Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)
1926-10-14 / nr. 107
àMal al LXXXIX-les n-1 107 NUMâBÜL 2 Lei «alfcctte nâămmiitraţife PIAŢA JulBERTATEI BRAŞOV I ei«îo:î 22.0 Abonament ansaî 360 Id Pentru străinătate 800 tal Anunțuri, reclame, inși «artâ. Jtssm »î®’f Joi 14 Octomvrie 1926. %©^ *F cetățene, și pentru Apare de trei ori pe săptămână fine, la HbeY, ^^galitate și cinste. Iată textul programului Partidului Naţional - Ţârănesc, aşa cum a fost aprobat de ambela congrese: I Constituţia. ConatitaţiA IRomâsiri întregite trebce ş£ tavorascà dis canseasul voinţei cetăţenilor, liber a mcnifestat şi tă fis ssire!întocmită, încât să reprezinte o chizâşie pentru desiQVarss csstâcjenită c forțelor visie națlssel. Ib «cest sop, ea va trebui să cuprindă (ost® gursEtlUe crep* firilor şi libertăţilor sstSiece^tl precum și mijloacele de spârare ifgft'ă împotriva prieirsi tbcs de patere. De asemenes, Constituți* tre* bae aă mat great-dă o reală reaponsibilitate r»!s!sterla!ă şi a funcţionarilor public!, orgssizsrea unei justiţii independente, imparţiale şi iesmovibilr, precuss şi normele de organizare aie edaslBtatrgţfri pebucr, pe baza cctoscmiei locale şi descentralizării. 11. Administrata publică. Reforma administrativă v£ realiza principiul descinhribării şi aetonomiei locale, prin consilii alese pe baza vestului obştesc şi proporţional. Organele centrale vor avea faţă ce administraţia locală ia drept de radrarsare şi control şi vor putea, în caz de abrtz, să cheme pe Bgestli «dnaSHisira{Iilor locale in ;judecată în fața beor tribunale administrative, care se vor Uf.iBta. II . FunctlăflifU nobilei. Stststsl func|ioaerilor publici va garanta libertatea si independensa morală ti materia!* cores, psszatojsre rsisiuasi acesta! corp. Salariile vor fi .«nnoaizate, a* sfgsrâacu se minimum de existenţi, In raport ca sarcinile familiare. Sa va Interzisa funcţionarilor pslitici să fac* parte di* adominiitraţia societăţilor anosimo tab orice formă, ce directori, consifieri filialei, membrii in consilii ds ediție ssa cessori. if. ilBitlIia. Existența «ssai corp jadscătoresc destoinic şl independent, scos cu dîsăvârşire *de sub Influența politică, se va asigar*: 1. pna recrutarea tai pe baza anal examen da admitere și pria înaintarea iatt’o faeicțiune superioară atu insista?* pe ioc, făcute seb controlai anei coralsiani aiess de mtg strap; 2. prin retribuirea cât mai bană a magistraților. Pi. ftagl aceasta so msi impar: 1. Bslficsrsa legislativi ca neapărata ei spitftanie a formel or da dî ;*tâ ti .ând seamă stât ds cvolcț'a dreptarii, cât ș! de regim»!igal si da Imprtfjarărite specifice nie provinciilor isteric?; 2 reorgsnzare* justiţiel militare; 3 reorganizarea contescloeaisi ad tiv, asltfel încât particulars lovit Sitr’an drspt al eâe, să poată obţine trgeata repsrsre s aetslul tbsziv de an* teritste, sXvâtah da patere® exs*cctivă; 4 în ătmrares grabnici esteror anomaliilor, createprin ultimele legniri palvitoare la procedura și organizarea jsdacSioreastă-V. Armata. Armata va fi sstîei organizată, isftrută ți echipată, încât să esrîapuisdă chemări! sale de a apăra lutrgritatea teritorială a Statuai. Organizarea şi înzestrarea armatei «3 va fscs la aşa fel, încât să se poată Introduce sac* ceeiv, cât rari repede, serviciul militar de na an. Ss va organiza industria de război şi se va urmări standardizarea armamentului. Solda şi retribuţia ofiţerilor trebue sâ fie potrivită ca efracţia fi demnitatea lor. Armata va fi scoasă de spb orice înflaeaţe politice. TI. Insîrucţiunea piblică şi Gaitsis va organiza prin teats mijloacele Inpîs contra aaaifebatis* esiinl şi se va da o largă desvoltare i®vătământ sal*l primar. Întregit ca învăţământul agrisalistel şi meşteşugariior, în legătură cu condiţiile astarsie als fisshni tlaut. Ie fiecare reglaa® ss vor oregis&lzs şcoli practice agricole şi da meserii, iar% centrele mai mari se vor îsfliaţa şi la ţară şcolii scaidars (şcoli primare superioare, glmaasil şi licet,) ia măsura existenţei anal corp profesoral special pregătit, Invâţământul agricol va avea la afară de şcolile practice şi şcoli speciale de agricultură şi anexele lor În fiecare provlncie precum şi academiii agricole. Inviţământul comercial va coprinde: 1n afară de şcolile practice de cooperaţie şi comerţ, şcoli superioare şi academii comerciale, lavăţâmântul Industrial, la afără de şcolile practice de maseri, va cuprinde 1i şcoli superioare pentru pregătirea lucrătorior specialişti şi şcoli politehnica pentru ingineri. învăţământul universitar va fi astfel organizat, încât să producă oamani aplicaţi spre cercetări ştiinţifice, gresistişti necesari administraţiilor economice şi administraţiilor publice şi profesioniştii liberi, precum şi au corp profesoral ce o pregătire spaţială. Universităţile ce vor bacara de o largă asteoomie. letresga operă de educaţie trebue ta tie Indrumetă Intr’un spirit practic şi raţional. Vil. Regimul minorităţilor. Regioaul minorităţilor etnice şi confesionale va fi călăuzt de hotărârile dela Allos-lulia. De asemenea ! chestiunea celtelor va fi rezolvată la conformitate cu ha$£i&i"te dela Abs* lalis. Partidul naţionsl-ţărănesc, pi* tr®ns de importanţa tuasi îndrumâri a vieţii sufleteşti a poporala! rossâa va avea toată so* iicitzdlaca pentru latereseie bisericiior sale. Partidu! naţional ţărănesc va ds cea mai intensă solicitadine prin bisericile respective educaţiansl preoţimei, nu numai aceiei aparţinătoare amieslune!roasâaeşti, ci şi tuturor confesiunicor recunoscute de stat. Va îngrji de soarta materială a preoţime!, pe care o socoteşte ajat or preţios peatra iadramaraa sânătossi a vieţii naţionale, sespectând şi desăvârşind aetosemiile bissr'csşti şi ferfad bisericile de frământării» politice. Libertatea coaştiiatei va fi garantată, asigerându ss celle reeaapsitate libertatea şi protesţianea. Se va proteja aptitidiails specifice artistice ale poporilor roflsâa, arts). Till Piognmil eeOBimic Se va urmări sporirea producţiei târli prin normalizarea condiţiilor de functionare a vieţii ecoBomice aşezată pe temeliile ei estlurale. Producţia principală a ţării fiind egricultura, interesele propăşiri acesteia, nu vor fi subordonate intereselor unui Industrialism forţat şi artificial. Măsuri pentru agricultură: Revizuirea momenet din administrativă a modului de apusere a legilor egrete, în mod individual, în scopul de a înlătura abuzurile săvârşite şi revizuirea legislativi a acestei legi la timpul oportun convenit Împreună. Revizuirea legislativi se va face in scopul : 1. De a înlătura dispoziţiile escepţionale cu caracter personal cari privesc mai ales moşiile arendate. 2. De e se reduce proprietăţile nearendete : a) Dacă au sunt fermen la 100 ha. b) Dacă sunt ferme — la 250 ha. la regiunile cu cererile de împroprietărire nesatisfăcute şi până la 500 ha. în regiunile cu cererile satisfăcute. Prin ferme se înţeleg acele gospodării care exploatează moşia cu inventar propriu de vite şi unelte sau crescătorii de site. Fermele model vor fi favorizate. Interesele producţiune! naţionale pretind ca o supremă necesitate să se introducă lnişte şi siguranţa ia raporturile de proprietate. In consecinţă, 83 vor (’xi fără amânare şi înregistra îa cărţile funduare ardelene, bănăţene şi bucovineni titlurile de proprietate ale celor împroprietăriţi şi se vor terrains fără întârziere iusturile de împroprietărire şi colonizare. Se va însepe cadastrarea şi la tabulerea proprietăţii şi în vechiul regat. Se va legifera „un cod statemstra*, in care vor fi luate masurile necesare pentru cea mai largă profesiune a proprietăţii ţârăneşti şi în general, pentru ridicarea producţiuneîagricole. Prin această sodificare agricoli se va asigura libertatea circuleţiei pământului ţărănesc — după o epoci de transferi şi protecţii — ca acop de selecţionare naturală a cultivatorilor serioşi. Se va împiedeca deopsire pulverizarea, iar de altă parte acumularea din gost a proprietăţilor rurale. Se va organiza un credit rural, sare prin împrumuturi uşoare şi eftine si facă posibli ţăranilor deoparte înzestrarea proprietăţilor lor cu vite şi instrumente agricole, iar de altă parte ar cumpere pământ atât dela tiranii ceri ar voi să vândă partea lor, cât şi dela proprietari, cari intenţioneasă a instrăina moşia lor. Se va organiza viaţa cooperativă atât în scopul valorificării produselor agricole, cât şi pentru procurarea maşinilor, instrumenteior şi tuturor uneltelor necesare gospodăriilor agrişele, evfind la bază autonomia lor. Se va reorganiza serviciul de Stat menit sS Ingriţească prin ferme model şi alte stabilimente, nobilitatea seminţelor şi îmbunătăţirea rasei vitelor. Se vor organiza oamenile agricole care vor îndruma şi organiza activitatea egrisolă şi interesele comune ale tuturor agricultorilor. Dreptul de preemfiune al Statului ia maşiile scoase de bună voie în vânzare trebue că devie o realitate chiar cu ajutorul unui credit rural, îndestulat cu fonduri suficiente. Se vor realiza diferite reforme auxiliare şi anume : Pentru regularea apelor, împiedicarea surpării malurilor, etc., şi pentru stabilimente de irigaţiuni şi drenaje. Se vor desfiinţa toxice vamale şi măsurile prohibitive sau de comprimare a preţurilor instituite cu văditul rezultat al reducerii producţione! agricole. Se va încuraja producţîunea gricolă şi în deosebirea a gâului prin libertatea texportului. Se vor iua meluri educative, în special se vor înfiinţa cât mai multe ferme model, staţiuni agricole, crescătorii de vite şi se vor înfiinţa cât mai multe şcoli practice şi teoretice de agricultură şi se va organiza învăţământul ambulant şi essursiile agricole. Asemenea sa va încuraja sindicalizarea agricultorilor. Se va reorganiza serviciul pescăriilor şi se va da o intensivă îngrijire clasei pescarilor, organizaţi pe baze cooperative. Se va reorganiza Ministerul Agriculturei aşa ca să fie şi un organ de încurajare şi îndrumare a producţiei agricole. Măsurile pentru industrie: Pentru încurajarea bunei stări a satelor se va înrîruma desvoltarea industriei ţărăneşti, organizată sistematic prin folosirea indemânărei technice şi artistice, a anotimpurilor de lipsă de lucru, a puterii motrice a cooperaţiei. Se va incureja desvoltarea Industriei mjlocii şi mari, in deosebi a acefeia în legătură cu valorificarea produselor agricole cu excluderea protecţiei interesate a industriei, care nu are baze naturale de desvoltare in ţară. Organizarea producţiei isvoarelor de energie (cărbuni, gaz metan, căderi de apă, etc.) se va fese in fermele corespunzătoare maximului de rendement şi de utilitate economici naţională, încurajăndu-se iniţiativa şi capitalurile private. Măsuri pentru comerţ : Regimul comerţului intern va fi acelei libertăţi. Tendinţele de acaparare şi speculă vor fi combătute în special prin înlesnirea circulaţiei normale a mărfurilor, prin răspândirea şi organizarea cooperativelor de consum şi prin organizarea ple- De la Congresele Partidelor: Naţional şi Ţărănesc. Programul Partidului Naţional-Ţărănesc. Discursurile de deschidere ale d-nilor Iuliu Maniu şi I. Mihalache. Rezoluţiunea votată de ambele congrese.