Gazeta Transilvaniei, 1936 (Anul 99, nr. 1-101)
1936-06-11 / nr. 45
Anul a! XC!X4e& Nr. 45 ■gŞDhCţik Și ADMINISTRAŢIA13AS9V. SSSADA LUNGA Nr. 5. Telefon 226 a^esament vsual 200 lei. Ptfaiin streinătate 500 lei. Pmitu autoritâţi 500 lei fcswnfurt, reclame, după, tarii FONDATĂ LA1838 DE_GHEORGHE BÂRIJID Apare de trei ori pe săptămână Oasele frânte, cernea subietă şi sângele răniţilor şi morţilor nenorocirii de la Cotroceni strigă în cor sinistru: Puneţi la locul lor pe crim n alţi ceri nu se sfiesc să transforme festivităţi regale în cintre de jale şi durere / Suveranul despre străjerie, Credinţa şi Manea pentru Patrie şi Rege Pe platoul Cotrocenilor s’a întreaga fard. Cu acest prilej desfăşurat Duminecă marea , Maj. Sa Regele a rostit urmăsărbătoare a tineretului, la care toarea cuvântare : au luat parte 25.000 străjeri din Cuvântarea M. S. Regelui Sărbătorim, pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această desfăşurare străjerească. Salut cu o deosebită bucurie aceasta tinerime chemată la o viată nouă, mai sănătoase, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. S’a spus adesea că, multe păcate au tinerii noştri, că n’au ideal şi că lupta pentru viaţa materială, atât de grea în zilele de azi, a deformat sufletul şi mentalitatea lor. O fi poate în parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate trecute ? Dacă ziua de eri a fost oarecum umbrită, să împodobim şi să luminăm calea generaţiilor de mâine. Tot viitorul unei ţări se reazimă pe copiii de astăzi, deci sufletului lor, creşterii lor, trebue să îndreptăm toate gândurile şi toate sforţările noastre. Lozinca noastră trebue să fie salvarea zilei de mâine, prin o integrală educaţiune a tineretului. Această mişcare a străjeriei a luat acum în al doilea an de activitate, un avânt atâta de frumos, încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora, cari se îndoesc încă de frumuseţea şi utilitatea noastră, le recomand să se ducă la şcoli şi în satele străjereşti şi să vadă ce real progres s’a dobândit în scurt timp. E adevărat că, ne-am înhămat la o operă uriaşă, la o operă care cere timp spre a-şi da roadele integrale.Dar toţi acei, cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt, încât nu se poate să nu ieşim pe deplin victorioşi. Românul are atâtea calităţi, atâtea virtuţi şi atâtea posibilităţi, cari, în nenumăratele împrejurări au dormit şi cari numai prin avântul de neînvins a tinerimei trebuesc aduse la lumină şi puse definitiv în slujba patriei. Străjeria nu este şcoala de carte, ea este şcoala vieţii pentru un neam întreg. Străjerul înainte de toate trebue crescut să fie un bun cetăţean, un desăvârşit patriot, iubitor de neam şi de Rege, mândru că este Român. Străjerul trebue să desvolte esenţa virtuţilor Românismului, şi să le pue prin voinţa şi credinţa sa în slujba României. Aceste generaţii, pe cari le creştem cu drag şi grijă, trebuesc să fie mâine adevăraţii slujbaşi şi ostaşi ai patriei. Trebuesc să aibe conştiinţa că orice cetăţean demn de acest nume, —i începând cu Regele, — este toată viaţa lui un slujbaş şi un ostaş al ţării. Fiecare cetăţean este o rotiţă din mecanismul Statului, şi pentru ca întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare, la locul unde a aşezat soarta, să-şi facă pe deplin datoria, mânat de un singur gând şi călăuzit de un singur suflet, acela al neamului său. Niciodată — privind acest falnic tineret plin de avânt — nu ni se pare mai vie, vechea noastră zicătoare: „apa trece pietrele rămân“. Voi, străjerii, sunteţi pietrele, voi sunteţi temelia nepieritoare pei, care voim să clădim o Românie mai bună, o Românie de neclintit în hotarele ei fireşti. Acest tineret crescut în acelaş ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere în slujba unui naţionalism constructiv, fără de prihană — mâine, când va fi vârstnic, ne va daun popor care va fi în orice împrejurare la înălţimea sacrificiilor cerute de un patriotism desăvârşit. Străjeri ! Cuvântul Meu de Rege şi de Mare Străjer, în această zi care, atât de a voastră cât şi a Mea, se îndreaptă către voi, cu drag şi cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetatenii şi ostaşii Mei iubiţi de mâine, în voi îmi pun nădejdea zilelor de mâine. După falanga cea mare a întregitorilor de neam, veţi veni jalanga cea neînvinsă a consolidării definitive aRomâniei moderne. Luaţi şi voi, cum trebue să luam toţi, ce e bun de la părinţii şi strămoşii noştri, luaţi din năzuinţele de veacuri ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fata, — şi strânşi uniţi într o singură voinţă, într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a Românismului biruitor. Virtuţile atâtor generaţii, cari au rămas neconte pe aceste meleaguri, să se însuţească în voi, cetăţenii de mâine. Şi rostind aceste cuvinte străjerilor, nu pot să nu Mă gândesc cu recunoştinţă la acei dintre colaboratorii Mei de orice clipă, cari sunt chemaţi să plămădească şi să pregătească aceste sufle. Comandanţilor, cărora li s’au încredinţat viitorul României, lor le aduc astăzi salutul Meu de dragoste. Ştiu până la ce punct sunt conştienţi de datoria lor şi cu câtă grjă îşi îndeplinesc greaua dar frumoasa lor misiune. Fapt îmbucurător, că am putut să Mă sprijin pe învâţatorime, şi că în ei am putut găsi şi dragostea şi avântul necesar mişcării noastre. Acestor comandanţi le aduc aci mulţumirea Mea cea mai desăvârşită. Sărbătoarea de azi a luat o şi mai mare ..strălucire, prin faptul că la ea iau parte străluciţii Şefi ai tarilor aliate, cărora în numele tineretului Românesc le aduc cea mai caldă salutare. Este pentru voi un fapt, care trebue să vă bucure inima că, în zilele când se serbează întărirea străjeriei, Preşedintele Beneş şi Principele Regent al Iugoslaviei, împreună cu Regele României, lucrează la consolidarea prieteniei şi la întărirea alianţelor noastre. Să fiţi mândri de acest fapt şi să ştiţi, prin munca şi credinţa voastră, să vă arătaţi vrednici de această cinste. Tineretul românesc străjerit priveşte cu drag la camarazii Micii Înţelegeri şi trimite tineretului iugoslav şi cehoslovac calda lui urare de sănătate, începând astăzi un nou an de activitate, prin felul cum veţi lucra şi veţi şti cu vrednicie să urmaji lozinca voastra,„credinţa şi munca pentru Patrie şi Rege", să întăriţi fiecare, prin felul vostru de a fi, România voastră şi a noastră a tuturora. Sănătate ! Discursurile rostite la dejunul de la Palatul Regal Cuvântarea Suveranului. Scumpii Mei Aliaţi, Cu o adevărată, adâncă şi cugetată bucurie salut astăzi, aici la Bucureşti, pe Şefii de Stat ai Micei înţelegeri şi din adâncul inimei Mele Vă urez, bun venit. Şi acest salut, pe care Vi l adresez, nu e unul pur protocolar, ci este acela al unui al treilea din această unitate indisolubilă, care e mica înţelegere, e salutul României. Este un eveniment fericit că, in aceste zile când atâtea probleme internaţionale sunt pe cale să se producă, noi şefi de Stat ai Alianţei noastre, am putut găsi timpul să ne întrunim spre a discuta marile chestiuni la ordinea zilei şi să ne consfătuim in aceste clipe deosebit de grele. Acest fapt, care efirmă unitatea şi indisolubilitatea Micei înţelegeri, va demonstra că suntem o unitate internaţională care, în strânsă colaborare cu înţelegerea Balcanică, face o politică de menţinere a Păcii şi de salvgardare a propriilor sale interese. Cel dintâi dintre interesele sale este respectul fruntariilor actuale, pentru totdeauna intangibile şi al tratatelor de pace. Această afirmare solemnă şi hotărâtă va fi proclamată din nou, cu forţă şi voinţă, de către reuniunea noastră. Baza politicei Micei înţelegeri este respectul angajamentelor internaţionale. Forţa Micei înţelegeri sălăşlueşte în unitatea ei indestructibilă. In scopul nostru de menţinere a păcii şi de salvgardarea propriilor noastre interese trebue să rămânem credincioşi Societăţii Naţiunilor şi dacă experienţa dovedeşte că unele modificări vor trebui aduse pactului, noi nu vom accepta nici o atingere a principiului egalităţii statelor, nici vre-o propunere care ar tinde să slăbească pactul. Pactul nu poate fi decât întărit, pentru ca Societate Naţiunilor să-şi poată îndeplini in întregime roţi. Apărându-şi interesele, Mica Intelegere, neavând decât o dorință, aceea a menţinerii păcii, va executa scrupulos obligaţiile sale isvorâte din tratatele ei de alianţă, şi va practica o politică de amiciţie, cu toate statele, fără deosebire. Mica Intelegere nu cunoaşte duşmani şi singurii, pe cari ea poate să-i aibă, ar fi duşmanii Păcii. Ne-am întrunit aici, la Bucureşti, între altele, spre a reafirma aceste puncte, cere fac însăşi raţiunea de a fi a Micei înţelegeri şi tocmai aceste afirmaţii de Injelegere mutuală, îmi încântă inima şi fac ca să Vă salut cu toată bucuria, în numele Meu şi acela al României. Am putut cu toţii să constatăm că importanţa operei săvârşite de Mica Intelegere, este datorită regularităţii şi frecvenţei contractelor între reprezentanţii celor trei ţări. Ştiu că dorinţa tuturor este de a întări şi mai mult aceste rezultate şi aceste contacte; deci, Eu cred că momentul a sosit să facem un pas înainte şi să ne întrunim. Noi, Şefii de Stat, asistaţi de Miniştrii Noştri, in mod regulat, odată pe an. Scumpii Mei Aliaţi, Până acum a vorbit politica; sfârşind, lăsaţi inima Mea să Vi se adreseze şi să Vă spună: RScumpii Mei prietini'1, — căci alianţele nu pot fi decât întărite prin prietenie — câtă adevărată fericire simt de a Vă vedea astăzi reuniţi în jurul Meu. Avem datoria, prin aceste sentimente, care ne leagă personal, să venim să întărim şi mai mult puterea organismului nostru politic şi prin sentimentele care unesc pe Şefi, să facem unirea strânsă a popoarelor noastre. In aceste sentimente de sinceră şi cordială prietenie, ridic paharul Meu în sănătatea Excelei Sale Preşedintele Beneş şi A. S. R. Principele Regent Paul, precum şi pentru prosperitatea Cehoslovaciei şi Iugoslaviei. Răspunsul Alteţei Sale Regale Prinţul Regent Paul. Răspunzând Suveranului nostru, A. Sa Regală Prinţul Regent Paul a spus între altele In înţeleptele cuvinte aie Majestajii Voastre văd limpede definit scopul înalt, pe care îl urmărea Augustul meu văr, marele nostru Rege Alexandru I, stop pe care Iugoslavia cu poporul său pacific, cu tânărul ei Rege în frunte, îl urmăreşte şi azi, sincer şi fară slăbiciune. In deplin acord cu ideile formulate în cuvintele, pe care le-a rostit Majestatea Voastră, consider că cele trei state ale Micii înţelegeri, cu complementul activ al înţelegerii Balcanice, vor trebui să urmeze, şi în viitor, politica lor actuală şi să continue să dea lumii, simultan şi paralel probe, atât ale forţei lor cât şi ale voinţii lor de pace. De6 ani, de când există Mica Inteegtie, ea e dat probele cele mai strălucite şi cele mai remarcabile ale unei alianţe întemeiate exclusiv pe dragostea de pace. Niciodată, în