Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)
1920-07-15 / nr. 468
cr< % * V yi Anii 1030 BIBLIOTECA UNIVERSITĂȚII I AS Abion. dv. expiră la Biblioteca uciv. Numărul 50 bani sau 1 cor. Joi 15 Iulie 1920 Organul partidului democrat al unirii APARE ZILNIC Telefon No. SI Fondator: Sextil Pușcariu ABONAMENTUL: Pe un an 80 lei. pe an 40 lei, pe trei luni 20 lei, pentru țărani zilnic, pe un an 40 lei, pe ‘san 20 lei, pe trei luni 10 lei, numai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pet și an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază ANUNȚURI ȘI RECLAME: se calculează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa ea Prapadul averescan Cu prilejul ultimelor alegeri s’*a făcut mari sforțări de a câștiga învățătorimea noastră pentru politica averescană. In urma haosului politic produs de averescanismul bucovinean este explicabil poate că mrejele lor tuturor credințelor care ii pot salva apostolila slînațice visate de ei, n’au fost aruncate câteodată în zadar printre învățătorii noștrii. Astfel am văzut — spectacol pe cât de rușinos, pe atât de trist și dureros — învățători români agitând în districtul Storojinețului !n contracandidature! unul harnic, bun și cinstit Român, ca renunțând la orice mândrie națională, să îndemne țăranii noștri! de a și da voturile unui arman, care neînțelegând graiul lor nu se poate vorbi nici lor, nici parlamentului din București. Kobîrnis primind să fie deputat din grația Dl lichidatorului d lul Averescu, a făcut prin această provocațiune la adresa Românilor un râu seriviciu nației sale, căci a făcut dovada că mai există aici și acum Germani dornici de a continua politica agresivă din timpul expansiunii austriace, voind să cucerească și să-și aservească ținuturi românești. Dar dl Dori Popovici a trebuit să-și achite datoria față de protectorul „patriotismului său fictiv și omul de Încredere al guvernului din Viena, bavarezul Zahnbrecher, prietenul d-lor Gh. Șandru, I. Tarnavschi, A. Țarcan etc. Dar dacă învățătorii au dat concursul lor politicei acesteia, s’ar putea aștepta cel puțin ca averescânii lor să aibă pentru ei toată stima și considerațiunea. Acuma să vedeți insă cât respect au d-nli în numele cărora vorbește „Dreptatea" pentru starea învățătorească. Supărați pe d-nli Mihalache, Buzdugan și Crihan, nu știu să le reproșeze fapte cari l-ar compromite, decât doară vina mare că sânt învățători M Cine este învățatul Mihalache", scrie „Dreptatea" din 1i Iulie c. — acest nenorocit de care și-a bătut joc, guvernul trecut, fâcându-l ministru și care astăzi nu mai concepe altceva decât să fie și să moară în această divină demnitate, căcii se cuvine, da v i se cuvine !" Prin urmare „Dreptatea" este indignată că dl Mihalache ca simplu învățător a putut să îndrăznească să primească un portofoliu și organul d-lor Ifrim Popescu, Cosmiuc, Dragonesi etc. continuă apoi : ,, Buzdugan un învățător (sic !) de rând guverna Basarabia. Chrlhan alt învățător aș ducea (si ), „Casa Noastră" etc. Semnificativ este că această mentalitate de concepție democrată se propagă chiar din București de șefii partidului averescan, căci «Îndreptarea» din 9 Iulie c., care l-a inspirat probabil pe autorul articolului din Dreptatea, scrie: „La noi, de pildă, d M halache, care n’a studiat în viața lui decât... alfabetul și care n’ar putea fi decât cel mult , doctor în Abecedar" a fost ministru, este în Parlament și, cu pregătirea de mai sus, discută legile și așteaptă momentul când va da și dânsul câte ceva la iveală... la noi există un partid care cere Incultura și pros* ’>25 *-• . * - S3 -*i Ä. 9 * din ea doua condițiuni indispensabile pentru omul politic...". Dar învățătorimea poate să se mângâie de această ocară adusă ei. Ia numărul citat al „Dreptății" aceeași prea onorabili membri ai partidului averescan fac din d-1 lorgă un „nemernic" care „s’a arătat ‘la politica țării" atât de „josnic și criminal", încât ar „distruge" toată România, numai ca să ajungă „ministru, președinte sau mai știu eu ce demnitar?". D-1orga a avut în deceniile din urmă un rol covârșitor în îndrumarea spre mai bine a sufletului românesc și este un uriaș , al culturii românești, a cărui reputațiune a pătruns de mult în toate țările civilizate ale Europei, de unde i-au venit atâtea semne de recunoștință și vădită admirațiune. ! A fi înjurat alăturea? de d-i îorga, este o cinste pentru oricine. De „Dreptatea" vorbește și în numele d-lui senator Erast Tarangul și nu poate să desconsidere tradiția moștenită de altădată. Și „Dreptatea" vorbește și în numele candidatului averescan căzut de două ori, d-l dr. Vasile Gheorghiu, care se pare că a uitat că a avut cinstea de a preda d lul N. Iorga diploma de doctor honoris causa a facultății noastre teologice. In zoritî campaniei electorale „Dreptatea" d-lor Eus. Popovici, Tarangul, Gheorghe Jemna, Lica Gîlgorcea, Țurcan etc., regretă că d-l Inculeț a fost arestat numai, dar nu și executat. D-l Inculeț este unul dintre cel mai neînfricați și cei mai mari luptători pentru cauza românească în Basarabia, bucurându-se, precum au dovedit alegerile, de încrederea și dragostea populațiunii de acolo. Mai are și cusdul de a fi un bărbat învățat, fost profesor la Academia comercială din Petrograd și membru al Academiei române. La ședința solemnă a Academiei Române din 26 Main 1919 d-l P. Poni a arătat strălucitoarea importanță a activității d-nui Inculeț pentru viața națională a fraților noștri basarabeni și în special pentru unirea Basarabiei cu patria-mamă. Dar pentru cuvântul unui savant și bun Român de talia d-lui Poal d-nli aceștia n’au urechi. Ei speră că-și vor vedea visul cu ochii, scriind în același articol „Iar canalia cea mare, trădătorul al Dreptății neamului românesc Inculeț—Azeful României va fi executat". Aceeași „Dreptate ‘ a d-lor Gh. Șandru, Ipolit Tarnavschi etc. face un „materialist prea mare" din părintele Constantin Morariu, un preot împodobit cu toate virtuțile creștine, care a dus până la adânci bătrânețe o viață senină de apostol și care a îmbogățit scrisul românesc cu lucrări de valoare. A distruge pe oricine ar putea fi între noi o forță culturală și morală pare a fi lozinca averescanilor noștri, cari simt că de altfel se alunecă din mâni frânele puterii. Riscuf OCOPOVÎGI 0 Nr. 468 a Cursurile de vara din Câmpulung Asociația corpului didactic român din Bucovina ne trimite spre publicare următorul comunicat : Acțiunea „Asociației corpului didactic român din Bucovina“ pentru înființarea cursarilor de, vari a primit sprijinul Secretariatului pentru instrucțiunea publici. In înțelegere ca reprezentanții profesorilor ,universitari, secundari și și comitetai ai asociației. Secretariatul pentru instrucțiunea publică a decis a înființa In Câmpulung cursuri de vară universitare pentru învățători, cari vor începe în 20 iulie a. c. și vor ținea 2 săptămâni.Din cauza mijloacelor restrânse sânt insă luați în vedere numai 50 de participanți, cari vor primi Indemnizații câte 200 lei. județeni au fost invitați a da Domnii inspectori școlari numele participanților, deoarece era prea târziu de a se adresa asociațiilor județene. Vor ținea cursuri următorii d-in prof. universitari : Dr Tr. Brăilean — Educația socială, Dr. A. Ieșan — Pedagogia, Dr. R. Sbiera — Materialu-ï anunțată, Dr. A. Procopovici — Limba și literatura română, Dr. C Çândea — Istoria Românilor, Dr. E. Botezat — Chesilău de zoologie, Dr. M. Gușuleac — Botanica generală și excursioni științifice, Dr. J. Prelipceau — Geologie și Geografie. In consecință, activându-se aceste corsari oficioase concentrate, nu se vor mai ținea corsari pe județe. Secretarul : Președintele : N. Simionovici, C. Claia. *----------——------—----- Dansul milioanelor Sa exportă făină și se importă pudră și șampania Ziarele din Capitală duc o campanie viguroasă împotriva d-lui Tăciăuanu, ministrul de industrie și comerț, arătând cu nume și date modul cum se cipătuesc favoriții, cum se flămânzește țara, în sfârșit dansul milioanelor care se joacă în jurul d sale. In loc de a stăvili importul articolelor de lux, pentru a ridica valoarea leului în străinătate, d-sa acordă permise de import pentru pudră, parfum, șampanie, etc. Astfel s’a acordat : D-nsi Ziatco un permis de 40.000 sticle de șampanie, casei Nestlé un permis pentru IEOOOO kgr. ciocolată, soc. anglo-franco-americane un permis de 50.000 kgr. ciocolată (5 vagoane) d-lui Mazliach 6000 kgr. covoare, d lui Astanon 40 coșuri cu parfumuri, d-lui Loebel, pudră în diferite cantități, d-lui Abritz Gottieb i s-a acordat un permis pentru a importa 300 kgr. pudră caloderma și cremă caloderma, d lui M. Berman un permis pentru importarea a 90 kgr. Uja (sac pentru unghii), &5 kgr. brilantina pentru păr și 15 kgr. pudri, d-lui M. Konig permis pentru 230 kgr. pudră, d-ui B. Schaff, un permis pentru importarea a 266 kgr. brilantină pentru păr și 70 kgr. pudră roz. Și după cum se procedează cu importul la fel se face și cu exportul lipsind populația de hrana zilnică, răpindu-i și materialele atât de necesare. Astfel s’a acordat: D-ui Bischowschi un permis pentru exportarea a 1000 vagoane de făină albă calitatea 1 pentru Polonia, d-lui inginer Jean Sedllski au permis pentru a exporta 500 vagoane fier vechi pentru Ceho-Sovacia. La noi în țară fierul se cumpără cu 45 bani kgr. iar la Praga inginerul are contract de vânzare cu 3 până 10 cor, cehe, iar la Viena cu 18 coroane, ceea ce face tocmai 6 lei socotind 3 coroane austriace I leu. La 5 milioane kgr. s’a câștigat dintr’an condefa 30 milioana id. Din „Patria*.