Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)

1920-10-14 / nr. 539

íI Anu­ ül BÎFUCÎRCA ! y'MIVMs'lk apare zilnic ABONAMENTUL: î*e an an $0 lei, pe ‘­t an 40 lei, pe trei tani 20 ld, pentru d­AMM 30BK pe un an 40 lei, pe S­ an 20 lei, pe trei tani 10 lei, KMeMM tuu Rămi de Dud­hmce pe un sun SO te*, pe]an Stei, :c". .. ,——---------------------­Cernăuți, Strada Do­mneasci We. 3` Se primesc sumar articole isc­u­ite sut­arul 50 bach­­em­âuti. Joi 14 Octombrie 1920 Organul partidu­lui democrat al unirii ■ ‘ r *••• E Ê­ucovinei Plefon No­ ® ■ Fondator: Sexu­l Pușcării» **•’ 1 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: «NUNȚURI ȘI RECLAME: ' > NR 539 ' sa cs&châemă capi­tarii și se primesc la adminis&agte Strada Domnească No. 33 pe «ses­t 2. 5» tei &anskr»ex e­m se înapoiază ftssssss ta ® p*de ta mtenorul xiaiataf se urca tan m 59% Prințul Carol A. S. fí. Prințul Carol, moștenitorul tro­­nului romanesc, după o călătorie de șase luni Împrejurul pământului, s-a întors mai zilele tre­cute in țară. Toată populația românească din B­ucovina, atât de dinastică in Întreaga ei ființă salută cu credință și mândrie pe viitorul ei doua. Nădejdile ce și-a pus neamul românesc la dinastia domnitoare ce-a avut fericirea să și-o aleagă, e’au Împlinit până acuma într'un chip așa de fericit. Carol, primul rege al Vechii Românii vi­teazul căpitan de la Plevna, a izbutit prin răb­darea sa nesfârșită, prin munca sa consecventă și stăruitoare, prin Înțelepciunea și vitejia sa mare să dea independența și consolidarea prin­cipatelor unite, făcând din vechiul regat al României punctul de atracțiunea firesc, în spre care să graviteze toate țările românești, robite facă. „ Urmașul său, marele nostru Rege M. S. Ferdinand Ionâiul, a izbutit prin loialitatea și dragostea Sa ce-o avea pentru nesc, să ne dea unitatea politică, poporul româ­nieritându-și așa de mult numele de «bun Român». Și credința noastră e nădejdile ce le leagă neamul nestrămutată că și românesc de R. S. R. prințul nostru de coroană, se vor Împlini. Prin firea sa nobilă și independentă și prin pregătirea sa pentru greaua misiune ce-l așteap­tă, el va izbuti să dea consolidarea desăvârșită a unității noastre politice, aducând ridicarea nivelului moral a Întregii noastre vieți publice și desăvârșirea unității culturale a poporului românesc întru toate păturile sale. Spre a se lămuri sufletește și a-și câștiga cunoștinți și experiențe, A­S Regală a între­­prins această călătorie Îndelungată, luând lumea în lung și în lat. Scopul a fost atins pe deplin și la prânzul de la palat dat în cinstea Sa, A. S R. prințul Carol, răspunzând urării de bun sosit a prim­­ministrului și a ministrului de războiu, a putut rosti aceste frumoase și lutărite cuvinte: „Sunt foarte mișcat de primirea care mi s’a făcut și de cuvintele cari s’au pronunțat pen­tru mine. Din lunga mea călătorie am două rezultate. Întâi acela că am putut să fac cunoscută străi­nătății scumpa noastră Românie astfel încât să devină o țară cunoscută prin trecutul și prin glorioasele fapte de arme. In al doilea rând am căpătat o serie de cunoștințe și Învățăminte pe cari le voi pune In totul In folosul patriei pen­tru care sunt ferm hotărit să mă dedic de azi înainte. De aceia ridic paharul meu In sănăta­tea României mari întregite și pururea nedes­părțite.“ Această solie a A S. Regale ne umple de o legitimă bucurie, căci prinții e­roi a dat până acuma mari dovezi de muncă Încordată și plină de Iubire pentru întărirea patriei și propășirea neamului românesc. A putut fi ceva mai frumos decât să ia­ a­­supră și desăvârșirea creșterii și edu­cației tine­retului românesc, punându-se în fruntea înstitu­­țiunii, care e cercetășia. Cercetași­i români, In lagărul cel ostășesc de la Londra din anul acesta, au fost printre cei dintâi cercetași din lumea Întreagă, luând cu o­­dată cele dintâi premii. Dar cine nu și aduce aminte de activitatea vitejească și plină de jertfe a A.­­S. R. prințul Carol din timpul războiului celui mare ? Și chiar in cursa­ acestei călătorii. In tim­pul șederii sale In extremul Orient, A. S. Re­gală s’a interesat de aproape de soarta prizo­nierilor români din Ardeal și Bucovina, ce se aflau prin Siberia, îngrijindu-se de aducerea lor apasă. Dragostea poporului românesc l-a însoțit pe A. S. Regală în lunga sa călătorie și, cu tot aceeași dragoste d­­intimpină toată suflarea ro­mânească și la Întoarcerea sa, dor indu­l, bun sosit. Vasile Grecu­­ ­l>e- Pe peronul gării se găseau, pentru a-și lua rămas bun de la familia C. Rovinaru, un mare număr de persoane din societatea cernăuțeană, mulți ofițeri superiori și inferiori cu doamnele și reprezentanți ai tripei din £­a­­ni­zoană, cari au oferit d-lui It. col. C­­ovinaru­­ un frumos buchet, urându­i tot binele și succes în continua­­rea muncii sale. A oi, cari am avut prilejul să vedem pe acest inimos Român mu­ncind ziua întreagă pen­­tru binele patriei, îi urăm din toată inima, ca acolo unde s-a dus propria voință să găsească aceleași calde sentimente de prietenie și aceeași răsplată a muncii, care i-au întovărășit plecarea sa din Cernăuți. C. M. Plecarea d-lui loc.-colonel C. Rovinaru Duminecă, 1g Octombrie cu trenul accelerat a părăsit Cernăuții d. loc. colonel, C. Rovinaru, fostul șef de stat-major al Diviziei Villa ple­­­­când la Piatra-Neamț, unde­­ a luat comanda regimentului vist. Cine-a fost și ce-a făcut acest vred­nic ofițer superior în 2 ani cât am avut ferici­rea sa l avem în mijlocul nostru la începutul consolidării vieții românești din această parte re­găsită a Moldovei, o știu toți, cari au avut prilej să vorbească cu d­sa și să i vadă la muncă, lînându-se departe de­­ curentele politice, ju­decând orice situație și pe orice individ­, serios, calm și fără părtinire, dsa și a pus în vedere o singură țintă : armonizarea intereselor diferite ale populațiunii de aici cu datoriile și prestigiul armatei și prin ea cu al Stilului. Mergând pe acest drum, croit cu conștiința omului, care știe ce vrea, d. locot.-colonel C. Rovinaru, s' a întâl­nit pe el, cum spunea adeseori ai toți bunii ro­mâni, conduși, înainte de toate,­­de prin­cipiul ri­dicării și prosperării neamului românesc și a trebuit să se ciocnească, bine­înțeles, de acele per­soane, care ,cu ofili ținta la interesele lor egoiste, culcau în picioare acest principiu. Și mergând spre ținta propusă, d sa nu nedreptățit pe nimeni, și la adăpostul legilor Căci cine trăiește, pacînd­ în acest­­ stat trebuie să fie călăuzit de aceleași norme de viața indivi­duală : întâia prestigiul Statului și apoi al meu. De acea regrete unanime au însoțit plecarea d-lui Rovinaru din Cernăuți. | ------------­~....1 .......................................rar 1 ■6 B­Dreptate averescanâ. In lalle a. c. consilierii comis­toriali C. Mor­ariu și D. Dan an cerut câte un concediu pentru restaura­rea lor la băi și intrioua au solicitat in scopul acesta și câte un sjetor bănesc din fondul m­ilgiomr. Mitropolitul im­preună cu condstorul său, în ab­sența solicitatorilor, le-au prop­s câte 2000 lei și au înaintat propunerea secretarial­­­ui pentru Căile. Aceste fapte le pot certifi­a și conf­­­erii averescani George Șandru și Dr.­­ Turnavschi. Părintele M hail Boca, arhidiacon și diurnist con­­sistorial, polițist un averescan al Consistorial­ui și cola­borator anonim și neintrecut de iscasit (!!) al „Drep­tății“ ini Dori, cetind propunerea f­­ată de Consistor, a cerut imediat și el va con­edia și 2000 lei pentru cercetarea unor băi — indiferent care. Zadarnic au așteptat consilierii Dan și Morariu resolv­rea la admi­nistrația Bucovinei a propunea­ fr­ente de Consisier in vederea subveoțio­narii lor și nici pâna astăzi secretariatul pentru G site, condus de un prea cucernic frate in H Istos, n’a resort actul respectiv! De două ori Consistorial a a gentat resol­­vr­­ea actului fără nici un resn tat insă ! Qui ceea ce de ochii lumii susțineau in ședințele Consistorii con­silieri averescani, tot ei știau să combată și să răs­toarne pe căi tatarainice in conventuarele de estibile ale secatului po­­tr­ianism ciocotesc pe care-i servesc. In schimb insă polițista­ aver? scan al Consisto­­rului, părintele M­ihail 8oca, a primit fără nici o ur­gentare, iară nici o revenire aprobarea dela secreta­riatul prea ob­ectivulu secretar genera prof. Dr. Vasile Gheorghiu suma de 1500 lei, luă cum știa­­ părinții noștri noștri averescani sa dea pilde de frăție eh­ar intre ei, slujitorii aiarului, și iată p­icte de dreptate, de cinste și de omenie averescanâ ! Adevărat că pri­vind asemenea fapte, săvârșite de oameni căruia ie­­ste încredințată conducerea bisericei noastre din Bu­covina, patera zice că minunate învățături va scoate din aceste attudini de ridicolâ și meseriau răutate turma cuvântătoare. Parastasul de la Curtea de Argeș - Sâmbătă s’a oficiat la Curtea de Argeș parasta­sul de 6 ani de la moartea Regelui Carol La această pioasă pomenire au asistat familia regală, m­embri guvernului, mitropolitai­ primat nume­roase personalități mar­ame din Capita­l, notabilitățile locale ș 1 dn vrcină tâtate. Pe mormântul repausatului suveran și pe al Re­ginei Eisaveta s’au depus coroane și jerbe de fiori, de catre MM lL , etc. săraci.După slujba religioasă, s’a dat o masă la 200

Next