Glasul Bucovinei, decembrie 1920 (Anul 3, nr. 577-601)
1920-12-08 / nr. 582
* Pe un an 80 lei, pe *|, an vn iei, pe ut. . . _ _S țărani zilnic , pe un an 40 lei, pe *1» an 20 lei, pe trei luni 10 lei, numai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe % an 5 lei, trei luni 2,50 lei Numărul So bani Cernăuți, Miercuri 8 Decembrie 1920 . ««arludin democrat al unirii Telefon Mp. 31 Fondator: Sexte Pușcariu 1 I ,"111 T1A ȘI ADMINISTRAȚIA: Strada Domnească Mo. 33 primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază ANUNȚURI ȘI RECLAME: se calculează după tarif și se primesc la administrație, Strada Domnească No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50% Maturitate. Politica. In tot lungul copilăriei și tinereții mele am auzit reparându-se de către personalități foarte distinse, cum că, lăsând afară excepțiunile de o parte și de alta, spiritul moldovenesc se distinge prin a fi adus, la masa comună a geniului moldo-Valah, un aport mai poetic, mai fatalist, mai reflexiv, tn orice caz mai fin, mai intelectual, mai sufletesc decât al fraților de dincoace de Macov. Găsim și explicarea faptului : comerțul Intelectual cu rase superioare ca Polonezii și Ukrainenii în primul caz, cu șase inferioare huno-mongolice, Bulgari, Unguri etc., în cazul al doilea. Nu cunosc, ca vreunul din distinșii noștri istorici să fi controlat istoricește și statisticește această problemă care n’ar fi lipsită de Interes. De aceea au știu ce valoare să-l dau.— Poate «ăi o simplă răutate la adresa fraților de dincoace de Milcov, rămasă de pe vremea (din fericire dispărută) când mai existau încă între noi frecuturi locale și regionale. — Eu însumi, fiind moldovean, se înțelege, că multă vreme am rămas .P am putut să expus la asemenea sugestii. — nu-mi amintesc de ele, când am citit Glasul Bucovinei Nr. 570 din "23 Noembrie 1920. Pe prima pagină a "acestui ziar se înșiri tin comunicat al partidului democrat al Unirii în care se constată o stare de lucruri și se la degetează un număr de hotârîri pe viitor Intre acestea din urmă, mă impresionează cu deosebire următoarea: lui și al sa ceară (partidul) in intresul neamte țârii a se încredința cârma Statulu, unui guvern tare, ieșit dintr’o solidă și bine inchegatu organizațiuni polică unitară, unui guvern condus de oameni încercați și cu reale garanții de seriozitate, întrucât nu se mai poate îngădui experimente ca cele recente atât de dăunătoare țării întregi». Exasperat de literatura politică, cu care, de usea de julie, ne-au deprins confrații și frații din provinciile altă dată subjugate mai cu seamă din acelea foaste subjugate coroanei Sf. Ștefan, citatul de mai sus din Glasul îmi apare ca o pildă tipică de superioritate de cugetare într’un pustiu de gândire, producându-mi mișcarea de suflet ce capeți la vederea unei oaze versi Într’u îi pustiu galben și fără sfârșit. Sfârșituri, încă rău precizate, de gândiri analoage pare că isbucnesc și de peste Prut. — Ieste o întâmplare ? Ori observația sociologilor de felul celor intre cari mi-am petrecut eu copilăria și tinerețea mea să fi având un fond de adevăr (Bucovina și Basarabia sânt Moldova)? Oi cum, este caracteristic. Era foarte natural ca nouile provincii să ne vie cu partidele lor politice. Ea imposibil ca acele partide să fi avut, mai înainte de unire, o altă politică decât una de vecinica protestare și negațiune pe temeiuri naționale. Dar ar fi fost tot așa de imposibil ca, după unire, să continue cu aceeași politică. Ar fi fost a izbi în uși deschise. O reculegere, la care fiecare să se orienteze și să se recunoască, era indispensabilă. Dar această perioda care începe a deveni prea lungă, se poate caracteriza ca o rețea Inextricabila de confuziuni, de lipsă de informațiuni de incoherent, al căror resultat sigur eu stagnarea țării In situația critică in care a lăsat o războiul. Una din cele mai dăunătoare confuziuni a fost idea, atâta vreme și la toate provinciile nouă, dezmierdată, cum ca partidele lor politice nu trebuie sa aibă nici un fel de atingere cu cele din vechiul regat : adică suprimarea cu încetul, pe o cale încortochiată, a puterei conducătoare, bună-rea, din vechhul regat. Dar și Ungurii îmbrățișau cu dragă inimă pe alegătorul român, cu entuziasm chiar, dar cu o condiție : ca să nu voteze pe d Iuliu Maniu sau Vaidă, ci pe Mikloș ori Șandor. S’a continuat prin a se tolera și dintre cei din vechiul regat , dar . . . «oameni noi», adică nu loa I. C. Brădanu, Take Ionescu, Toma Stelian, Const. Disescu, Mih. Fherekyde, Petre Misir , ci X. Y. Z. . A mai răsărit — colac peste pupăză, se zice românește — alt om pe atât de nou pe cât este nouă o fată bărană, d-l General Averescu, cu asediul adunături din toate provinciile românismului: .... Iar de mai bine de un an, precum spune comunicatul Glasului, se îngăduie „experimente atât de dăunătoare țării“. Comunicatul Glasului arată că începem să fim loviți de adevărul , că gospodărirea unei țări trebuie să aibă la temelie o concepție politică, că această concepție caută să fie puternică și unitară, și servită de un partid politic organizat și având experiența și tradiția de a guverna. «Colaborările» in politică sânt ca gargarele la boalele de gât. Ii dai bolnavului o gargară mai mult ca să-i dai iluzia unei medicațiuni, în realitate numai ca să 1 sechestrezi în casă. Când treaba se îngroașe, nu ți mai pierzi timpul cu gargare, recurgi la o medicare serioasă. In gospodăria politică și economică a țârii, treaba s’a cam îngroșat, ba s'a îngroșat bint„ Colaborări“ cu „oameni, noi“ cu fete bătrâne, pentru timpuri de zburdăciuni !Partidul democrat al Unirii, prin manifestul său, se arată medicul care vede că timpul gargarelor a trecut. Se arată organismul politic care a atras vrâsta maturității politice. De astă dată, lumina vine, dtîa Nord ? București, Noembrie. Dr. StOil, prof. univ. — —' ■ 13» Hr 582 La a doua aniversare, Totamurul festiv sl zgarului »Dacia* apărat In 7 Decembrie cu prilejul celei de a doua sarvizirî dela apar.ția ace S ai zi a, d. I. Nistor scrie următoarele prețioase rânduri : Reîntregirea hotarelor Moldovă și îndeosebi unirea Ardealului cu Regatul au dat naștere la multe și felurite probleme nouț, care așteaptă o grabnică și bine chibzuită. soluționare. împrejurarea aceasta ne face să lăsăm în sama istoriei apreciarea actelor politice ce sau săvârșit cu doi ani în urmă la Alba Iulia, Chișinău și Cernăuți, iar noi ce ce luăm foarte la viața politică, luminați de strălucirea și măreția acelor acte, să nu gândim în mod serios la masurile ce trebuesc luate fără întârziere pentru ca unirea să devină trainică și indisolubilă. Măsurile ce s'au luat în timpul din urmă sunt improvizațiu nî nepermise cari primejduiesc unirea în loc s? o întărească. Constatarea aceasta trebue să deschidă ochii tuturor patrioților români fără deosebire de convingerile lor politice și să i unească pe toți la operă trainică și serioasă, foână mai este încă timp. Aceasta să servească de avertisment cu ocazia aniversării a doua dela unire. 1. Mater. Conferință publica: Duminecă în 12 Decembrie a. c. va ținea a. prof. univ. dr. Max Hacman în sala mică polonă (strada Domnească) la orele 11 a. m. o conferință publică vorbind despre: Unificarea legislativă Sala va fi încălzită. Intrarea gratuită. Publicul este Invitat sa participe în număr cât mai mare. •38 . 500.000 de lei pentru Căminul studențesc Studențimea din Cernăuți n'a avut nici un adăpost până la începutul anului școlar curent, când s'a putut deschide cu greu vechiul c<min. Căminul acesta însă nu putea să aducă reale foloase studenților din cauza lipsei complecte de fonduri. Dar Universitatea ne comunică o vaste foarte îmbucurătoare și anume : La intervenția d-lui rector Iancu Nistor, Ministerul instrucțiunii publice a aprobat pentru căminul studențesc din Cernăuți o subvențiune de o jumătate de milion de lei. Această frumoasă sumă va pune căminului o bază solidă, iar studențimea noastră va avea de acuma ’ncolo un adăpost sigur, care va garanta posibilitatea studiilor serioase. Acordata acestei subvenții este o dovadă de câtă grijă duce Statul nostru pentru înflorirea Universității oarnăuțene, deși situația financiară e așa de grea ■ [UNK] [UNK]........... • — SS ......................... Darul orașului Brașov M. S. Reginei Cium ia „Gazeta Transilvaniei“, că consiliul orașului Brașov întrunit la primărie in ședință fetivă pentru a sărbători aniversarea a doua a unirii Ardealului cu țara mamă, a hotărît în unanimitate, la propunerea primarului Dr. Schnell, să dăruiască castelul din Bran, proprietatea orașului Brașov. M. Sale Reginei Maria. Despre dania făcută, care este o dovadă elocventă a sentimentelor omagiale și dinastice ale Consultui orășenesc față de Famlia regală română, Maj.ia Regina a fost încunoștiințată prin o telegramă omagială. -----gol——------—-—