Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)
1920-10-14 / nr. 539
íI Anu ül BÎFUCÎRCA ! y'MIVMs'lk apare zilnic ABONAMENTUL: î*e an an $0 lei, pe ‘t an 40 lei, pe trei tani 20 ld, pentru dAMM 30BK pe un an 40 lei, pe S an 20 lei, pe trei tani 10 lei, KMeMM tuu Rămi de Dudhmce pe un sun SO te*, pe]an Stei, :c". .. ,——---------------------Cernăuți, Strada Domneasci We. 3` Se primesc sumar articole iscuite sutarul 50 bachemâuti. Joi 14 Octombrie 1920 Organul partidului democrat al unirii ■ ‘ r *••• E Êucovinei Plefon No ® ■ Fondator: Sexul Pușcării» **•’ 1 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: «NUNȚURI ȘI RECLAME: ' > NR 539 ' sa cs&châemă capitarii și se primesc la adminis&agte Strada Domnească No. 33 pe «sest 2. 5» tei &anskr»ex em se înapoiază ftssssss ta ® p*de ta mtenorul xiaiataf se urca tan m 59% Prințul Carol A. S. fí. Prințul Carol, moștenitorul tronului romanesc, după o călătorie de șase luni Împrejurul pământului, s-a întors mai zilele trecute in țară. Toată populația românească din Bucovina, atât de dinastică in Întreaga ei ființă salută cu credință și mândrie pe viitorul ei doua. Nădejdile ce și-a pus neamul românesc la dinastia domnitoare ce-a avut fericirea să și-o aleagă, e’au Împlinit până acuma într'un chip așa de fericit. Carol, primul rege al Vechii Românii viteazul căpitan de la Plevna, a izbutit prin răbdarea sa nesfârșită, prin munca sa consecventă și stăruitoare, prin Înțelepciunea și vitejia sa mare să dea independența și consolidarea principatelor unite, făcând din vechiul regat al României punctul de atracțiunea firesc, în spre care să graviteze toate țările românești, robite facă. „ Urmașul său, marele nostru Rege M. S. Ferdinand Ionâiul, a izbutit prin loialitatea și dragostea Sa ce-o avea pentru nesc, să ne dea unitatea politică, poporul românieritându-și așa de mult numele de «bun Român». Și credința noastră e nădejdile ce le leagă neamul nestrămutată că și românesc de R. S. R. prințul nostru de coroană, se vor Împlini. Prin firea sa nobilă și independentă și prin pregătirea sa pentru greaua misiune ce-l așteaptă, el va izbuti să dea consolidarea desăvârșită a unității noastre politice, aducând ridicarea nivelului moral a Întregii noastre vieți publice și desăvârșirea unității culturale a poporului românesc întru toate păturile sale. Spre a se lămuri sufletește și a-și câștiga cunoștinți și experiențe, AS Regală a întreprins această călătorie Îndelungată, luând lumea în lung și în lat. Scopul a fost atins pe deplin și la prânzul de la palat dat în cinstea Sa, A. S R. prințul Carol, răspunzând urării de bun sosit a primministrului și a ministrului de războiu, a putut rosti aceste frumoase și lutărite cuvinte: „Sunt foarte mișcat de primirea care mi s’a făcut și de cuvintele cari s’au pronunțat pentru mine. Din lunga mea călătorie am două rezultate. Întâi acela că am putut să fac cunoscută străinătății scumpa noastră Românie astfel încât să devină o țară cunoscută prin trecutul și prin glorioasele fapte de arme. In al doilea rând am căpătat o serie de cunoștințe și Învățăminte pe cari le voi pune In totul In folosul patriei pentru care sunt ferm hotărit să mă dedic de azi înainte. De aceia ridic paharul meu In sănătatea României mari întregite și pururea nedespărțite.“ Această solie a A S. Regale ne umple de o legitimă bucurie, căci prinții eroi a dat până acuma mari dovezi de muncă Încordată și plină de Iubire pentru întărirea patriei și propășirea neamului românesc. A putut fi ceva mai frumos decât să ia asupră și desăvârșirea creșterii și educației tineretului românesc, punându-se în fruntea înstituțiunii, care e cercetășia. Cercetașii români, In lagărul cel ostășesc de la Londra din anul acesta, au fost printre cei dintâi cercetași din lumea Întreagă, luând cu odată cele dintâi premii. Dar cine nu și aduce aminte de activitatea vitejească și plină de jertfe a A.S. R. prințul Carol din timpul războiului celui mare ? Și chiar in cursa acestei călătorii. In timpul șederii sale In extremul Orient, A. S. Regală s’a interesat de aproape de soarta prizonierilor români din Ardeal și Bucovina, ce se aflau prin Siberia, îngrijindu-se de aducerea lor apasă. Dragostea poporului românesc l-a însoțit pe A. S. Regală în lunga sa călătorie și, cu tot aceeași dragoste dintimpină toată suflarea românească și la Întoarcerea sa, dor indul, bun sosit. Vasile Grecu l>e- Pe peronul gării se găseau, pentru a-și lua rămas bun de la familia C. Rovinaru, un mare număr de persoane din societatea cernăuțeană, mulți ofițeri superiori și inferiori cu doamnele și reprezentanți ai tripei din £anizoană, cari au oferit d-lui It. col. Covinaru un frumos buchet, urândui tot binele și succes în continuarea muncii sale. A oi, cari am avut prilejul să vedem pe acest inimos Român muncind ziua întreagă pentru binele patriei, îi urăm din toată inima, ca acolo unde s-a dus propria voință să găsească aceleași calde sentimente de prietenie și aceeași răsplată a muncii, care i-au întovărășit plecarea sa din Cernăuți. C. M. Plecarea d-lui loc.-colonel C. Rovinaru Duminecă, 1g Octombrie cu trenul accelerat a părăsit Cernăuții d. loc. colonel, C. Rovinaru, fostul șef de stat-major al Diviziei Villa plecând la Piatra-Neamț, unde a luat comanda regimentului vist. Cine-a fost și ce-a făcut acest vrednic ofițer superior în 2 ani cât am avut fericirea sa l avem în mijlocul nostru la începutul consolidării vieții românești din această parte regăsită a Moldovei, o știu toți, cari au avut prilej să vorbească cu dsa și să i vadă la muncă, lînându-se departe de curentele politice, judecând orice situație și pe orice individ, serios, calm și fără părtinire, dsa și a pus în vedere o singură țintă : armonizarea intereselor diferite ale populațiunii de aici cu datoriile și prestigiul armatei și prin ea cu al Stilului. Mergând pe acest drum, croit cu conștiința omului, care știe ce vrea, d. locot.-colonel C. Rovinaru, s' a întâlnit pe el, cum spunea adeseori ai toți bunii români, conduși, înainte de toate,de principiul ridicării și prosperării neamului românesc și a trebuit să se ciocnească, bineînțeles, de acele persoane, care ,cu ofili ținta la interesele lor egoiste, culcau în picioare acest principiu. Și mergând spre ținta propusă, d sa nu nedreptățit pe nimeni, și la adăpostul legilor Căci cine trăiește, pacînd în acest stat trebuie să fie călăuzit de aceleași norme de viața individuală : întâia prestigiul Statului și apoi al meu. De acea regrete unanime au însoțit plecarea d-lui Rovinaru din Cernăuți. | ------------~....1 .......................................rar 1 ■6 BDreptate averescanâ. In lalle a. c. consilierii comistoriali C. Morariu și D. Dan an cerut câte un concediu pentru restaurarea lor la băi și intrioua au solicitat in scopul acesta și câte un sjetor bănesc din fondul milgiomr. Mitropolitul impreună cu condstorul său, în absența solicitatorilor, le-au props câte 2000 lei și au înaintat propunerea secretarialui pentru Căile. Aceste fapte le pot certifia și conferii averescani George Șandru și Dr. Turnavschi. Părintele M hail Boca, arhidiacon și diurnist consistorial, polițist un averescan al Consistorialui și colaborator anonim și neintrecut de iscasit (!!) al „Dreptății“ ini Dori, cetind propunerea fată de Consistor, a cerut imediat și el va conedia și 2000 lei pentru cercetarea unor băi — indiferent care. Zadarnic au așteptat consilierii Dan și Morariu resolvrea la administrația Bucovinei a propunea frente de Consisier in vederea subveoționarii lor și nici pâna astăzi secretariatul pentru G site, condus de un prea cucernic frate in H Istos, n’a resort actul respectiv! De două ori Consistorial a a gentat resolvrea actului fără nici un resn tat insă ! Qui ceea ce de ochii lumii susțineau in ședințele Consistorii consilieri averescani, tot ei știau să combată și să răstoarne pe căi tatarainice in conventuarele de estibile ale secatului potrianism ciocotesc pe care-i servesc. In schimb insă polițista aver? scan al Consistorului, părintele Mihail 8oca, a primit fără nici o urgentare, iară nici o revenire aprobarea dela secretariatul prea obectivulu secretar genera prof. Dr. Vasile Gheorghiu suma de 1500 lei, luă cum știa părinții noștri noștri averescani sa dea pilde de frăție ehar intre ei, slujitorii aiarului, și iată picte de dreptate, de cinste și de omenie averescanâ ! Adevărat că privind asemenea fapte, săvârșite de oameni căruia ieste încredințată conducerea bisericei noastre din Bucovina, patera zice că minunate învățături va scoate din aceste attudini de ridicolâ și meseriau răutate turma cuvântătoare. Parastasul de la Curtea de Argeș - Sâmbătă s’a oficiat la Curtea de Argeș parastasul de 6 ani de la moartea Regelui Carol La această pioasă pomenire au asistat familia regală, membri guvernului, mitropolitai primat numeroase personalități marame din Capital, notabilitățile locale ș 1 dn vrcină tâtate. Pe mormântul repausatului suveran și pe al Reginei Eisaveta s’au depus coroane și jerbe de fiori, de catre MM lL , etc. săraci.După slujba religioasă, s’a dat o masă la 200