Glasul Bucovinei, octombrie 1921 (Anul 4, nr. 811-835)

1921-10-14 / nr. 822

Pm. 2 Conducătorii opiniei publice In a timul cornic din revista „Săgetătorul* d. maior Băgaletca d­o Vinitorul de monte se ocupă de „a patra patere in stat." Antorul ars­ă cne sânt conducitorii opiniei pu­blice, cine se «trnd ește să producă cât mal multe ne­­mațamiri sab pretext că vor numii binele fl propă­şirea patriei. O­ sa mal lozsti apoi fl asupra „muncii* pe care o depun anumiţi gazetari, scriitori fi dla ne­norocire ch'ar bărbaţi politici, pentru a Internaţonaliza intreaga noaitrâ viaţă. Aceştia «firmă că n’am fi oa­meni „civilizaţi*, dacă ţnem la tradţiile neimalalno*­­tra fl c*utâm să îndrumăm toate maiifestirile vieţii noastre p* calea c­­lai mal crat Românism. Şi d ma pr Băgulescoi pen ru a arăta cine sânt aprigii protagonifti cari râvnesc la capa internaţionalei sfârşeşte articolul sta, propunând următoarea anch tă presei: „In vremea democratica şi a minorităţilor In care ne găsim şi conform legei progresului at&t de scump Domniei Voastre, rog faceţi următoarea anchetă : 1) Câţi scriitori numără «a patra putere In stat» în România Mare ? Un tabel alfabetic de numele ziarelor şi per­­sonalului de redacţie (după actele de botez nu după pseudonime). 2) Corespunde el acest tabel Principiului de­mocratic (puterea emană de la naţiune) şi al mi­norităţilor. Adică: La 11 milioane români 82 la sută scriitori românii La 3 milioane minorităţi ro la sută scriitori cetăţeni noul: maghiari, evrei, bulgari, nemţi, turci ruşi, tătari, găgăuţi etc. . 3) Cu ce fonduri se imprimă gazetele şi se retribue personalul. 4) Poate fi, numită a patra putere In stat o presă care In țara Românească ar fi compusă din go la sută scriitori numai din o minoritate ? 5) Cetăţenii noul din România Mare, trebui să asculte de legile ţârii sau de ordinele de la Pesta, Moscova, Sofia, S. I. Z, A. S. I. S. P. M.1 6) Nu ar trebui pentru clarificarea opiniei publice să se voteze o lege care să oblige pe scrii­tori să semneze cu numele lor adevărat articolele prin care se acuză o Instituţie, se jigneşte un neam sau se stropeşte cu noroi o viaţă de om cinstit ? S'auzim !* Ne ataşăm şi noi acestei anchete, dorind ca ea să aducă cu­ mai multă lumină. Ni-i teamă loaă că cei vizaţi in Ioc sâ-şi dea nuraele se vor nipusti ca de obiceia ca toată furia asupra Iniţiatorului acelei anchete. Sunt oameni cari se supără grozav când le spoi adevărul in față. Didi. ra. GLASUL BUCOVINEI Cronica României Noul *­te corâad se va deschide la Facultatea de litere din Cluj, cursul de limba şi lteratura franceză. D. Anger, chemat din Franţa pentru această catedră a primit propunerea Şi Facultatea a ficat intervenţia necesară pe lângă Ministerul de la atracţie pentru În­deplinirea formalităţilor. D Anger e unul dintre cei mai d'ttinşi pro­fesori tineri al Franţei şi vmirea sa la Universitatca dia CLI va­r o nouă contribuie la opera culturală a Înaltei Ini’h­oţlani. * Duminica trecut! (9­0:1) t’a drivetit ca o­­oad­a deschiderii noului su şcolar al Uni­versită­ţii din Cluj, celebral tablou al execuţie! lui Horia, primit la dar dela Universities din Iaşi şi aşezat in sală.­ * Societatea culturali «Astri« face un apel către toită Românimea din Ardeal, ca să-l ajute la pre­facerea cimpslei libertăţli Intr'o grădină frumoasă, Împodobită cu basturile tuturor oamenilor mari al neamului, „la scopul acesta se vând şi biletele dela loteria „Asociaţianet“'.­ * La 3 Oct. s’au des his in mod solema cur­surile şcoalei de Arta şi Meserii din Satu-Mare. Mul­­ţumiţi stăruinţelor directorial Focşa şcoala e sal romanizată. * Lupta pentru statificarea şcolilor din Ardeal a pornit. Săptămâna aceasta s’a ţinut la Oradea-Mare Sinodul Eparhiei ortodoxe, prez­dat de I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardeanului. Sinodul a reads d­in discuţie chestiunea statifi­­cării ş­roi­lor confesionale. Cu toată Insistenţa depisl de înaltei prelat ai Transilvaniei pentru menţinerea şcoaleior confesionale, sinodal a’a hotărit pentru tratativele ca guvernul la vederea statificării. As votat pantra 21 Iaşi, iar contra 22. * S’a isprăvit marele proces a! complotiştilor din Ardeal. S’a pronunţat următoarea aconiţi. Tamas Baada­h 15 ad­ msnei silaieft ceilalţi la câte 5 ani. Uail au fost achitaţi. * Duminica trecută a avut loc In oraşul Bălţi, iatrunirea partida ai aitonal-liberal şi alegerea comi­­tetului judeţen. La această impunătoare latrunire au fost parte pesta 1000 de persoane, majoritate țărani. In timpul Întrunirii a domult an entuziasm de nedescris. Eclipsa de luna din 16 Oct. Un eveniment astronomic măreţ, cam rar se poate vedea intr’o viaţă de om va avea loc in noap­tea de Duminici 16 Octombrie 1921. Va­d o eclipsă de lună aproape totală, care din cauza condiţiunlior speciale, in care are loc va const­­ai un fenomen ce­resc din cele mai curioase. In timpul facet maxims amb­a pământaiul va acoperi 0937 din discal lunar (diametral lunel Sind luat ca unitate) şi nemţi o mică zonă dla partea de sud a lenei (cam 6 la sută dla suprafaţa totală) nu­­ va fi Întunecat!, dir va rămâne la peaurasbr?. Eclipsa va ţine 5 ore, in Româna va începe la orele 10 şi 1 minut precis, timp oficial, când Inna va intra in penumbra pămlntului. Timp di­n oră şi 13 minute luna va Înainta îa penumbră, intunecoada se treptat dela marginea de est spre vest. Cum Întunecimea prodasă de penumbră e destul de arabă, ea nu se va patra observa decât in cazul când cerul va fi perfect amin; dacă va fi puţin nourat ne se va putea distinge In penumbră. Privitorii si aibă insă răbdare. La orele 11 şl 14 minute lana va intra te cupul de umbră. Acum Începe adevărata eclipaă. Partea Ia cei care intri in umbră ss Întuneci mult şi intanedivsa va cuprinde progresiv aproape intreaga suprafaţă a lunei pline. La 12 şi 54 minute (sau cam apun astro­nomii la ora 0 şi 54 minute, miezul nopţii fiind ora zero), va fi mijlocul eclipsei. Pe la ora 1 bor­dul de cit (marginea dinspre răsărit) va Începe a se lamina şi până la oree 2 şi 34 minute luna va ieşi complect din ambră. Efirea din penambri are loc Ia orele 3 şi 46 minute, aproape de revărsatul sorilor. Pasele cele mal Interesante ale eclipsei vor fi dar Intre orele 11 şi an sfert şi 2 noaptea. O astfel de eclipsă a mai foit la noaptea de 23 August 1877. (Din „Dimineaţa*). l! Dacă nu curge, picură Iatr’na d­ar din Capitală cetim: D. general Vileaaa, harnicei mlaistru al comu­­n’caţiilor şi-a inch­iiat casele sale ca aa mai puţin de 200.000 lei pe an şi s’a mutat la hotelul Cepşa. Treaba oficHor de Închiriere unde comisienile nu sânt compase numai din funcţionari plecaţi insintea caracterSticolul represeatast al guvernului. Se va găsi probab I vreau membra al oficiilor de închiriere care să cunoască paragraful categoric al legel care Interzice celor ce Închiriază casele torai locuească in hotelorl. Dar e an Ucra şl mal grav : pentru repirat»! electricităţii, a iacaetorilor dela as­ie casei Inchiristr, etc. mlui­t al comanlestlilor s’a servit în mod gratuit da personalul tehnic al poştei. Mobilele generalului — ministru ministru general care va rămâne de tristă şi ridicată m morte — au fost transportate de asemenea gratuit cu camionetele poştale. Dla accesstfi pricină multe din transportor le poştala nu au putut fl efectuate la timp, iezâodu-se astfel interesele particularilor. Şi se mal Indignează averescanii când guverna­rea „părinteiel poporu’m" e comparată cu ocupaţia germană a Imi Makensen ! -—...... ••-------------------­ îndrăzneala propagandei germane la „Le Journal de Pologne* din 28 iulie a apă­rut o scrisoare purtând titlul de mai sus. E vorba de nişte broşuri de propagandă pan-germanistă care au Înnodat Franţa şi Belgia la ultimul timp, evitând să justifice drepturile germane in Silesia de ani. O su­fel de broşură a fost adresată de către Camera de Comerţ dla Bresla a preşedintelui Sindica­tului Agricol din Champagne, directorul fabricei de zahăr din Loivre. Actualul director al fabrice! răspunde trimiţăto­­ralul aşa cum se cuvine. Spicuiesc dla acest răspus Interesant ca document: „Dr. Lemskre, directorul fabricei de zahăr din Lolvru, căruia vă adresaţi, a fost Împuşcat la război“. Spuneţi că Germanii sunt nişte adevăraţi sfinţi şi di­rp­onii sânt drojd­a neamurilor. „Şi citim câteva fapte. Ia 1914 Germanii au pus stăpânire pe fabrica noastră de zahăr. Au vân­dut 5000 de sac! de zahăr populaţiei dinapoia fron­tului, cu 100 de franci suta de cic­lograme. A doua zi după vinzare a rech­zlţionat acest zahăr de la po­pulaţia căreia ii vânduseră. In ajun, tot el. Deci au luat şi zahărul şi banii­. „Eu am avut la timpul războiului vr’o 15 ofițeri superiori germani ?n casele mele, numai unul dla e! a plecat fără să ia ceva ca dâosul dintr’ala mele. „Craz'mire comise de Poloni, spune la pagina 16, sânt fără părechs la Istoria popoarelor cividla­te. Fără Îndoială că Polonii sânt acela cari au năvălit in Bel­gia, cari au masacrat la Dinant 620 de persoane din care 20 de copii mal puţiu de an­­i, Potoul­­an Îm­puşcat la Pertes 7 Francezi, traşi la sorţi pentru ei a evadat un prizonier. Po­oiii! sânt aceia cari au im­­puşcat 6 bătrâni de 78—84 aa), din Douchery sor M­use, după ce i-au legat 24 de ceasuri de copaci şi după ce li-au dat foc la jumătate de aut. „D-voastră, domnilor de a Camera de Comerţ din Breslau, v’aţi schimbat cu totul. Nu eraţi d-voastrâ ofiţerii aceia: hoţii, spionii, mincinoşii? „Vă mai amintiţi când spuneaţi la baea Kulturii germane. Fiţi fericiţi că vă lăsăm viaţi, căci avem ordin si nu lisăm in Franţa decât cerul, pământul şi apa? „Şi mal vorbiţi de umanitate ! Şi de justiţie ! Fiţi pe pacel Dumnezeu a salvat Franţa in războit», el o va salva şi acum 1* ----••---­ Ridicarea Italai sau scăderea francului Sfaturi pantru toţi Averespanii Se ştie că moneda polonezii este una din cele mai scăzute monezi de ps glob. Aşa bunăoară marca ger­mană care la rândul ei cotestă şi ea foarte prost, va­lorează totuş 25 da coroane poloneze. Guvernul polonei a Încercat bine Înţeles tot felul de soluţii pentru Îmbunătăţirea valute! naţionale. Toate constituirile dla consiliile de miniştri Insă nu au dat nici un rezultat. Desperaţi că nu o pot scoate la capăt, miniştrii polonezi s’au adresat atunci mareial Rab­a dela Var­şovia, rugându-l să le împrumute concursu­­lei pentru salvarea coroanei poloneze. După o mutată chibzuinţă, Rabinul le-a dat ur­mătoarea soluţie: Mergeţi domnilor miniştri la Berlin, guvernaţi acolo şease Ieni, la fel după cum guvernaţi şi aer şi fiţi siguri că marca germană­­va scădea aşa de mult ci după şease Inai de iile, va fi egală cu coroana poloneză. Soluţia Rabinului din Varşovia aoi o propunem şi d-lut general Averescu care după o guvernare la Paria In felii celei dela Bucureşti, după sease Uni şi poate chiar mai ’nainte va­ reuşi cu siguranţă să coboare fran­cul francei până a-l egala ca real românesc. (Din România Nouă). ........................•• No. 822 Situaţia externă In chestia Burgenlandului Ungaria a Uşii învingătoare. Faţă de politica de resistentţă a Ungariei aliaţii a sfârşit prin au ceda. Integri­tatea tratatului de la Trianon, cu toate ultimatu­murile trimise la Budapesta, a fost serios atinsă. Conţii Bethlen şi Banfy au plecat la Veneţia, pentru a negocia, sub auspiciile ministrului de externe italian, cu cancelarul austriac Schober, chestiunea Burgenlandului. Oricare va fi rezul­tatul negocierilor Ungaria va avea numai de câştigat. Aliaţii dând aprobarea lor pentru aceste tratative au dat o dovadă de slăbiciune şi au întărit convingerea tonţilor unguri, că tratatul de pace e capabil de modificare. Din cauza slă­biciunii Antantei germanii din Austria, dar mai ales cu­ din Tirol, cer cu insistenţă alipirea Austriei la Germania, pentru a putea mai uşor rezista tendinţelor italiene de a ocupa Tirolul, şi atacului proiectat de cehi şi Iugoslavi, pentru a realiza faimosul coridor slav. Conferinţa de la Veneţia foate să aibă consecinţe puţin agreabile. * Marţi, la zi Octombrie, a început confe­rinţa între delegaţii irlandezi şi cei ai guvernului britanic. Delegaţii sinfeinişti cer pentru Irlanda independenţa şi ar fi înclinaţi să închide cu An­glia numai un tratat defensiv Anglia nu toate admite punctul de vedere sinfeinist, ci voieşte să estinda şi asupra Irlandei statutul dominiunilor engleze. * Flota grecească a bombardat şi a distrus fortificaţiile turceşti de la Surmena, Bisanla şi Hana pe coasta Mării Negre. Aplanarea conflic­tului pare iminentă. Gunaris pleacă la Londra pentru a cere mediaţiunea Angliei. El a declarat, că Grecia nu va accepta o pace, care nu va fi aprobată de Aliaţi. Titu­escu demisionează Bucureşti, 12 (Lux) — Tituleacu va sosi mâine In Capitali, la cercările avereacane se afirmi că Ti­­tuleacu nu­­va admite o mod fi­care sau amânare a reformelor asie financiare. Dacă Averescu totuş vi ■tárai la privinţa aceasta, Titulescu Îşi va da demisia şi va fi trimis ca reprezentant al României la Londra. —-----------------sa 1 —

Next