Constituţie şi hotărîrile dela Alba-lulia, Chişinău şi Cernăuţi şi principiile unei democraţii constituţionale, şi a discuta şi impune ţârii o Const­tuţie pe care atât din punctul de vedere formal, cât şi al conţinutului reac ionar, aproape unanimitatea ţării o respinge. 4 Cetăţenii adunaţi văd la această încercare răsturnarea ordinei de drept, temelii oricărei democraţii moderne, întronarea absolutismului şi a loviturilor de Stat. Conştiinţa demnităţii cetăţeneşti, făurită din îndelungate lupte pentru triumful ideii de libertate şi de desrobire din luptele generaţiilor trecute şi din sacrificiile generaţiilor de astăzi respinge aceste încercări menite să întoarcă samavolnic cursul normal al des votării istorice a neamului românesc atât de greu încercat. 5 Cerem Majestaţii Sile Regelui, ocrotitorul legilor, pe care su­veranitatea naţionala, l’a delegat sa pazeasca libertăţile şi voinţa naţionala, sa împiedice răsturnarea valorilor de drept, sa nu ia sub scutul sau bolşevismul de sus, distrugător şi de legalitate şi de moralitate pubica şi să fireasca astfel ţara de zguduirile, cari in­evitabil vor urma. 6. Cerem izgonirea acestui guvern, care a uzurpat puterea legis­lativă, căci este clar că adunările aşa numite legiuitoare de astăzi nu sunt altceva decât unealta lipsită de conştiinţă, chemată să sugrume suveranitatea naţională. 7. Cerem un guvern care să garanteze alegeri libere. Cerem ca ţara să-şi poată spune cuvântul hotărîtor fără silnicii. Cerem să se restabilească armonia între Coroană şi Naţiune. Armonia aceasta să fie temeiul pactului fundamental, pe care se va rezima viitorul patriei noastre. 8. Chemăm la luptă, astăzi, când Patria este în pericol, toate conştiinţele din care slugărnicia şi corupţia n’au şters orice în­demn spre avântul de idealism cetăţenesc! Pentru drept şi lega­litate, sub steagul democraţiei naţionale, se vor înşirui batalioa­nele de cetăţeni, chemate să apere libertatea. Fărădelegile de astăzi distrug şi omoară­­. Răsplata urgii­ii Lecţia dată de d-l Dr. V. Niţescu de­putatului Tripon şi guvernului liberal. Am amintit într’un număr trecut lecţia pe care d-l Dr. Voian Niţescu a dat-o deputatului liberal Tripon şi întregului guvern, atunci când amintitul parlamen­tar liberal îndrăznise ca sa vorbească, la Cameră, nu numai în numele cercu­lui Caraşeu, căruia i-a smuls prin fraudă mandatul de deputat, ci în numele între­gului Ardeal. Se ştie cum Tripon a ajuns deputat al Caraşeului, biroul de alegere l-a a­­nunţat numai pe d-sa când e ziua de candidare, pentru balotaj, fixată după bunul plac a biroului. Aceasta, pentru ca d-l Tripon să nu aibă contracandi­dat, după ce ştia încă dela prima ale­­gere că d-1 Voicu Niţescu este sigur de izbândă. In şedinţa de joi a Camerei şi-a pri­mit d-1 Tripon răsplata. După ce în alte două şedinţe premergătoare n’a fost lăsat de Opoziţie ca să vorbească. Joi, când era la tribuna oratorilor, apare în incinta Camerei, d-l Niţescu, care de­clară prezidentului: — Deputatul Caraseului sunt eu, nu Tripon! Ei nu are drept să vorbească aici ! Efectul a fost o lovitură pentru libe­rali, dar înnălţător pentru Opoziţie. Pătrunderea d-lui Niţescu în incinta Camerei a fost gestul de adâncă re­voltă împotriva uzurpatorului, care-i fu­rase mandatul şi o dreaptă satisfacţiune pentru alegătorii Caraseului cari, prin glasul d-lui Niţescu, s’au făcut auziţi acolo unde deputaţii aleşi sânt izgoniţi tocmai de către numiţii guvernului. Momentul acela va rămâne în isto­ria Parlamentului ca o vie protestare împotriva fărădelegilor din alegerile făcute de guvernul Brătianu. Majorita­tea liberală nu putea avea şi n’a avut autoritatea morală de-a izgoni pe depu­tatul adevărat al Caraşeului ci a lăsat la intervenţia brutală a unuia din ches­tori şi a acelor mameluci, gata la scan­dal, ca să o apere de prezenţa supă­rătoare a aceluia ce ridica glasul în numele alegătorilor Caraşeului, în in

Next