Glasul Bucovinei, mai 1921 (Anul 4, nr. 696-714)
1921-05-06 / nr. 696
Anul IV Număr pentru țărani Cernăuți Vineri 6 Main 1921 ,in II i-â FS Universitară Iași Exem. __ [•&.. Porto îiber conf. Legea din 23 Martie 1904 iS! » organul partiumul democrat al uniri! APARI Z ILIM G schinA T«tef © ttei›« 61 A&OMikStmmiL: » teci kuá M tei, fwsvira f^mé-MnáÉ: pem «4014» p* teși tai t® W,, awmi mm&tsâ -ie Bmâsâ&țih m m mWlrnk p* % uni ük p* tai M » M REDACȚIA ȘI ADMINISTRATUL: Caraânfl Strada Doasaaaaad K*. am S* pvmrac sawai a*Ux*4« íetíKéi* T AMSWTUKI Și RECLAME} Ml fise iîaaaireasei its. M> giualsâ 1 9% ««ssssssssrs: Nr. 696 Congresul Partidului Democrat al Unirii în preajma celui de al ll-lea congres al Partidului democrat al Unirii. In viața obștească se obișnuiește că partidele politice, care îndrumează această viață obștească, să se întâlnească la sfaturi mari sau congrese de câte ori se apropie ceasuri hotărâtoare, pentru ca să se vadă ce »'ai făcut și ce mai rămâsa să se facă de către partid la binela și folosul țarii și al asamului, Partidul democra^ -t Valili a ținut az, în Dumiiica Tomii, un de congres, în care »’a hotărât cum să fie jlauts și purtarea partidului nostru față de guversorului general Averescu și față da celui cum voia acest guvern să cârmuiască trebile obstești.D. general Averescu, luând cârmă țării pe sania sa și ce vrând sa lucreze cu Sfătul Țării de pe atunci, a răsturnat toată rândurile de mai înainte și și-a făcut un plan al său pentru cârmuirea țării, iar pentru ca nimeni sa nu-i încurce ițele, d. general Averescu s'a înconjurat numai cu oameni cari il ascultau orb!?. Partidul nostru, vizând încotro mere lucrarile, a trebuit să-și spune părerea și cuvântul său în fața lumii și s’a întâlnit, în scopul acesta la ziua de 18 Aprilie 1920 în congres la Cernâuți, unde vorbitorii au arătat numile noastre în planul și feiinî temerile șliă de cârmuire al d-îul general Averescu și ai Partidului Poporului. Totodată s'a hotărât ta acel congres ca partidul nostru să combată orice măsură a noului guvern, care nu va fi în folosul țârii și a poporului nostru. Din nefericire temerile noastre , au adeverit foarte degrabă. Partidul nostru, Ințelegându-se cu partidele d-lor Iorga și Mihalache din vechiul Regat, apoi cu Partidul național din Ardeal și cu cel țărănesc din Basarabia, au făcut toate cinci la un foc o mână și au luptat na un intreg, atât în Sfatul Țării, cât și acasă la ele, în condra guvernului care au voia să ție samă de nevoile poporului de jos. Hărțuiele la acestea și nemulțămirea tot mai mare a țării cu feliul de cârmuire al d-lui general Averescu au slăbit puterea guvernului acestuia, așa că ceasul căderii sale nu mai este departe. Căzând lasă guverno de astăzi, altul trebuie să îi fie locul, și atonei sa pune marea întrebare: cari partide politice —■ căci în toată Țara Românească sânt multe defele — vor fi acelea ce vor fi chiemate de Maiestatea Sa Regele la cârma țării? Pentru ca ai se ajungă în o tațelegere în privința aceasta, n’au ținut la București multe jfisturi pregătitoare, rămânând în sfârșit ca cele cinci partide potrivnice guvernului până acuma să fie de sărbătoriie Paștilor, fiecare pentru sine, câte un congres, în care să se hotărască ce-i de făcut. Partidul d-lui Mihalache cere ca toate cele cinci partide, care au mers până acuma alături, să se contopească într’un singur partid, pe când alții nu sunt de părerea aceasta, fiindcă între anii Duminica Temei 8 Maia orele 4 d. a. se va ține la Cernăuți în Casa Polonă congresul Partidului Democrat al Unirii, având a se lua hotărîri însemnate. Prietenii și aderenții partidului nostru din toate satele și orașele sunt rugați să trimită numai decât câte unul sau doi delegați la acest congres. Ordinea de zi este : Examinarea situației politice și stabilirea atitudinii viitoare a partidului. Peste cinci partide sunt și multe deosebiri, durerile și nevoile poporului fiind deocamdată altele la vechiul Regat, altele la Ardeal, altela în Basarabia și altele la noi în Bucovina. Din pricina aceasta se zice că un amestec al tuturora n’ar putea să ducă la contopirea lor desăvârșită, făcând din toate daci un singur partid tare, ci ar duce la o amestecătură nefirească, rău închlegată și, prin urmare, fără putere, slăbindu-se numai unul pe altul și împiedicând?**»© toate în an loc. Partidul nostru a fost până acuma liber și de sine stătător. Atât când a făcut parte din guvernul COÎTraî și-au carmuls tribile obștești in Bucovina, cât și de când sa găsește in opoziție. Partidul democrat al Unirii nu și-a vândut armă* ru la libertatea și neatârnarea sa. El are o anume chiemare în țara aceasta, pe care nu o poate îndeplini întocmai, dacă nu-și va păstra deplina sa libertate, fiind, se înțelege, slobod să se înfrățească cu alte partide, ca și până acuma, șl să-și deîe nani aîtu la ajutor. Tot așa se poate el înfrați cu alte partide din Regat, din Ardeal și din Basarabia, pentru a ajunge la cârma țării, înfrățirea aceasta dându l putința de a seta și de a fi sjatat la nevoie. Aceasta a fost părerea noastră până acuma și în congresul de zi al partidului "nostru tot așa s’a hotărit, iar viața na a arătat că bine a fost așa. Pilda ceealaltă nî-o Învederează chiar Partidul Poporului care, fiind un amestec rău închlegat, de mai multe partide, le-a nemulțămit pe toate, și n’a pătat aduce nici țării aici un folos. Asupra lucrului acestuia trebuie să nu sfătuim lasă cu toți între olaltă și să chibzuim bine ce este de făcut, pentru ca hotărârea ce vom lua-o să fie o hotărâre liberă și bine cumpănită a tuturora. In scopul acesta a fost chiemat pe Duminică, în ziua de 8 Mai, al doilea congres al Partidului democrat al Unirii, la care își vor da istârnire delegații partidului din toate județele Bucovinei, pentru a lua la cunoștință cele ce s’au petrecut până acuma, pentru a vedea care este situația de astăzi și pentru a hotărî care trebuie să fie țianta partidului nostru în viitor, Iorgu G. Toma, Chita „principe Miircca“. In ziua ds Sf Gheorghe se ține in toată România o dietă pentru ocrotirea copiilor mici. Țara noastră. Sunt unii oameni cari se trezind învățați, mai ales prin orașe, cari ori de câte ori, aud vreo nedreptate ori de vreo coțcărie, dau vina pe țară. Și numai ce te pomenești că biata țara e împroșcată cu vorbe urâte și cu necuviințe. Să nu vă mirați când ați ami apoi, că oameni de I aceștia nu's oameni de treabă. Ei au grijă î4 turbure apa, să împroaște in dreapta și în stânga ca să-și pasă ei treburile lor necurate cu->mii de i?*£ ba *nu dau vina pe țară. Zara stă aci cu oamenii ei cuviincioși și muncitori de două mii de ani. Țara a moștenit tot ce-a fost mai bun din sufletul strămoșilor. Țara e mândră și bogată între toate țările pământului. Dela Mare până dincolo de marginea munților depărtați, e o grădină, care închide în măruntele pământului aur și argint, fier, cărbuni, aramă, sare, făcură și alte bogății. Băștinașii cu sângele curat, ce au în eie vlaga pământului și lumina soarelui, sunt vrednici și cuviincioși, au mintea ageră, sunt viteji în lupte și destoinici la muncă. Iar dacă se întâmplă lucruri urâte și certuri și coțcării, ele se deapănă între câte-va mii de oamuni, pe care-i aruncă din când în când ce mai valurile, neamului, cum aruncă talazurile unei are spuma murdară și gumaele. Ce-a făptuit neamul acestei țâri in curgerea grelelor veacuri e o mărturie de vrednicie. Ce-a făptuit de curând stă pildă neamurilor. Credința și vitejia din războiu și munca păcii, uimesc pe cei ce ne cercetează de aproape. Aceștia nu se uită la ce fac samsarii ca să-și ia prada ori ambițioșii pentru mărire, ci se uită în sufletul omului de la munte și omului dela țară, la lumina oamenilor învățați ce sau frământat și se frământă pentru binele țării. . Cel mai mare sprijinitor al nostru la conferința păcii a fost un învățat frumos, care cercetând munții și apele, a trăit luni întregi cu ciobanii, în Carpați. Acuma câtva timp un trimis al guvernului grec a venit să vadă ce am făcut noi cu tovărășiile și reforma agrară. De curând au venit alții trimiși de republica cehoslovacă să cerceteze același lucru. Ei au rămas uimiți de munca și cumințenia acestui neam și au plecat cu o iubire mare și o prețuire neștearsă pentru țara noastră. G. Ionescu-Șișești. ........................q|îî---------------------