Glasul Bucovinei, octombrie 1921 (Anul 4, nr. 811-835)
1921-10-14 / nr. 822
Anul IV ABONAMENTUI. * iN «nim 120 lei, pe */* an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru î*nri zilnic: pe un an 60 lei, pe 7* an 30 lei, pe trei luni ii Iri. Numai numărul de Duminică: pe un an 20 lei, pe 7* an 10 lei, pe trei luni 5 Iei. WumArssl I Leu Cernăuţi Vineri 14 Octombrie 1921 REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Dombească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞtiRBOUAMKI sa calculează după tarif şi se primesc la administraţia Strada Domnească No. 33 Pentru Inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. -------------------------------------------------------------------------- Consideraţiuni juridice asupra fondului bisericesc O problemă de cea mai mare importanţă pentru viaţa economică şi desigur şi politici a Bucovinei e problema fondului bisericesc ort. or. Pentru cei mai mulţi dintre bărbaţii cari se preocupă de chestiunile politice ale Bucovinei şi chiar şl pentru covârşitoarea majoritate a clericilor noştri problema foadatul exhaurlază aproape întreaga problemă bisericească, tot Interesul concentrându se In jura! acestor imense averi şl a administrării lor. Fireşte confundarea aceasta a idealei Instituţii, care este şi trebue să rămână biserica, cu ceea ce nu poate fi decât anexa ei materială, e mai ales pentru clerici o gravă abatere. Dar că e aşa, în special dela inaugurarea regimului actual şi dela aşa «umita «predare« a fondului la mâna mitropolitului, dovedesc faptele ce zilari se petrec sub ochii noştri, preocupările aproape exclusiv materialiste şi ale celor chemaţi să îndrumeze lu■laejt pe urmele lui Hristos. S'ar crede poate că, dat fiind marele lateres ce se manifestă pentru aceste averi ale fondului nostru bisericesc, lumea treime că cunoaşte origina sa, rostul său, fiinţa sa de drept, personalitatea sau condiţia sa juridică şi relaţia acestui fond faţă de stat şi faţă de biserica ortodoxă română din Bucovina. Dar caracteristic e că ca tot Interesul, ca toată goana după foloasele pe cari acest fond Ie poate da, chiar , personagii« cu pretenţii de conducători şi îndrumători eu ştiu ce este fondul, care este origina averilor din cari se compune şi ale cui sunt aceste averi astăzi. Numai această neştiinţă ar putea explica netemeinicia măsurilor ce s’au luat la legătură cu acest fond. Deci pentru cei neştiutori vom lămuri câteva chestiuni. Cu cel de rea credinţă au stăm de vorbă. Moşiile, substratul real, din care s’a format fondul bisericesc ort. or. al Bucovinei, au fost înainte de anul 1786 parte proprietăţi a 13 mănăstiri şi 11 schiuri, parte proprietăţi ale Episcopiei Rădăuţilor. «Regulamentul duhovnicesc» (geistlicher Regulierungspion) din 29 Aprilie 1786, căruia — orice teorii interesate ar face averescanul — 11 revine caracterul de lege, stabileşte că : nSub numirea de fond religionar este a se înţelege întreaga avere ce a fost menită (inchinată) pentru întreţinerea religiunii». Regulamentul precizează apoi că acest fond se alcătuieşte din bani gata şi dia toate proprietăţile mişcătoare şi nemişcătoare „mănăstireşti şi Preoţeşti“ şi că la sarcina fondului vor fi afară de acoperirea trebotaţelor bisericeşti şi cele şcolare şi de asistenţă publică (binefacere). «Domnul ţării», — zice regulamentul — ,Purtătorul de grijă pentru binele obştesc, este Protectorul fondului religionar. Administrarea, conservarea şi folosirea fondului pentru preoţime fiscoală, pentru cari e exclusiv menit, depinde numai de dispoziţiunile sale». Prin urmare conclusiile de drept în legătură cu chestiunea de faţă nu pot fi decât căi niciodată averile fondului nu au fost proprietăţi ale bisericei din Bucovina ca totalitate la sensul cum pretind aceasta anume oameni cari au interes să mistifice lumea. Aceste averi au fost anterior anului 1786 proprietăţi particulare ale mănăstirilor, schitărilor şi ale Episcopiei de Rădăuţi. Prin regulamentul duhovnicesc din 29 Aprilie 1786 aceste averi mănăstireşti şi episcopeşti au trecut dia proprietatea clericală la proprietate seculară (profană), suferind astfel o esenţială schibare a condiţiunilor juridice sub raportul aparţinerii. Proprietar al averilor acestora ajunge persoana juridică a fondaţiunii (averii) tachinate scopurilor amintite (Zwick’ttrmögen) şi cum acest nou subiect juridc nu poate fi considerat decât ca un subiect şi deci ca un proprietar profan (secular) nu încape altă conclusiune decât că chiar actul de comtituire a fondului nostru religionar implică derept secularizarea averilor mănăstireşti şi episcopeşti dla Bucovina. Căci secularizare înseamnă cucerea unei proprietăţi bisericeşti la proprietate seculară sau profani. Prin urmare averile fondului nu sunt in prezent ulei proprietatea bisericii din Bucovina ca totalitate, nici proprietatea statului, ci ele sunt proprietatea fandaţionii fondului, care fiind persoană juridică poate fi şi este de fapt subiect al acestor averi. E bine să se dăm seama de realitatea lucrurilor şi să privim problemele in faţă, aşa cum se prezintă. Numai in chipul acesta se vor putea da soluţii serioase şi drepte, iar problema fondului așteaptă să fie resolviți. Dr. Aurel Morariu Artistul Soreanu Afişe mari anunţă sosirea lui Soreanu, unul din cei mai mari şi mai apreciaţi artişti ai primei scene româneşti. Direcţiunea teatrului Naţional a avut de astădată o fericită ideie, de a încredinţa dlui Soreanu o echipă de artişti selecţi, pentru a face un turneu mai lung prin ţară. Cu un repertoriu ales (Institutorii, Avarul şi Raţa Sălbatecă) care dă prilej tuturor interpreţilor să-şi pui în evidenţă neîntrecutele lor talente, echipa de artişti de sub conducerea dlui Soreanu e menită să obţină mari şi neobicinuite succese... Ziarele de prin oraşele cutreerate de această trupă se întrec în a aduce elogii distinşilor interpreţi ai artei româneşti. In fruntea tuturor stă ca un far luminos artistul atât de iubit şi apreciat de publicul Capitalei Soreanu, care are o măiastră creaţie în rolul lui Harpagon din «Avarul“ precum şi neîntrecute creaţii in celelalte piese. In rolurile celelalte se vor prezenta tot artişti de valoare, în parte vechi cunoscuţi ai publicului cernăuţean. Avem toată nădejdea că distinşii artişti vor avea parte la Cernăuţi de una din cele mai frumoase primiri. E o datorie de onoare a tuturor Românilor acestui oraş ca la reprezentaţiile trupei Soreanu, teatrul orăşenesc să fie populat până la ultimul loc. Aceasta pentru a arăta că înţelegem să apreciem arta românească şi pe marii noştri artişti. P. C. Nr. 822 Din falsurile„Dreptăţii“ Abonarea partiduui nostru, ţinută la 2 Octombrie cor. În Câmpulung, Und restrângă nanul la câteva sute de membri devotaţi al partidului şi chiemată ai polebacele organiziţianului locale şi judeţene, a decora, fireşte, in mdul cel mai demn, toţi participanţii Bind pătrund de o rară insufleţie. D. Iorgu G. Tonta, fost deputat al acestui judeţ, verteijadia discoreal sin activitatea antidemocratică a guvernului avereacan, a fost aplaudat frenetic de toată asistenţa şi proclamat, in semn de dragoste. Încredere şi recunoştinţă, preşedinte de onoare al orga- nizaţiei locale. Aceasta este adevărat, constatat, de altfel, şi de reprezentantul guvernului la acea adunare. „Dreptatea, organul cotidian al partidului poporal, de sub preşedinţia d-lul general Averescu, iş! informează astfel cetitorii: «Dintre cei prezenţi la Întrunirea glasistă din Câmpulung partea cea mai mare s’a pronenţat pentru rămânerea d-lui general Avereaco la cârmă*—vezi Nr. 207. „Domnia «a (adecă d. Vema) ■ avat leacuria sufletească să simtă pe cinstitul său trup inmlădiindu-ss câteva lovituri de jerdi... Asupra regretabilului recident vom mai reveni cu date precise. . . .*— vezi Nr. 208. Prietenii noştri, necitind „Dreptatea,“ au tot dreptul aă savureze, la această reproducere, logica averescant şi să admire temeritatea falsctrilor cuui organ de publicitate de sub preşedinţia d-lui general Averescu*. O „întrunire glasistă,“ care „se pronunţă pentru rămânerea d Iul genera! Avereaco ia cârmi,* şl tratarea ca „toviiarl d* jordii* a colva, care este proclamat, Iu «ceia? moment, preşedinte de onoare, soni nostimade avrrescaae atât de deficioaae. Încât ar f picat să rămâie necunoscute de cetitorii noşri, nu pentru alte motive, ci numai pentru a vedea ce ţine semioficiosul „Dreptatea" de cetitorii căi. De altfel, la aşa cap—aşa căciulă. Gh. Robota. 5 ■ Din „congresul" bisericesc al averescanilor In „congresul“ bisericesc al averescanilor e mare zarvă. Membrii mireni ai „congresului“ cer pentru viitor două treimi laici şi o treime clerici în congresul bucovinean, potrivit dispoziţiunilor statutului organic al lui Şaguna. Majoritatea reprezentanţilor preoţimii sunt pentru păstrarea principiului de paritate. Averescanii laici au dat de ştire că dacă nu se va accepta punctul lor de vedere se vor re trage din «congres». Astfel dihonia e gata. Fentru Joi 13 Oct. a. c. toţi membrii clerici ai congresului sunt convocaţi într’o şedinţă specială, în care sub presidiul mitropolitului şi al ministrului averescanilor li se va face cuvenita şcoală. Cei ce se vor conforma vederilor dlui Dorj vor fi declaraţi apţi pentru şedinţa plenară de Vineri, ceilalţi vor fi reprobaţi şi vor pierde diurnele, nefiind admişi la şedinţele publice. Nu e exclus însă ca în caz de încăpăţinare a reprezentanţilor clerici pe lângă punctul lor de vedere nici să nu se mai convoace plenul «congresului». Destul că de zece zile asistăm la desfăşurarea ridiculei false a sesiunei acestui «congres» pe cât de nelegal constituit, pe atât de inutil și de costisitor. •se-