Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)

1923-03-23 / nr. 62

1 " TS: rL' :?3A|â □odRTA'-',;I ffflAŞOV Telefon 226 ■-sisttaemenî enual 200 le!­fteriu strein State 500 lei Aîtmţeri, reclame, după tarif • ui­ddiâ la 1838 de George Bariţiu Apare In fie­care zi de lucru Un nou record criminal al regimului şobolanilor: Se exclude un deputat opoziţonal în absenţă luându-i-se dreptul de apărare, iar* dreptul de in­terpelare a fost suprimat sine die. Oare ziua de mâne ce ne va aduce 1­­­ 9 ANUL si LXXXVI-lea n-1 62 SUMARUL 2 Leu Braşov, Vineri 23 Martie 1923 OPOZIŢIA UNITA NU IA PARTE LA DISCUŢIA CONSTITUŢII Parlamentarii Opoziţiei unite înm­lrindu se ori la amiază, au dat următorul Comunicat:* , Partidul naţional roman şi part­iul ţărănesc, consecvente cu hotărârile din trecut, răspunzând vo­inţei naţiunei şi-au dat toate ştiinţele, ca prin mijloace­e legale, să împiedice luarea în considera­t a proiectului de Constitute al guvernului liberal. „Cu toate stăruinţele deputaţilor part de pr Opoziţiei un­ite şi au tot protestul­ opiniei publice, guvernul loviturilor de Stat şi parlamentul urnelor furate, în noaptea de 19 Martie, a votat luarea în considerare a proiectului de Constituţie. „Deputaţii şi senatorii partidelor unite, deso­ldarizăndu-se compet de răspunderea şi urmările acestei nelegiuiţi, protestând din nou in contra acestei încercări de a impune ţării prin un parlament ilegal nou, aşe­zare de stat, nu hotărât să nu se mai prezinte în parlament cât timp va ţine parodia desbaterei pa articole. „Se vor prezenta numai in ziua destinată pentru desvoltarea interpelărilor. In acest timp lupta extrapar­­­lamentară va continua în toată ţara în conformitate cu planul stabilit1. Cu prilejul consfătuirii de eri, parlamentarii Opoziţiei unite au mai hotărât să fie întruniri publice şi în nouile provincii, conco­mitent cu cele cari le vor ţine în Capitală şi oraşele din Vechiul regat. Opoziţia unită va ţine Duminecă, 25 c., două mari întruniri publice, una la GALAŢ­I, la orele 6 dim., alta la BRĂILA la orele 2 d. a. Vor lua cuvântul d-nii: luliu Maniu, şfeul Partidului naţional român, Al. l­aida- V­oevod şi alţi fruntaşi ai Opoziţiei unite. Prăpastia... S-a relevat la timp în presă că cu prilejul audienţelor fruntaşilor Opoziţiei la Palat, Suveranul, după ce a ascultat destăinuirile pe care un fruntaş al Opo­ziţiei le făcea asupra abuzurilor şi ile­galităţilor guvernului în alegeri, M. Sa Regele s-ar fi exprimat că are cunoş­tinţă de toate acestea. Expl­iaţia, că cu toată această afir­maţie, M. Sa a dat înalta aprobare ca deputaţii teroarei şi urnelor furate să formeze Parlamentul guvernului M. Sale, nu o putem găsi decât într'un singur fapt: cei­ ce au „justificat" teroarea şi jaful urnelor cu motive de „mari Inte­rese de Stat", au căutat ca cu aceleaşi motive să înduplece şi pe Rege la apro­barea operei lor. Numai aceasta poate fi explicarea. Să zicem, deci, câ Suveranul a fost sedus. Dar afirmaţia de mai sus a M Sale este o recunoaştere că şi dacă nu la început, dar mai târziu totuş s-a con­vins Suveranul ţârii de această sedu­cere, care însemna deja un gol între Palat şi popor. Natural, că după ori­ce recunoaştere a unei greşeli — supunând numai in­tenţii curate — se aşteaptă o reparare a acelei greşeli. A sosit vremea depunerii în Parla­ment a proiectului de Constituţie. Ori-şi-cine se aştepta ca Suverana­ să manifeste o anumită rezervă faţă de opera nenorocită, — întitulată „Consti­tuţie" — a celor ce îl mai seduseră odată. Ce se întâmplă însă ? Cu toată protestarea tuturor partide­lor politice, cu tot protestul presei, cu toată împotrivirea ţ£rii întregi, opera li­berală primeşte din nou aprobarea prea înaltă. Iar atunci când poporul vrea să pornească în faţa Palatului ca săl con­vingă pe Suveran că nefasta operă li­berală, care primise aprobarea regală, era un jug pentru supuşii Măriei Sale, calea spre Palat a zecilor de mii de cetăţeni a fost închisă cu cordoane mi­litare, şi dela Palat li s’a trimis vorba că M. Sa a plecat la vânătoare.... Ori, dacă Regele este el ţării, nu ştia Suveranul că în acea zi poporul vroia să se apropie de Palat şi să-i arate prăpastia, pe cere guvernul său a să­pat-o şi o adânceşte tot mai mult între ţară şi Suveran? Nu ne putem închipui ca Suveranul să nu fi ştiut acest lucru. Şi cu toate acestea poporul, în drumul său spre Cel ce plecase la vânătoare, a trebuit să se lovească de pustiie şi baionetele armatei. Iată deci, cea mai vorbitoare dovadă că poporul nu este împotrivă şi nu fuge de Suveranul ţării. Iar dacă lucrurile se petrec tocmai invers, vina nu mai poate fi a poporului. Este o vorbă românească: „Cine fuge de tine, nu te poate su­­feri“. Să nu se uite deci că poporul nu mai poate suporta ca dragostea lui faţă de Suveran, să fie răsplătită cu dure­roasa învăţătură a proverbului de mai sus. Să se înţeleagă acest lucru peste tot unde trebue înţeles şi pastă când nu va fi prea târziu. i­ Vaida despre Miile d­e Cerneri într’un Interview acordat ziarului „Lupta*, d-l Vaida vorbind de scenele ruşinoase din şedinţa de Marţi a Ca­mere*, a spus intre altele: „Şi mai ruşinos a fost atacul pregătit de bătăuşii majorităţii asupra celui mai slab fiziceşte dintre parlamentarii Opoziţiei, şi anume asupra deputatului Mun­­teanu, pe care l-au prins între bănci şi părete, când rămăsese numai el dintre ai noştri în in­cintă şi l-au bătut mişeleşte. „A trebuit să revenim noi, cu forţe unite ca să-l putem scăpa. „Alt caz este al senatorului Şorbală, pe care l-au prins la garderobă, pe când se îmbrăca, d-nii chestori Manolescu-Strunga şi Dobrescu-Tulcea. Acesta din urmă, a pălmuit pe senatorul Sor­bală, care era pus în imposibili­tate de a se apăra. „Iată în ce condiţiuni a în­ceput votarea Constituţiei, acei cari se laudă că vor întrona prin ea ordinea!" O scrisoare către Rege D-l Maior C. Ștef&neseu-Di &g&ne$ti, fost ad­jutant al A. S. R. PrÎBCipele N­oul&e, publică următoarea «cri­oar^ deschisă către M. S. Re­gele in ziarul „Epota"1. Majestate, Ca unul ce am foit mai mult de doi ani, credincios servitor al Tronului, pe lângă A. S. R. Principele Neculai, în anii cei mai gingaşi ai tinereţei Sale, am venit astăzi la Palat pentru a cere Majestăţei Voastre şi M. S. Regina o audienţa în scopul ca să comunic dife­­rite chestiuni în intimă legătură cu acel serviciu. Vroiam să arăt între altele cum din mijlocul ţărănime! mă ridicasem la aceas­tă demnitate unde numai tactul şi meri­tul m’au putut menţine atâta timp cât am crezut, dar totodată vroiam sâ arăt cu probe materiale ce grozavă luptă am dus împot­iva ticăloşiilor a doi politi­cieni liberali care lucrau disperaţi să mă gonească de lângă Miria­ Ta. Unul, omul d-lui Vintilă Brătianu mă redusese literalmente la foame ca soţia şi patru copii. Altul omul d-lui Ionel Brătianu, a fost instrumentul făţarnic al celei mai dure­roase intrigi ce s’a ţesut contra mea. D-l Zănescu intrând la d-l mareşal al Palatului, general Angelescu pentru a po­­vesti sosirea mea în scopul de mai sus, d-sa mi-a trimis răspuns câ e grăbit să plece, fără nici un alt adaos impus şi de răspunderea d-sale şi de atenţiunea ce o merită ce!­ce au dovedit prin fapte devotamentul şi serviciu! lor credincios. Adânc mâhnit m’am resemnat, rămâ­nând să denunţ publicului toate adevă­rurile atunci când imunitatea parlamen­tară îmi va garanta libertatea cuvân­tului. Pe de altă parte vroiam să informez pe Majestatea Voastră că toţi, oameni din ţară conducători ai curentelor de răspundere viitoare ca d-nii: Iuliu Ma­niu, Vaida­ Voevod, Matei Cantacuzino, Nicolae Iorga, Ioan Mihalache, general Averescu, Toma Stelian etc. cer alături de întreaga opinie publică nefalsificată cu bani, ca sâ nu se voteze sub baio­nete Constituţia Nouă şi să nu jure Maiestatea Voastră pentru respectarea ei căci o mare prăpastie s’ar săpa prin aceasta între Tron şi Nafiune. Trebuia ca aceste grele rânduri să le trimit în plic închis, însă ierta­ţî-mă Ma­jestate, am pierdut încrederea că e­pil­cul s’ar putea strecura printre pânzele ce s’a­­a lăsat de Curteni între Măria-Ta şi Naţiune­, Nadajduesc însă, că ziarul acesta va fi pus pe masa Domnului tuturor Ro­mân lor de vre­unul care a văzut la Iaşi urgia ce am înfruntat apărând ca Pro­curor militar acum­ trei ani, persoana Majestăţei Voastre împotriva unei acu­­zaţiuni că părtiniţi partidul liberal. Să trăiţi Maiestate! Maior C. Ștefănescu-Drăgănești, avocat. Coasi® lit­eral a­le Senei Modificări la capitolul despre libertatea presei. Un acord între biserica ortodoxă şi cea otnită. Senatul a adoptat amânarea disensiu­nii articolelor 18, 19, 20 şi 21 privitor la regimul proprietăţii şi a naţionalizări subsolului precum şi a articolului 23 privitor la libertatea conştiinţei. La articolul 23 despre căsătoria re­ligioasă Mitropolitul Primat a propus amendamentul ca să se prevadă în Constituţie obligativitatea cununiei re­ligioase. Amendamentul a fost respins cu 56 voturi contra 38. După o discuție m­i lungă s-a primit la articolul despre libertatea presei ur­mătorul amendament: Se vor judeca de tribunalele ordinare „îndemnurile directe la asasinate şi re­beliune, în cazurile când n’au fost ar­mate de execuţiane". Calomniile, înjuriile, dinamafiunile aduse particularilor sau funcţionarilor publici, oricare ar fi atinşi în piaţ­a lor particulară". La articolul, care vorbeşte despre „biserica dominantă“ s’a ajuns la ur­mătorul acord între biserica ortodoxă şi unită română. Articolul 22 a fost redactat in sensul următor: „Biserica creştină ortodoxă şi biserica unită sunt româneşti. Bi­serica ortodoxă va fi dominan­tă în Stat, iar biserica unită are întâietate faţă de celelalte culte “. Mitropolitul primat Miron Cris­­tea şi mitropolitul Suciu au mul­ţumit Senatului, pentru modul în­ţelept cum au urmat certurile re­ligioase din Ardeal. Spicuiri.

Next