Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-10-14 / nr. 106

I „Bandiţii” d-lui I. Iorga Una din cele mai ruşinoase campanii electorale, care s’a dus vreodată în România, este liră îndoială cea desfăşurată de exponenlii, «genuil şi tovarăşii guvernului cu prilejul alegerii perrimeniului d-lui profesor N. Iorga. Nu vorbim aici de vio­lentarea alegătorilor, nici de măsluirea urm­elor şi alte nele­giuiri — cari eu făcut şi fac parte iacă din obiceiurile şi ar­senalul partidelor învechite în păcate, obiceiuri puse în apli­care şi sub guvernul Iriga-Ar­­getoianu — ci ne cugetăm cu scârbă la cascada de calomnii şi invective ce s’au revărsat ca puhoiul din gurile pline de bale şi otravă uisupra fruntaşilor Par­tidului Naikmal-Ţărânesc. Ţăranii noştri cinstiţi de pe sete ni mâneau înlemniţi de cele ce ii era det se audă. Unii a­­legatari, cei mei puţini, proba­­bil cei plătiţi cu ochiul dra­ului sau turmentaţi cu otrava alcoo­lului, răcneau aprobând pe cei ce proferau Invectivele, alţii tă­­iean savrlet, tar «iţii plecau scârbiţi. Nu vom uita nici odată scenele de pomină din satele compacte de Rom­âni, ca Buza­­ele şi Brasul, îăcari se constitui­­seră adevărate bande de calom­niatori, ceri gratificau pe fruntaşii noştri cu cele tr­ai neruşinoase învinuiri, dintre cari cele de „hoţi" şi «pungaşi* erau cele nuri pujia sonore. Şi ca în judeţul Braşov a’a lucrat cu aceleaşi lozinci păcă­toase pe întreega Jsrâ. Şi nu era creţat nimeni şi nici chiar cel mai cinstit şi iitegru băr­bat, pe căre i are Ardealul, d­­ lui iu Meniu, despre care se striga în gura mare, că er fi fugit cu automobilul şi cu banii ţării la France.„ Adecă şi d 11, Manta •hoţ? şi •pungaş*! Ier după această campanie cu graiu viu, s’e continuat prin presa aservită guvernului ace­laşi campanie de ponegrire în contra fruntaşilor P. N.Ţ, care continuă şi azi. Procesele de presă Intentate de fruntaşii P. N.­Ţ. In contra calomniatorilor se amână la infinit şi nu se găseşte nimeni care să aplice nişte şancţiuni exemplare ca să se Infunde odată gura calomnia­torilor inconţ­ept"­Der b6 încercăm să uităm a­­ceastă campanie ruşinoasă şi să nădăjduim că ea nu se va mai repeta şi va fi înmormân­tata pentru toate timpurile ! Avem azi o satisfacţie neaştepta­­tă e drept, că ea este­ tardivă, că el vine la 6 luni după criminala campanie electorală. Ea ne vine din partea d-lui prim-mi­nistru N. lorga. Zilele trecute fruntașul nostru d-l Mihai Popovici a avut o în­trevedere cu d-l N. lorga. Cu acest prilej — cum spun foile din Capitală — d-1 lorga a’ar fi plâns d-lui Mihai Popoviai împotriva presei din Ardeal, care i'ar ataca prea vehement și care atacuri­­adeseori il jig­nesc şi personal. D-l Mihai Popovici a căutat să-l mnlţteas­­că pe d-l N. Iorga. A faut însă să­­ atragă atenţiunea asupra csmoad­ei contra fruntaşilor P. N. Ţ. şi în deosebi contra d lui I. Maniu, despre care o parte a presei din vechiul re­gin con­tinuă să scrie, că este un hc­­ti­că » furat. jţLa aceste d-1 N. lorga a răspuns categoric: «Imi Ian obligaţia să afirm că e «ban­dit»cine spune că d­l 1 Maniu a furat. Ne bucurăm de la această de­claraţie categorică a d-lui N. lorga, fiindcă ea ne vine din locul cel mai competent, din Cu prilejul Conferinţei inter­­parlamentare, fiaute la Bucu­reşti, s’au distribuit între mem­brii acestei conferinţe diferite broşuri şi studii, cari privesc Remonia dis diferit» panel® de vedere, intre altele s’a distribuit şi o broşură scrisă in limba franceză a directorului recensă­mântului, d-l dr. Mânuită, care conţine date mai amănunţite referitor la rezultatul recensă­mântului popularei României, făcut In ziua de 31 Dec. 1930. Spicuim din această broşuri unele date cari privesc îndeo­sebi Ardealul cu Bănatul, Mara­­mucăşul şi Crişan». Numărul locuitorilor din aceste facturi se urcă cu finea anului trecut la 5 546890 locuitori și este ca populate cel mai mare final din provinciile din care se al­­cătuește România ,întreg­­ă. Numărul total al locuitorilor României este de 18.025237 10­ CUK­OFI, din ceri Ardeanu*, Bu­­coviata și Basarabia numiri­i 258.305 locuitori, fată de 8 mii. 766.932 locuitori din fostul ve­­thiu regat. Prin MASie PîOVÎfl citie unita aa majoritatea tocui­­torilor tarii. Untete privitoare la numărul locuitorilor, după na­­fonalittfi nefiind încă termi­nate, nu s’au dat publici­tăţii. Populata Ardealului, Banatu­lui, Maramureşului şi Crişanei se repartizează astfel asupra celor 23 judeţe ale Ardealului, partea actualului prim-ministru al Ţării. Deşi nu ne legănăm în sperență, că ziarele aservite guvernului vor înceta campania lor infamă, nu contra fruntaşilor noştri, am dori ca d­l N. Iorga*, oare zî n'c scrie în ziarul „Nea­mul Românesc", care adeseori, poate fără aprobarea d-lui N. Iorga, se face ecoul unor ase­menea calomnii — să-şi spună cuvântul respirat şi în ziarul d-sule îa chestia campaniei a­­minti­te. Ar face un mare serviciu cauzei şi ar contribui la puri­ficarea moravurilor păcătoase, Ctrl sau încuibat întrio parte a presei. 22. Ciorheiu 130 646 locuri. 23. Făurraş 84.461 „ In ce priveşte populaţia ora­şelor . In întreega Românie avem num­ei 5 osefec­tu pen­te ICO.OGO locuitori şi anume : Capitala Bu­cureşti cu 564 575 locuitori, Chi­şineu 117,016 locuitori, Cernăuţi cu 111,123 locuitori, Iaşi cu 102,595 locuitori ,­ Galaţi cu 101,148 locuitori. Nici un oraş din Ardeal n a atins suta de mii de locuitori. Iată populaţia din câteva din­ cele 49 praşe de orăgele ale Ar­dealului 3 Statistica populaţiei după na­ționalitât se va publica, mai spune dr­ Mănăilă, de abea în anul viitor când lucrările se vor termina. Tot­­ sa desminte a­­firme lunile venite din cercuri ungureşt, că în Bucureşti ar fi vro 150.000 maghiari. După cal­culele de până acuma numărul Maghiarilor stabiliţi în Capitala ţării se urcă cel mult la 40— 50.000 suflete. Reproducem fără comentar din „Patria 41 din Cluj No. 222 din 10 Oct. a. c. următoarele : Publicăm aici o edresă a regretatului ministru de jus­­tițe, patriotul de mare va- Ioere, Torni Stellar, edresată în anul 1908 domnului Haman­­ger, pe­­­tând procuror de secţîe la Curtea de Apel din Iaşi. Iată o : Adresa Ministerului de Justiţie No. 22.444 din 3 Octomvrie 1908 către d-l C. Hamangiu, procuror de secţie la Curtea de Apel din Iaşi. Domnule Procuror, Prin raportul ce oi s’a adresat de dl prim preşedinte al înaltei Curri de Casaţie şi de d­l pro­­cisror general de pe lângâ al aceiaş Curte, însărcinaţi de noi să cercetezs asuzatunile ce D-vr., prin denunţul şi memoriul trimise ministrului de justife, ie ai fcritulat in contra cole­gul»! D­vs. d-1 T. Stoeaescu, se constată : ») „Că acuzaţiunile Dv. nu erau «întemeiate, şi ca, pentru una şi „cea mai gravă, ai fost silit să „recunoaşteţi, că v’eji înşelat ; b) că apasă asupra Dvs., «grava bănuială, că pentru a vă «răzbuna in contra Camerei de •punere sub acuzare, fiindcă „vă respinsese opoztiunea în „afacerea Lefi şi a vă face rer „clamă prin presă, că suntef­i singurul magistrat din Iaşi, conf •ştient de datoriile Dvs., a fi dat • denaturând adevărul, notițrele „date în ,Neamul Românesc"; a) că, prin pornirile Dvs, „spre intrigă, prin tendinţele „Dvs. de-a căuta să atrageţi „atenţiunea, in ori­ce chip şi •prin ori­ce mijloace, prin „reclama scandaloasă ce •practicaţi spre a parveni, „prin nesinceritatea ce ară­­­taţi în toate ocaziunile şi „prin purtarea necuviincioa­să ce aveţi cu toţi magis­traţii interiori şi superiori Dvs. v’aţi făcut o situaţiune •imposibilă în Curtea din •Iaşi". Aceste constatări dovedeşti Dva îa dorinţa neinfrânată de a vâ recomande, af nesocotit cele mai­­ elementare îndatoriri impuse magistratului con­ştient de înalta sa chemare, şi af lipsit de cuviinţa necesară în rapelurile reciproce şi ierarhiae cu ceilalţi magistrati. Socotesc că aceste constatări făcute de cei mei m­ulţi magis­traţi şi pub­icarea lor,, consti­­tuesc pentru acum o îndestuli­­toara pedeapsă ce aţi bineme­ritat, şi in sparantă că ele vor servi pentru­­a vă amenda in viitor, vă încunoştiintez că a|i fost transferat, in aceiaşi cali­tate, pe lângă Curtea din Galaţi, Ministru al justiţiei, sa. T. Stellas, Bun bratele recenzămâatului. Pipilia Ardealului pe iudele si era Un document de actualitate. ii it silfi pii Im. Defunctul ministru Tom Stelian despra seftiati ministru Hintmîu. 1.B h­irul 508.159 locuit. 2.Timiș-Torontal 500 4160 3.Arad 423.7040 4.Sid­fej 345 576* 5.Cluj 335 54539 6.Hunedoara 331 650­ 7.Satmar 293 7120 8.Mures-Turda 289 7170 9.Sverin 240.2760 10.Solnoc-Doi­a 220.303­0­ 11.Aiua 213 7950 12.Caras 201.3900 13.Sibiu 193.3090 14.Turda-Arleş 181.9530 15.Braşov 164.946 59 16.M­irom­urăş 162­3500 17.Tâmva-Mare 148.4930 18.Târma-Ilea 1483400 19.Giur 146.5840 20.Bistriţa 145.4230 21.Treiscaune136.3580 Cluj­ul 98,550 locuitori Timișoara 91,8660 Oradea mare 82,3550 Arad 77.2250 Brașov 56,2340 bătmar 49.914 29 Sibiu 48,0130 TârgU’ Murăş 38,1160 Si­get 27,6460 Lugoj 23,674 UD Turda 20,0570 Reşiţa 20,0080 Caieii Mari 16,0850 Petroşeni 45,311 s* Dej 153110 Mediaş 15,244» Sigîgoara 13,0960 Alba Iutia 12,4570 Sf. Gheorghe 10,942 la Deva 10,5930 O­aviţa 9,646» Aiud 9,477 99 Sebeşul săsesc­ 92130 Reghinul săsesc 9 1820 Caransebeş 8 838 R Orgova 8,4280 Făgăraş 7,9280 Biej 4,7160 Beiuş 4,294 99 Năsăud 3,5279 Haţeg 3,4010 Abrud 2,4560 Anul al XCIIII-lea Nr. 106. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 14 Octomvrie 1931 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­— PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. — TELEFON 226 Abonament anual 860 lei. ftttra itreinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori p® săptămână Pentru reducerea slujbaşilor, guvernul va trece prin par­lement trei legi : legea administrativă, modificarea statutului funcţionarilor şi reorganizarea ministerelor. în aceste trei legi se va cuprinde o largă «revizuire» a funcţionarilor pentru ca locul lor să-i ocupe clientela guvernului. lom­n opinii HI­­­ilifffil-Iărim, Orgălia S« Reorganizarea organizaţiilor comunale şi săteşti având să fie terminată până la mijlocul lunei curente, se convoacă pe ziua de Vineri 23 Octombrie a. c. ora 10­­2 a. m. în localităţile clubu­lui Partidului Naţional-Ţărănesc din Braşov .Piaţa Libertăţii) con­gresul judeţean. La acest congres sunt invitaţi a lua parte membrii comite­tului judeţean, ai comitetului comunal­ orăşenesc precum şi dele­gaţii organizaţiilor săteşti din comunele judeţului Braşov. La ordinea zilei sunt: 1. Expozeu asupra situaiei politice. 2. Reorganizarea P. N.-Ţ. conform statutelor. 3. Propuneri. Braşov, 6 Octombrie 1931. Biroul organizaţiei Braşov a P. N.-Ţ. Spulberarea unei calomnii Unele ziere din­­Bucureşti continuă opera de calomnie In contra d-lui Sever Bocu, fostul director ministerial al Banatului. Cea mai nouă născocire este aceea răspândită în toată presa că fostul director de la Timişoa­ra şi-ar fi însuşit o sumă de 550.000 lei: 500.000 o subven­ţie a comunei Lipova pentru şcoala de comerţ din acea lo­­calitate şi 50.000 lei subvenţia judeţului Severin pentru direc­torat. •Adevărul, făcându-se şi dân­sul ecoul ştirei calomnioase a d-lui Iulian Peter, dl Sever Boau a adresat acestui, ziar o scrisoare prin care dezminte categoric noua infamie şi dove­deşte ca acte oficiale că sumele acestea au mers direct la desti­naţia lor. •Adevărul" a publicat scri­soarea d­lul Bo­­u şi a luat act că desmintrea catgorică este sprijinita pe dovezi oficiale. Iată dar o noua calomnie spulberată !

Next