Glasul Bucovinei, octombrie 1919 (Anul 2, nr. 252-277)

1919-10-14 / nr. 263

âsr.V te.­3 Telegrama Românilor din județul Suceava «în vechiul regat cătră alt» r­lst@i­*. Dl. Dr. Iancu I. Ri­stor, ministru delegat al Bucovinei a primit următoarea telegramă, : „Românii din satele și orașele județului Suce­vii, din vechiul Regat, întruniți în mare adunar­e la Fălticeni, în urma ch­earii parti­dului naționalist democrat, salută prin D-Voastră cu nețărmurită dragoste pe toți frații bu­covineni, care luptă cu credință ,pentru înte­­meiarea unei sănătoase democrații naționale pe pand­antal în veci nedespărțit al României Mari. Cu Bucovinenii împreună, împotriva tuturor vechilor apucături și a tuturor noilor uneltiri, sântem siguri că vom întemeia Ro­mânia­­ Nouă și prin ea România fericită și nemuritoare, în siguranța acestui gând strigăm din toata inimă, să trăiască frații bucovineni! Președintele A­dunării , Toader G­avviil, țăran din Rădășeni. Scrisori Ardelene. Cum a fost primit noul partid bucovinean în Ardeal.— Disidențe politice în alegeri. — încrederea în domnul Iuliu Jdaniu. Vestea că în Bucovina s’a înființat un partid politic, ori toate garanțiile morale a acelora care ‘se­­ »,fia în fruntea lui, a fost primită ca mare însuflețire în Ardeal. Lumea politică de ai­ci a regretat mult că s’a pierdut într’o oarecare măsură, contactul politic între cele două provincii. In partidul democrației și al unir­ei se speră a găsi cel mai sigur mijloc de unire poli­tică între Ardeal și Bucovina. Bazându-se pe unitatea de acțiune­ a tuturor ardelenilor, partidul na­țional este doritor de a găsi aceeași unitate și în celel­a­­te provincii. Noul partid, este pri­vit ca singurul J­Ojioo de a înfățișa, prin majoritatea co­vârșitoare pe care o are, și Bucovina, cu aceeași unitate de acțiune cu care concurează Ardealul pentru constituantă. Gerourii politice din Ardeal purtau o grijă vădită disidențelor politice bucovinene. Iată motiv­ul pentru care lumea politică din Ardeal a primit, cu însuflețire vestea, că Bucovina n’a putut ridica de-asupra tuturor grupărilor politice și a dat naștere unui partid care să echivaleze cu vechiul ei partid național. Dar bucuria era întemeiată și pe motive poli­tice imediate. Și în Ardeal s’au ivit simptomele unor desidențe, care, nu numai că nu cadrează cu politica pe care are să o ducă partidul național, dar care deservesc întreaga acțiune a României, de­ prefacere totală. Astfel în Banat a apărut o foae intitulată „Temișana“, care ridică proteste contra C­nsiliului Dirigent și are o vădită tendință de separatism po­litic. Fiind pornită și condusă din­ partea unor ar­deleni stabiliți mai de mult în vechiul regat, noua­­foaie, care, încearcă să formeze o nouă grupare po­litică, are ca mobil de acțiune, purtarea campaniei, contra hotărîrii luate de comitetul executiv al par­tidului național, de a nu lăsa să candideze în alegeri elemente politice de dincolo de Carpați. Hotărârea nu a fost luată, după cum se zice, din tendința unui separatism provincial, ci din dorința ca Ardealul să se înfățișeze în Constituantă, cât mai omogen, cât mai ardelenesc posibil. Avân­du-se în vedere că se vor pune în discuție probleme care vor privi direct nouile provincii, partidul național a crezut de cuviință ca purtătorii lui de cuvânt să fie străini de viața politică din vechiul regat. Or, aceia care încearcă să dea naștere la desidențe politice, sânt tocmai ardeleni din vechiul­ regat, care se dovedește, ca acela din Banat, a fi făcut parte dintr’un partid politic. O altă încercare de felul acesta a pornit în Cluj, din partea dlui Amos Frâncu, care va can­dida în alegeri cu un program radical. In alegeri va mai încerca să candideze separat și partidul ță­rănesc, care și-a scos organul său „Țărănimea“. Covârșitoarea majoritate a viitorilor deputați ardeleni, va fi dat din partea vechiului partid istoric. Comitetul executiv al partidului a fixat candidatu­rile în mod oficial și nu le va susține de­cât pe acelea. Partidul național se bucură de o adevărată disciplină, nu impusă, cum se obișnuește la partidele istorice, ci o disciplină voită. Această disciplină morală o insuflă dl. Iuliu Maniu, de când a fost ales șef al partidului național, ca și din înainte de a i se da mandatul, pe care d sa îl consideră de „consti­tuțional“. Cu concepția d-sale democratică asupra­­ rolului pe care-l are un șef de partid, putem zice că membrii se disciplinează numai prin faptul prezenței sale în fruntea partidului. Se vorbește și de alegerea câtor­va socialiști în­ parlament, dar până în prezent ei nu au un cerc Q­LABUL BOOOVIKISMIs 116 3 în­ care să fie siguri că vor reuși, deși, după asigu­rările pe care li le-a dat dl. Iuliu Maniu, în calitate de președinte al Consiliului Dirigent, nu li se va pune în alegeri ni­ci­ o piedică de a reuși. Corespondent. Pentru restabilirea adevărului. Cellalt cotidian român din Cernăuți vrea să dovedească lumii că : Un candidat în deputăție al partidului nostru ar fi fost trimis la pușcărie, ju­decat fiind pentru fraudele cu zahăr de la Colomea. Autorul acestei născociri afirmă, că în fața Curții Marțiale din Cernăuți dl. avocat Șerban, apă­rătorul d-lui I. Dolinschi, ar fi spus lucruri pe cari un om serios și un apărător­­ cinstit — cum e dl. Șerban — nu le putea spune. Se mai zice în acel cotidian că și cel ce semnează aceste șire ar fi as­cultat acele cuvinte ale d-lui avocat Șerban. Țin să precizez că n’am asistat la ședința Curții în timpul când vorbia dl. Șerban. Cred însă că eu acest prilej ar fi de reținut partea de cinism și imoralitate­a sistemului de luptă a unor anume oameni. Acest sistem de luptă nu cunoaște nici o limită, nici un hotar, nici al dreptății, nici al omeniei, nici al sentimentului de creștinească durere pentru nenorocirea aproapelui... Ai mi e sfânt, nimic intangibil nu există! Dacă e ca să „lovești“ în adversarul tău politic, nu ți­pese, înjură, terfelește, insinuă, căci r­andapter c­a­­lomniare semper a liquid haeret. Istă ,morala acestor luptători... ziși politici ! Și de fapt nu ne mai miră de­loc că aceeași presă de scandal, care a făcut atâta vâlvă în jurul cunos­cutului proces cu zahărul de la Colomea, își bate joc acum de nenorocirea unui om, care a fost și este și azi cel puțin tot atât de bun Român ca și di­­vizat prin prezentul răspuns. E cinic și e o p­robă de absolută lipsă de bun simț să îndrăznești a prăvăli asupra unui om fapte și răspunderi, despre cari instanța judecătorească superioară trebue să-și spue încă de acum cuvântul hotărîtor ! Căci cum vor sta detrac­torii de azi în fața omului batjocorit, dacă instanța superioară îl va achita poate ? De altfel chiar dacă justiția în ultima ei in­stanță l-ar găsi vinovat pe dl. Dolinschi, chiar dacă dl. avocat Șerban ar fi spus în ședință lucrurile relatate de cotidianul care își zice „ziarul Românilor bucovineni“ (? ?), politicește aceste fapte nu au pentru noi nici o importanță. Dl. Dolinschi nu făcea nici un fel de politică, n’a fost nici odată candidat al partidului no­stru, ci fiind comerciant își vedea de afaceri. Acesta e adevărul ! Dr. Aurel Morariu. Lămuriri. Numirea d-lui Rojică ia școala normală. Dl. Botică, fiind nu numai un bun învă­țător, ci și un scriitor cu nume stabilit nu numai la noi, ci și în vechiul Regat, a fost numit profesor la școala normală din loc în baza­­ 4­0, alin. 1 și 3 din legea pentru învă­țământ (Lehrerdienstpragmatik), «jura potrivit decretului lege de organizare e în vigoare. Tot așa sânt numiți încă alți trei învățători cari însă n’au avut norocul să trezească atâta inte­res, vrednic de alte lucruri mai folositoare. Aceasta spre lămurirea acelora cari în loc să contribuie la consolidarea fericitei stări de lu­cruri de care sântem părtași, se agită când unui Român i se dă o distincția cuvenită. Trupa Avram Nicolau Excelenta trupă teatrală Avram Nicolau își continuă reprezentațiile, seară de seară și pe lângă aceasta dând reprezentații și după amiazi, cu ace­lași desăvârșit succes și mereu în fața unei sale arhipline. E cea mai zdrobitoare dovadă că un teatru­ românesc s’ar putea susține foarte bine, desființând astfel pentru totdeauna îndoielile neromânilor, pre­cum și a multor români, că pentru un teatru curat românesc ar lipsi publicul trebuincios. Dorința noastră, care sântem însuflețiți da dorul ca țara și stăpânirea românească să grijească și să mulțumească deopotrivă, pe cât e cu putință, pe toți cetățenii buni ai României, fără nici o de­osebire, e ca eă sa creeze posibilitatea pentru stabi­lirea definitivă a unei astfel de trupe în Cernăuți. Trupa aceasta apoi să aibă o parte din personal cunoscător și al limbii germane, așa ca în cursul unei săptămâni să se poată da și 2—3 reprezentații și în limba germana. . Credem că aceasta ar fi cea mai bună desle­­gare a chestiunii teatrului. . Pentru frații dela foaia „Bucovina“. „Sfatul țării“, organul cotidian al Basarabiei, din Chișinău publică în numărul de­ Vineri, sub tit­lul de mai sus, între altele, și următoarele: „Tot confratele „Bucovina“ află cu deosebită plăcere că naționalitățile din Basarabia au hotărît să adereze la hotărîrea opoziției de a nu participa la alegeri, dar ele se vor face sub actualul guvern“. Bucurie deșartă stimabile ! Nici o naționalitate nu a hotărît să se abț­e. Toate au pus candidați pe lista partidului țărănesc iar altele s’au declarat gata sa voteze pe candidații acestui partid. La noi în „Basarabia“ numai agenții provoca­tori și dușmanii declarați ai unirii, agenții lui Kru­­penschi și Schmidt, propovăduesc abținerea, dar din fericire, fără nici un succes“. Fericită e Basarabia că acolo numai agenți recunoscuți de ai dușmanilor neamului nostru fac propagandă pentru abținere. In Bucovina se găsesc și pretinși buni români cari se dedau la aceasta. E drept însă că sânt numai doi : dl. Flondor și dl. Dori Popoviai. imf ® rissa­l­in­ ?■ Politie ®. Bulgaria și scutul minoritățile. Guvernul bulgar prin contra-propunerile nu va prezenta conferinței de pace, se declară partizan al clauzei din tratatul cu Austria, care garantează interesele minorităților din România, Sârbia și Grecia. Aceasta din cauză că aplicarea clauzei în chestiune va permite desvoltarea culturală a popu­­lațiunei bulgare aflată sub dominațiunea altor state. (Din „Dacia“.) Pe l ® conf@â*en|a de pa­ ee* Chestiunea evacuării țărilor baltice și chestiunea români. Consiliul suprem s’a ocupat cu nota redactată de generalul Foch în privința evacuării provinciilor baltice de cătră Germani. Dea­semene s’a disputat? raportul lui Sir George Clerk asupra situației din România și Ungaria, care încheie cu concluzii favorabile nouă. Consiliul suprem a aprobat proeotul prezintat de comisia pentru organizarea comisiei de reparații, spre a se trimite la Budapesta o comisie interaliată, cuprinzând și un delegat român. Această comisiune va stabili invent­ar­iul bunurilor obținute de armata română. Șestisla*®. Deschiderea Internatului din Rădăuți. Deschiderea Internatului de băeți „Ștefan cel Mare“ din Rădăuți s’a hotărît pe ziua de 1 Noem­­vria a. p. Taxa lunară e 300 cor, de plev. Taxa de primire 40 cor. Cererile pentru reduceri sânt a se trimite până în 20 Cctomvria directorului inter­natului dl. prof. Ioan Flaișer. Ele trebue însoțite de un certificat de paupertate.

Next