Glasul Bucovinei, octombrie 1919 (Anul 2, nr. 252-277)
1919-10-14 / nr. 263
âsr.V te.3 Telegrama Românilor din județul Suceava «în vechiul regat cătră alt» rlst@i*. Dl. Dr. Iancu I. Ristor, ministru delegat al Bucovinei a primit următoarea telegramă, : „Românii din satele și orașele județului Sucevii, din vechiul Regat, întruniți în mare adunare la Fălticeni, în urma chearii partidului naționalist democrat, salută prin D-Voastră cu nețărmurită dragoste pe toți frații bucovineni, care luptă cu credință ,pentru întemeiarea unei sănătoase democrații naționale pe pandantal în veci nedespărțit al României Mari. Cu Bucovinenii împreună, împotriva tuturor vechilor apucături și a tuturor noilor uneltiri, sântem siguri că vom întemeia România Nouă și prin ea România fericită și nemuritoare, în siguranța acestui gând strigăm din toata inimă, să trăiască frații bucovineni! Președintele Adunării , Toader Gavviil, țăran din Rădășeni. Scrisori Ardelene. Cum a fost primit noul partid bucovinean în Ardeal.— Disidențe politice în alegeri. — încrederea în domnul Iuliu Jdaniu. Vestea că în Bucovina s’a înființat un partid politic, ori toate garanțiile morale a acelora care ‘se »,fia în fruntea lui, a fost primită ca mare însuflețire în Ardeal. Lumea politică de aici a regretat mult că s’a pierdut într’o oarecare măsură, contactul politic între cele două provincii. In partidul democrației și al unirei se speră a găsi cel mai sigur mijloc de unire politică între Ardeal și Bucovina. Bazându-se pe unitatea de acțiune a tuturor ardelenilor, partidul național este doritor de a găsi aceeași unitate și în celelate provincii. Noul partid, este privit ca singurul JOjioo de a înfățișa, prin majoritatea covârșitoare pe care o are, și Bucovina, cu aceeași unitate de acțiune cu care concurează Ardealul pentru constituantă. Gerourii politice din Ardeal purtau o grijă vădită disidențelor politice bucovinene. Iată motivul pentru care lumea politică din Ardeal a primit, cu însuflețire vestea, că Bucovina n’a putut ridica de-asupra tuturor grupărilor politice și a dat naștere unui partid care să echivaleze cu vechiul ei partid național. Dar bucuria era întemeiată și pe motive politice imediate. Și în Ardeal s’au ivit simptomele unor desidențe, care, nu numai că nu cadrează cu politica pe care are să o ducă partidul național, dar care deservesc întreaga acțiune a României, de prefacere totală. Astfel în Banat a apărut o foae intitulată „Temișana“, care ridică proteste contra Cnsiliului Dirigent și are o vădită tendință de separatism politic. Fiind pornită și condusă din partea unor ardeleni stabiliți mai de mult în vechiul regat, nouafoaie, care, încearcă să formeze o nouă grupare politică, are ca mobil de acțiune, purtarea campaniei, contra hotărîrii luate de comitetul executiv al partidului național, de a nu lăsa să candideze în alegeri elemente politice de dincolo de Carpați. Hotărârea nu a fost luată, după cum se zice, din tendința unui separatism provincial, ci din dorința ca Ardealul să se înfățișeze în Constituantă, cât mai omogen, cât mai ardelenesc posibil. Avându-se în vedere că se vor pune în discuție probleme care vor privi direct nouile provincii, partidul național a crezut de cuviință ca purtătorii lui de cuvânt să fie străini de viața politică din vechiul regat. Or, aceia care încearcă să dea naștere la desidențe politice, sânt tocmai ardeleni din vechiul regat, care se dovedește, ca acela din Banat, a fi făcut parte dintr’un partid politic. O altă încercare de felul acesta a pornit în Cluj, din partea dlui Amos Frâncu, care va candida în alegeri cu un program radical. In alegeri va mai încerca să candideze separat și partidul țărănesc, care și-a scos organul său „Țărănimea“. Covârșitoarea majoritate a viitorilor deputați ardeleni, va fi dat din partea vechiului partid istoric. Comitetul executiv al partidului a fixat candidaturile în mod oficial și nu le va susține decât pe acelea. Partidul național se bucură de o adevărată disciplină, nu impusă, cum se obișnuește la partidele istorice, ci o disciplină voită. Această disciplină morală o insuflă dl. Iuliu Maniu, de când a fost ales șef al partidului național, ca și din înainte de a i se da mandatul, pe care d sa îl consideră de „constituțional“. Cu concepția d-sale democratică asupra rolului pe care-l are un șef de partid, putem zice că membrii se disciplinează numai prin faptul prezenței sale în fruntea partidului. Se vorbește și de alegerea câtorva socialiști în parlament, dar până în prezent ei nu au un cerc QLABUL BOOOVIKISMIs 116 3 în care să fie siguri că vor reuși, deși, după asigurările pe care li le-a dat dl. Iuliu Maniu, în calitate de președinte al Consiliului Dirigent, nu li se va pune în alegeri nici o piedică de a reuși. Corespondent. Pentru restabilirea adevărului. Cellalt cotidian român din Cernăuți vrea să dovedească lumii că : Un candidat în deputăție al partidului nostru ar fi fost trimis la pușcărie, judecat fiind pentru fraudele cu zahăr de la Colomea. Autorul acestei născociri afirmă, că în fața Curții Marțiale din Cernăuți dl. avocat Șerban, apărătorul d-lui I. Dolinschi, ar fi spus lucruri pe cari un om serios și un apărător cinstit — cum e dl. Șerban — nu le putea spune. Se mai zice în acel cotidian că și cel ce semnează aceste șire ar fi ascultat acele cuvinte ale d-lui avocat Șerban. Țin să precizez că n’am asistat la ședința Curții în timpul când vorbia dl. Șerban. Cred însă că eu acest prilej ar fi de reținut partea de cinism și imoralitatea sistemului de luptă a unor anume oameni. Acest sistem de luptă nu cunoaște nici o limită, nici un hotar, nici al dreptății, nici al omeniei, nici al sentimentului de creștinească durere pentru nenorocirea aproapelui... Ai mi e sfânt, nimic intangibil nu există! Dacă e ca să „lovești“ în adversarul tău politic, nu țipese, înjură, terfelește, insinuă, căci randapter calomniare semper a liquid haeret. Istă ,morala acestor luptători... ziși politici ! Și de fapt nu ne mai miră deloc că aceeași presă de scandal, care a făcut atâta vâlvă în jurul cunoscutului proces cu zahărul de la Colomea, își bate joc acum de nenorocirea unui om, care a fost și este și azi cel puțin tot atât de bun Român ca și divizat prin prezentul răspuns. E cinic și e o probă de absolută lipsă de bun simț să îndrăznești a prăvăli asupra unui om fapte și răspunderi, despre cari instanța judecătorească superioară trebue să-și spue încă de acum cuvântul hotărîtor ! Căci cum vor sta detractorii de azi în fața omului batjocorit, dacă instanța superioară îl va achita poate ? De altfel chiar dacă justiția în ultima ei instanță l-ar găsi vinovat pe dl. Dolinschi, chiar dacă dl. avocat Șerban ar fi spus în ședință lucrurile relatate de cotidianul care își zice „ziarul Românilor bucovineni“ (? ?), politicește aceste fapte nu au pentru noi nici o importanță. Dl. Dolinschi nu făcea nici un fel de politică, n’a fost nici odată candidat al partidului nostru, ci fiind comerciant își vedea de afaceri. Acesta e adevărul ! Dr. Aurel Morariu. Lămuriri. Numirea d-lui Rojică ia școala normală. Dl. Botică, fiind nu numai un bun învățător, ci și un scriitor cu nume stabilit nu numai la noi, ci și în vechiul Regat, a fost numit profesor la școala normală din loc în baza 40, alin. 1 și 3 din legea pentru învățământ (Lehrerdienstpragmatik), «jura potrivit decretului lege de organizare e în vigoare. Tot așa sânt numiți încă alți trei învățători cari însă n’au avut norocul să trezească atâta interes, vrednic de alte lucruri mai folositoare. Aceasta spre lămurirea acelora cari în loc să contribuie la consolidarea fericitei stări de lucruri de care sântem părtași, se agită când unui Român i se dă o distincția cuvenită. Trupa Avram Nicolau Excelenta trupă teatrală Avram Nicolau își continuă reprezentațiile, seară de seară și pe lângă aceasta dând reprezentații și după amiazi, cu același desăvârșit succes și mereu în fața unei sale arhipline. E cea mai zdrobitoare dovadă că un teatru românesc s’ar putea susține foarte bine, desființând astfel pentru totdeauna îndoielile neromânilor, precum și a multor români, că pentru un teatru curat românesc ar lipsi publicul trebuincios. Dorința noastră, care sântem însuflețiți da dorul ca țara și stăpânirea românească să grijească și să mulțumească deopotrivă, pe cât e cu putință, pe toți cetățenii buni ai României, fără nici o deosebire, e ca eă sa creeze posibilitatea pentru stabilirea definitivă a unei astfel de trupe în Cernăuți. Trupa aceasta apoi să aibă o parte din personal cunoscător și al limbii germane, așa ca în cursul unei săptămâni să se poată da și 2—3 reprezentații și în limba germana. . Credem că aceasta ar fi cea mai bună deslegare a chestiunii teatrului. . Pentru frații dela foaia „Bucovina“. „Sfatul țării“, organul cotidian al Basarabiei, din Chișinău publică în numărul de Vineri, sub titlul de mai sus, între altele, și următoarele: „Tot confratele „Bucovina“ află cu deosebită plăcere că naționalitățile din Basarabia au hotărît să adereze la hotărîrea opoziției de a nu participa la alegeri, dar ele se vor face sub actualul guvern“. Bucurie deșartă stimabile ! Nici o naționalitate nu a hotărît să se abțe. Toate au pus candidați pe lista partidului țărănesc iar altele s’au declarat gata sa voteze pe candidații acestui partid. La noi în „Basarabia“ numai agenții provocatori și dușmanii declarați ai unirii, agenții lui Krupenschi și Schmidt, propovăduesc abținerea, dar din fericire, fără nici un succes“. Fericită e Basarabia că acolo numai agenți recunoscuți de ai dușmanilor neamului nostru fac propagandă pentru abținere. In Bucovina se găsesc și pretinși buni români cari se dedau la aceasta. E drept însă că sânt numai doi : dl. Flondor și dl. Dori Popoviai. imf ® rissalin ?■ Politie ®. Bulgaria și scutul minoritățile. Guvernul bulgar prin contra-propunerile nu va prezenta conferinței de pace, se declară partizan al clauzei din tratatul cu Austria, care garantează interesele minorităților din România, Sârbia și Grecia. Aceasta din cauză că aplicarea clauzei în chestiune va permite desvoltarea culturală a populațiunei bulgare aflată sub dominațiunea altor state. (Din „Dacia“.) Pe l ® conf@â*en|a de pa ee* Chestiunea evacuării țărilor baltice și chestiunea români. Consiliul suprem s’a ocupat cu nota redactată de generalul Foch în privința evacuării provinciilor baltice de cătră Germani. Deasemene s’a disputat? raportul lui Sir George Clerk asupra situației din România și Ungaria, care încheie cu concluzii favorabile nouă. Consiliul suprem a aprobat proeotul prezintat de comisia pentru organizarea comisiei de reparații, spre a se trimite la Budapesta o comisie interaliată, cuprinzând și un delegat român. Această comisiune va stabili inventariul bunurilor obținute de armata română. Șestisla*®. Deschiderea Internatului din Rădăuți. Deschiderea Internatului de băeți „Ștefan cel Mare“ din Rădăuți s’a hotărît pe ziua de 1 Noemvria a. p. Taxa lunară e 300 cor, de plev. Taxa de primire 40 cor. Cererile pentru reduceri sânt a se trimite până în 20 Cctomvria directorului internatului dl. prof. Ioan Flaișer. Ele trebue însoțite de un certificat de paupertate.