Glasul Bucovinei, ianuarie 1920 (Anul 3, nr. 327-340)
1920-01-03 / nr. 327
«ata* essai ul I' $ . 0BSI‘ W«way pgintru țărani Cernăuți» Sâmbătă 3 ianuarie 1920 ■Rîscfs Nr. 32 7 sul Bucovinei 4 Organ ii ! p» r 11 djilu! democrat al unirii IRE ZILIHIQ» Telefon Nr.81 Fondator : ® ®»fSI . fi ffiî^ssissfilstsofiț»« §†PSiiBti* Sired ® Fionder üe«33 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) « Sa primesc articole numai Iscălita i HUMIOPI si se eficuleazâ după tarif și se primesc la administrație STRADA FLONDSR Mo. 33 Pentru inserare în interiorul ei araltai se urcă taxa cu 50 %. Abonaiiitntuls a SQ lai, pe san 80 lai, pa tarei laai 15 lai, pentes sanis, pa an am 80 lei, pes 801 15 lei, pe trei 50 n«aal »mM de Demunici pe an an 10 lei, pali an 5 lei, pe trei lnni 2.50 lei Un număr costă 25 bani. ' s Miercuri la orele 12 marele colegiu al Sfântului Sinod a ales In unanimitate țin toate voturile pe Episcopul Mron de Mitropolit primat al Ungro Viable!. Joi la orele 12 s’a făcut în fals, Tronului Investirea (ridicări a ln scaun) a noului Mitropolit primat. Odată cu aceasta s’a făcut și învestirea Mitropolitului Vladimir și a Episcopului Pap din Arad, înalții prelați(vlădici) au fost aduși la palatul regal cu mare ald’u, însoțiți de garda regală. La alegere au votat și membrii consistoriului dip Ccresuri. La această ceremonie au fost de față miniștrii, generalii și reprezentanții Parlamentului. Câte șt tai srhie?a, au adresat Maiestăților lor Regelui, Reginei și Principesei Elisabeta cuvântări elogioase (de fanda) la care a răspuns Maiestatea Sa Regele cu cuvinte foarte frumoase și mișcătoare. Pasagiul (jartea) din cuvântarea Maiestății Sale privitoare în dulcea Bucovină a pătruns adânc iclietele celor de față. După terminarea ceremoniei Maiestatea Sa Regele și Regina s’a întreținut cu cei de față. Cu această ocazie (prin j) au fost prezentați Maiestăților Lor Arhireuîopost și membrii consistoriului din Cernăuți. Vineri dimineața au plecat la Cernăuți Mitropolitul Vladimir și membrii consistoriului. D-un deputați, în frunte cu d. Toma și d. director Hindel au plecat joi la orele 9 cu tren special (anume) la Cernăuți. D. ministru.. Nistor va pleca spre Cernăuți abia Vineri fiindcă a trebuit să fie de față la ridicarea în scaum a •tropolților celor trei. Parlamentul a votat câteva proiecte («roluri) de legi urgente (grabnice ) și a luat vacanțe până la 26 ianuarie. Printr’um jurnior al consiliului de miniștri se ridică cenzura în vechiul regt, afară de Dobrogea. Iațâde alipire rămâne vechea stare de iutruri. In vechiul regat s’au făcut numirile de pefeeți aproape pentru toate județele. .i mare a neamului românesc sporul românesc s’a unit acum un an. ț Pe ce se a îndurat însă dela unire și până : s ou I au Îngăduit, după cum știm cu Soții, gândească în întărirea acestei oniri, ci s-a n is £ee tot cu arma la picior și într’o parte ta, ca să apere deocamdată pământul nesimp șî sâ-i zdrobească pe dușmanii ce varie înghită. Și abia după ce dușmanii au icsit in picioare, cam trebuia, coada căoștii au putut să se gândească că mai adă și acasă, e tot, vorbește că atâtea lucrări, ce trebue numai decât, stau pe foc, dar nin se cu idește că ele nici eu s’au putut face până ȘI iată de ce. După legile din orice lime nu poate lua hotărîri fără parlament, a uniei țări domnește* și conduce poporul •ar n’are voie ,a facă toata apa cum vr< Stăpânul adevărat este poporul singur și lotruchipează numai cinstea, demnitatea “rea poporului sâm Dec! toate legile și • Vile se fac de popor, iar Regele le iscălește nele acestuia și se dă putere, ca să nu se schimba altul cineva decât tot poporul, socoti de cuviință. Dela unire încoace, lucrurile s’au întâmplat stfel. România Mare, neavând parlament, neavând Sfat de deputați, trimiși de povăria Sa Regele singur a trebuit să-și abărbați cu dragoste pentru nevoile țării. I ajute. Și l- a spus acestora să prega» legi pentru dorința poporului din fiecare ca să nu întârzie lucrările până ce popova bucura de pacea dorită și-și va putea ■ deputați, după lege, la Sfat. Deci s’au multe legi și la noi în Bucovina, și în Regat, și in Basarabia și la Ardeal,evoile din fiecare parte. Ele însă n’au i înfăptuite in fiecare colț de țară deacă,ci noi nu sântem patru popoare, ci nuou! și n’avem patru regi, ci numa unul, fiie scestea nu trebuie să fie de puturi, ci numai de un fel, dacă vrem să sim pe părțile tot una de tari și dacă vrem o țară d in adevăr tare. Deci asupra aerstor rbuia să hotărească poporul întreg, dela pat până la celalalt. Bucovinenii noștri vrem amestece, de pildă, iudebile Banatului le Basarabiei, iar alții în trebiie noastre, ca să se facă cu chibzuință și cu multă lu • Vrem să nu fie deosebite într’o țară ce vorbește o singură limbă, lucrul acesta însă nu I au putut face des până acuma, pentru că lipsea o lege funetară a Statului. Lipsea legea unirii poporul românesc, pe care n’a avut cine s’o facă acuma. Fără această lege deputații noștri numai al Bucovinei, cei din Ardeal erau al Ardealului, cei din Basarabia numaisarabîe și așa mai departe, dar au erau forului întreg șî al întregii Românii. S crotitorii întregului popor erau numai S* și Armata, care nu puteau face legi. Deci cea dintăia faptă a parlamentului trec fie această lege a Unirii poporului românesc sub sceptrul Măriei Sale Regelui Ferdinand, lege care hotorește că întreaga Românie Mare este una și nedespărțită, că neamul nostru este o singura ființă, cu o singură o singură putere, că neamul nostru voință și cu voiește să aibă un singur fel de legi și o singură conducere. Numai în temeiul acestei legi, parlamentul din București al României Mari are drept sa prefacă legile învechite cari sânt de 4 feluri, și să le deie o singură formă nouă, o formă care va îngădui popo- u’ul nostru să se lumineze și să se rădice în înălțimea altor neamuri." Fă« legea aceasta toate cel lalt», trebuia sâ rămâie baltă și să întârzie încă multă vreme. Cela ce s’a făcut până acuma în parlament au fost numai dări de samă a vechilor guverne, eu fost numai plângeri sau cereri din diferite părți ale României, dar n’au fost fapte care sâ urnească din loc țara și s’o facă să pășească înainte spre viitorul ce-l așteptăm. Și tocmai legea aceasta a Unirii s’a făcut, acuma înainte de sărbători în stăruința ministrului nostru din Bucovina, la stăruința d-lul lancu Nstor, ca parlamentul sâ aibă dreptul se pune pe treabă cu toată hotărârea după, sărbători. Și «șa s’a pustem»!'a, peste care se va așeza tot câte-o cărămidă până ce se va isprăvi frumosul palat al României nour. Cum s‘a făcut legea Unirii Luni în 29 Decembrie 1919, domniD miniștri I Nistor (Bucovina), Ștefan C. Pop (Ardeal) și I. Inculeț (Basarabia) s’au dus la Măria Sa Regele, ca sâ se dele voie să aducă în Parlament această lege, care a fost făcută pe baza hotărârilor de-acum un an, luate în Cernăuți, Alba Iulia și Chișinău. După ce Maria Sa Ie-a dat înalta Sa încuviințare, miniștrii au venit cu ea în Parlament, adecă atât în Sfatul deputaților cât și în Sfatul senatorilor. Legea a fost cetită pe rând de toți acești trei miniștri, fiecare cetind pentru țara lui. Deputații și senatorii au ascultat, sculânduse în picioare și apoi au primit hotărârile celor trei Uniri ca cea dintâia lege a României întregite. Din ziua de Luni 29 Decembrie nu mai este Bucovina, nu mai este Basarabia, nici Ardeal, ci este și va fi o singură țară ; România tuturor Românilor. io an Oșnini» — ---------------------------------------------?— O statistică de pâne Seceta de astă toamnă a pricinuit țării pagube mari, căci nu s’a să mă sat astăz toamnă aici , dace? parte din ce se simăna în alte dați. Și dacă Doamne ferește, nu s’ar face pâne la anal ar fi foarte greu. Am mai fost și o mulțime de speculanți cari au pus mâna pe pate le-au scumpit-o de cinci ori mai molt de cum au cumpărat o. Guvernul, intr’un consiliu (sfat) de miniștri a hotărât sa facă o lege ca vinderea de pâne la populația din părțile lipsite să se faca din partea sfatului, fiindcă toată agonistia oamenilor n vaieși ce duce în punga speculanților, cari vrea să se imabogățească. De acrea s’a hotărât să se rechiziioneze toate magazinele de pâne pe prin gări, ale negustoriilor, apoi ale boierilor, ca să se vândă statul singur cu min preț kitin. D .ln țărani nu se va rechiziționa mimică, fiindcă fara ș e, că dacă e indestulată casa lui, e indestuntă șî eu. Dar itatul vrea să știe câtă pâne este de ioaîă în țară ca să poată avea socoteală, câtă trebie sâ cumpere de cu bună vreme de prin alte țări, să nu se trezească fără pâne, în caz că nu s’ar fere nici în anul. De aceea va veni ordin pe la sate să se declare toată pânea ce-o au gospodarii. D lor să ne se tem căci nu se-o ia nimeni. Este dela cine vin. Statul vrea să știe și câtă sămânță trebuie pentru primăv E vorba să se aducă grâu de primăvară (ari) din Dobrogea și Basarabia, ca să se facă cel puțin primăvară mai multe sămănături de pâne albă. ----------------— I. B. Capră comercianții și industriașii din provincie Peste câteva zi!« se pune în vânzare cafenii.SfasuSui Bucovinei“. Dec?t calendar v ® 0 cel neîngrijit și mai răspândit 0« tente din Baie*’