Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)

1922-05-16 / nr. 988

Ami? V. AtP­ARE ZILNIC ajbopîAJ*sj®JVTUjtv: P* un an 160 iei, pe î]c an 80 iei, pe trei luni 40 iei, pentru tirani zilnic, pe un an 80 Iei, pe *[* 40 lei, pe trei luni 20 lei. Numai numărul de Duminică: pe un ani 32 lei, pe­­ an 16 lei, pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe */2 de an 200 lei. REDACTIA Si AD^INISTARŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. S3 —— MM» • Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază Numărul 1 Leu tp, Marţi 16 Maiu 1922 Organul partidului democrat al unirii Fondator: SEXTIL PUŞCARIU. Telefon No. 61 Nn 988. ANCNţURI «I RECt,AMR, se calculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu SO0/^ Spulberarea calomniilor averescane Sub noua administraţie nu s’a exportat nici un bob. — Fărădelegi de ale lor le pun in cârca altora. — Calomniatorii daţi în judecată. Calomnia este arma imbecilului. Supe-I rioarâ, în gradaţie pejorativă, minciunii,' calomnia este­­arma favorităă a imbecilului­ politic, de care se foloseşte el în orice oca­f­zie, adânc convins fiind de adevărul per­fidului dicton: „Audacter calumniare, sem­per aliquid haeret!“ Prin calomnie imbecilul politic stărue să-şi întărească situaţia, când e la putere, şi să acapareze puterea, când se găseşte în opo­ziţie. El ignorează însă un lucru: că nu este armă mai periculoasă pentru însuşi mânui­torul ei, decât arma cu două tăişuri. Or, ca­lomnia este par excelence o astfel de armă. La noi, în Bucovina, calomnia este arm­a de predilecţie a acelei categorii de imbecili poliţiei, •­ari mmtcmHeumaft sd podHe jtand 1­a sytirpii sttgn&t tul turpitudinii cuprinse ih noţiunea de averescan. Eri, fiind la cârma Ţării, averescanii bu­covineni calomniau pentru a masca nemer­nicia lor, astăzi însă, în opoziţie, operează cu calomnii pentru a parveni, însuşindu-şi atunci ca şi acum, tactica hoţului surprins care, văzându-se urmărit, strigă: „Prindeţi hoţul !“ Prigoniţi de spectrul propriilor fărădelegi încă neispăşite şi ,văzând încă tot deschise uşile puşcăriei, cari îi reclamă tot mai stă­ruitor, averescanii bucovineni, biciuiţi de frica osândei iminente, se precipitează asupra ace­loraşi cu furia, cu care se aruncă taurii spa­nioli asupra pânzei roşii a toreadorilor. Cusută cu aţă albă, tactica averescană trădează chiar ceea ce averescanii vor să aco­pere. Vorbind de funie în casa spânzuratului, ei nu-şi dau seama de urmările cari îi pri­vesc. Sub acest raport urmează să fie vă­zute şi apreciate infamiile lansate de dânşii la adresa unor membri de frunte ai partidu­lui nostru în articolul „Demascarea....“ din „Dreptatea“ avereseană No. 352. Scris cu pretenţii de moralizare de că­tre cel mai imoral avocat averescan din Cer­năuţi, foarte verzut, după cum dovedeşte ar­ticolul său, în chestiuni de permisuri numite de dânsul „hoţii“, articolul acesta întorto­­cnează faptele şi denaturează adevărul în ceea ce priveşte cazurile de „hoţie“ de la Sto­­rojineţi şi Rădăuţi. Or în aceste două cazuri, după constatările făcute până acuma de auto­rităţile în drept, nu s’a exportat de fapt nici un singur vagon şi nici nu s’a păgubit Statul cu ceva. Ancheta în curs rămâne să stabilească o­­dată pentru totdeauna adevărul acestei afir­­maţiuni. Punând aceste două chestiuni, pe cari autorul le numeşte atât de delicat „ hoţii“, în sarcina „bandei glasiste“, el ne calomniază intenţionat, trece însă sub tăcere adevăratele hoţii, cari s’au săvârşit în era averescană de către prefecţi şi alţi funcţionari averescani şi cari se pot numi, in consecinţă, cu drept cu­­vânt hoţii averescane. Astfel s’a descoperit, de când poartă par­tidul nostru răspunderea situaţiei, la prefec­tura de Văşcăuţi o afacere de permise, săvâr­şită pe vremea stăpânirii averescane, de aşa o gravitate, încât parchetul va urma să-şi spue cât de curând cuvântul său hotărîtor. E vorba de permise date fără cota legală pen­tru 627 vagoane de cereale, prin care s’a păgubit populaţia lipsită şi aşa de f­alimente Mult mai grav este însă cazul dela pre­fectura de Siret, unde au moştenit dela a­­verescani un prefect, pe care faptele sale îl dovedesc de abuziv. Acas'prefect frate drept cu tip „mare fu&i * htetfaW âWreseala. "a eli­berat pe timpul erei averescane hârtii dovedi­toare de existența a 385S vagoane cereale drept cotă internă, fără ca în realitate să fi existat „măcar un singur bob“ păgubind, afară de con­sumaţia internă, şi statul cu suma de 600.000 lei prin neincasarea comisionului legal. „Soţia, aceasta ajungând la cunoştinţa, autorităţilor în drept, abuzivul prefect şi com­plicele său principal, un alt funcţionar ave­rescan, au fost suspendaţi din serviciu chiar în ziua constatării faptei lor. Dealtfel cu ca­zul acesta peste măsură de grav se ocupă şi parchetul care nu va îngădui întârzierea sancţiunii cuvenite. Dacă tăcerea „Dreptăţii“ asupra acestor două cazuri este explicabilă, ea nu poate să fie mai puţin suspectă ilustrând în mod e­­clatant tactica averescană de a acoperi pro­priile fărădelegi, calomnind pe alţii. Dealtfel procedeul cu eliberarea de adeverinţe asupra cotei interne, practicat numai de la 1 Aprilie a. c. de d. Director General Doboş precum şi toată atitudinea sa de până acuma în această chestiune rezultă din Declaraţia de astăzi a d-lui Doboş, pe când d. Director G-raL SI Prelici a! doilea „mare“ vinovat după d.„Dreptatea“ va cere de la calomniatorii săi satisfacţia cuvenită în faţa Curţii cu juraţi. lată de ce ziceam că o armă cu două tăişuri cum este calomnia, e arma cea mai periculoasă pentru însuşi mânuitorul ei. Cererea „Dreptăţii“ după intervenţia pro­curorului este prin urmare nu numai tardivă ci şi deplasată şi ipocrită. Opinia publică bu­covineană poate să fie liniştită câtă vreme sântem noi chemaţi să veghem asupra binelui acestei ţări, iar dacă autorul murdarului articol din „Dreptatea“ binevoeşte a ne numi, în inconştiinţa sa, „profanatori de morminte“ el să iea la cunoştinţă că noi nu vom des­chide decât mormintele, în cari cred averes­canii că şi-au îngropat pe lângă trecutul lor politic, și toate păcatele acelui trecut. Calomniatorii daţi în judecată Primim spre publicare următoarele două scri­sori : Onorate domnule Director, Cu onoare Vă rog să binevoiţi a publica în preţiosul D-voastre ziar că, faţă de calomniarea ce mi se aduce în funcţiunea care o ocup, publicată în numărul din 13 Mai, crt. al «Dreptăţii» voiu intenta proces acestui ziar. Primiţi Vă rog, Domnule Director, încredinţarea distinsei mele consideraţiuni. Director General: Nicolae Prelici. Domnule Redactor, Rog să binevoiţi a publica în ziarul D-voastre următoarea întimpinare referitor la cele publicate în „Dreptatea» Nr. 352: Nu este adevărat că aş fi întărit «adeverinţe» de ale cooperativelor sau primăriilor în baza cărora «Comisiunea superioară din Bucureşti a eliberat autorizaţiuni de export pentru mii de vagoane.» De când am onoare să conduc Directoratul pen­tru Agricultură şi Comisia Centrală a cerealelor n’am iscălit nici o adeverinţă şi nici un permis în baza că- i ruia să se îi dat vr’un vagon de cereale la export şi nici n’am dat ordin ca să­­ elibereze cuiva vro au­torizaţie de export. Cine susţine contrarul minte. De­, asemenea nu cunosc o «afacere» de 900 vagoane şi prin urmare nici nu particip la ea nici «în mare» nici »în amănunt». Felul cum e expusă desfăşurarea afacerilor cu cereale şi terminologia pur comercială a »Dreptăţii« denotă un spirit foarte priceput în afacerile cu con­­tingentarea şi exportul de cereale , spiritul, care a con­dus acţiunea contingentării cerealelor din Bucovina sub guvernul trecut. Scriitorul articolului din „Dreptatea» pare că re­produce pagini interesante din dosarele fostelor co­­misiuni judeţene de la Sirete şi Văşcăuţi dosare cu­noscute de altfel şi d-lui procuror şi d-lui inspector general al Comisiunii Superioare din Bucureşti. In tot cazul strigătul »Dreptăţii» după anchete şi procuror e cam întârziat căci ancheta administra­tivă şi penală e în­ plin curs şi nu eu voiu fi aceia ce va avea de regretat de pe urma vâlvei stârnite de »Dreptatea«. Primiţi, d-le redactor, stima mea Filaret Doboş Comunicat D-nii Teodor Bujor şi Vasile Vicol şi-au înaintat demisiile din Partidul Democrat al Unirii pentru a candida în alegerile parţiale din Bucovina împotriva candidaţilor oficiali ai partidului. Comitetul executiv a! partidului, intrunit în şedinţă la 14 Maiu a. c., luând în delibe­rare cererile de demisie şi având în vedere acţiunea electorală pornită de numiţii domni în prejudiţiul liberei decizii a comitetului exe­cutiv al partidului decide ştergerea lor din listele membrilor partidului. Citiţi Glasul Bucovinei

Next