Glasul Bucovinei, noiembrie 1921 (Anul 4, nr. 836-859)
1921-11-25 / nr. 855
Anul IV 41194. Bibl.poporală a As. Sibiu, str. S APARE ZILNIC ABONAMENTOI. • *« m a» 130 Ici, pe Vi an 60 Ici, pe trei Ioni 30 lei, pentm ; AMml «linte: pe un an 60 lei, pa Vi an 30 lei, pe trei luni vt«i. Mamii n om inii de Duminica: pe un an 20 lei, pe Vi an 10 lei,, pe trei luni 5 Ici. Humarul I Leu Ornânţi Vineri* 25 Noembrie 1921 Organul partidului democrat al unirii Fondator: SEXTIL PUŞCARIU Telaton No. 61 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoia?.! v 9* RIOOKIAMXBi se calculează după tarif şi se primesc la administraţi« Strada Domnească No. 33 Pentru inserați in interiorul ziarului se urci taxa cu 50*» Evaluarea clădirilor şi panica populaţiunii De câteva zile umblă la Cernăuţi, din casă în casă, comisianue de recensământ al clădirilor care au zice conform art. 13 din Legea asupra contribuţiunilor directe ,pe baza valorii locative a clădirii“. Această valoare locativăse determină, Kiiada-ae la seamă contractele de închiriere şi de vânzare. Ia lipsa lor, prin comparaţia cu imobilele similare sau, dacă fiicul socoteşte de cuviinţă, prin evaluarea directă*. Ia toată legea au stă tară aici o informaţie despre felul, în baza căror principii se face ■ evaluarea aceasta, numită directă. Aici a lăsat legiuitorul un câmp prea larg arbitrajului comisiunilor de raceasământ și celorlalte comistari, prevăzute de art. 75 și următoarele, adecă omisiunilor de impunere și de apel. Această constatare s'a putut face cu prilejul evaluării multor clădiri din Cernăuţi. Fără a se interesa de preţul, cu care a fost cumpărată casa, fără a lua la considerare valoarea reală a clădirilor la Cernăuţi, cele mai multe comisiuni au fixat cifre fantastice, care, aduse in cunoştinţa proprietarilor şi chiriaşilor prin procesele verbale, stabilite de lege, au avut oara să provoace o adevărată papică In populaţie, şi la deosebita rândul chiriaşilor. iată de ce. Ua funcţionar, care până acum plătea b. o. o chirie de 4060 lei primeşte procesul verbal cu evaluarea valorii locative a apartamentului său la 8000 Iei anual. Acelaşi proces verbal te primeşte şi proprietarul. E lucru firesc, ca acesta să urce, fie chiar pe aerul Mda 1922, chiria la suma evaluării comisiunii de recensământ Da aici rezultă următoarele greutăţi pentru chiriaş : 1) contestaţie la comisia de impunere; 2) recurs împotriva măririi chiriei la serviciul de închirieri şi 3) angajarea vad advocat, deoarece imensa majoritate a pomhţiuail an cunoaşte legea şi procedura el. Deci pierdere de timp şi ceea ce e mal dureros In situaţia de astăzi, pierdere de haaL Punem cazul că comisia de Impunere 11 reduce 3000 lei din evaluarea comisioaei de recensământ şi la serviciul de închirieri 11 fixează vechea chirie de 4000 lei, pentru chiriaş rezultă totuşi o impunere de 15 la sută din restul de 2000 lei, adecă 300 lei anual. Considerând că fiecare funcţionar mai plăteşte 16 la sută din salariul său şi 25 la sută din preţul chiriei pentru apă, vedem că b. p. dintr'o leafă de 24 000 Iei anual, el plăteşte 4000 lei duirie, 3840 lei bir asupra lefii, 1000 lei bir pentru apă, 300 lei dare pentru plusul de chirie evaluat de comisia de recensământ şi cel puţin 350 lei electricitatea Pearu chrie şi dări plăteşte deci na funcţionar superior cu o leafa lunară de 2000 lei la fiecare an cel puţin 9300 lei, rămânându-i pentru trata* «iu şi al farcii I «ale, în caşul cel mai bun, 14610 Ici, adică 1316 foi fanare Cine cunoaşte greutăţile enorme de trăiu de astăzi ştie că un funcţionar cuo leafă lunară de 2000 lei e absolut imposibil să trăiască, să se îmbrace şi să facă faţă tuturor datoriilor sodate cu suma de 12 d0 lei. Cu această sumă nu poate să trăeascâ nici o singură persoană, necum facă o familie mai numeroasă. Şi apoi câţi funcţionari au astăzi salariu lunar de 2000 Iei? Cei mai mulţi sunt nevoiţi să-şi lovească mizeria zilelor cu o leafă de 800—1600 Iei. Paaica populaţiunii e deci foarte explicabilă. Dar eu am luat an caz de recensământ foarte moderat. Sunt clădiri, la privinţa cărora evaluarea coralfonilor se apropie de debonie. O pildă Casa d for Wurmbrattd din str. Petrovici 3, cumpărată de actualul ei proprietar în Aprilie 1921 ca suma de lei 120 (X0 a fost evaluată ca valoare locativă cu 19.200 IdL Locatarul ei, un funcționar, ar trebui deci si plătească o chirie In suma aceasta sau, în cazul cel mai bun, imposit de 15 procente de 16000 Iei diferenţa dintre chiria de acum şi sunt evaluaţi, ceea ce ar face 2400 Iei aao-Z afară de impozitele, celelalte, arătate mai sus. Lipsa de prevedere a legiuitorilor din actuilul guvern se poate vedea și din contrazicerea ce există Intre Legea asupra contribuţltrailor directe d fol Titulescu şl Legea chiriilor e d-fol Argetoianu. Căci pe când acesta fixează ca normă pentru mărimea chiriilor cel mult 1e procente din valoarea obiectului In anul 1914, dl. Titulescu fixează valoarea locativă a unei clădiri după preţul ei la data recensământului. Din această cauză valoarea locativă a unei clădiri după legea Titulescu poate să fie de 4—10 ori na mare decât chiria, fixată de legea Argetoi sau pentru aceiaşi clădire. Câte procese se vor naşte din acest conflict dintre principiile a două legi şi câţi chiriaşi vor ajunge la desperare din pricina incoerenţei ce exstă la guvernul acesta al tuturor imposibilităţilor, poate să judece fiecare om cu puţină judecată. Credem că jocul acesta ai răbdarea populaţiunii trebue să înceteze. Administraţia financiară ar face bine să dea instrucţiuni precise comisiunilor de recensământ, ca ele să ia la considerare la e valoarea apartamentelor, contractele de vâasare şi de închiriere din 1920 încoace, să respecte valoarea reală a caselor la Cernăuţi şi să urce, când e vorba de contracte mai vechi sau de evaluări ale locuinţelor rechiziţionate de către vechiul serviciu de locaţieni valoarea locativă cu un anumit procent, peste care să nu treacă. Prin această măsură se va cruţa foarte mult lucru comisiunilor de impunere, comisiillor de apel, serviciuloi de închirieri şi judecătoriei şi le va readuce liniştea în atâtea familii, setruncinate şi aşa de grija trâmfei zilnic. D. Marmoliuc Opoziţia aa *• întoarce la Pariamspf Bueureşfi, 33. (Laz).— Reprezentantul agenţiei Laz“ e informat, din cercuri de toet& încrederi a efi opoziţia, inclusiv ţărfiniştit, nu se vor întoarce- In Pariaca sat •WÉ Nr: 856 Marioara Voiculescu şi I. Manolescu Amândoi ţin la Cernăuţi pentru a da trei reprezentaţii. Prestigiul de care se bucură aceşti artişti şi strălucitele succese repurtate în cariera lor sunt indicii suficiente ca publicul nostru să-i primească cu atenţiunea cuvenită. La noi este bine cunoscut maestrul Manolescu, căruia Gernăuţenii i au răsplătit frumos arta sa. împreună cu Manolescu vine şi neîntrecuta artistă Marioara Voiculescu, care are creaţii di o artă sublimă mai cu seamă în piesele lui Bataille, care n’a lipsit nicodată din repertoriul d. Se cuvine deci să considerăm ca o aleasă sărbătoare prezenţa acestor artişti în Cernăuţi, unde nu ni se oferă multe ocazii să vedem pe scenă distinse prestaţii de mari artişti români. Şi nu pregetăm a utiliza aceste momente în folosul nostru. Şi publicul românesc, dornic desigur de a savura o (icţiune dulce românească, se va grăbi să întimpine cu cărtură pe fruntaşi scenei româneşt Marioara Voiculescu şi Ion Manolescu. ntâlnire prieteneasca După încheierea congresului care a avut o de aflaman atât de impunătoare şi măreaţi, delegaţii organizaţiilor judeţene au avut o întâlnire prietenească la orele 8 ceara in Caca Germani. Au fost de faţă mal bine de o antă de intelectuali, orăşeni şi ţărani. S’au ţinut mal malte discuraari, ci ca acest pnlej s’ a patai conctata Cenzurat de câfl încredre şi popularitate se bucură partidul democrat al UalrH. Mal ales reprezentanţii ţărănimii din toate colţurile ţării au arătat droc-brrile dintre admlaistratia ce se fă ea pe timpul d Ini Nator şi intre apucătorii administrative de seama, regretând mait acele vremi și dorind o revenire grabnică a partidului democrat al Unirii în fruntea treblor obștești. "ii ......H-- ................. Administraţia averefeana dela nter natul de baeţi români din Cernăuţi in legătură cu articolul apărut sub acest titlu In ziarul nostru am primit următoarea lămurire : Cu privire la articol«! »Administraţia avereseană dela lateraatul de băeţi romíne dn Cernăuţi*, publicat în Nr. 851 dn 19 Noembrie 1921, Vă rog să binevoiti a publica uimitoarea limartie: Ba labsemnatul am fost ales inspector al Interpatului de băţi la ana dla primele şedinţe ate actualalul comitet al Societăţii pentm cultura şi literaturi români din Bucovina. Am demisionat insă din aceasta funcţie cărând după numrea mea de inspector al Internálnia). Motivai demicid mele a foct că mi se părea Imposibil A aliaaţia ca ea In funcţia de inspector si fin capraordioct dai director a! Internálnia!, pentm ca, prezentând apoi raportul mea de Inspecţie comitetul® Societăţii, ea să fin coordonat cat chiar c ab ordona', aceleia« domn ca mentan la comitetul Sacretițti. Motamiqdn-Vi centra primirea secator sire rămân ca cuvenită admă., N Of . Catavtai Scala!v