Glasul Bucovinei, decembrie 1922 (Anul 5, nr. 1139-1158)

1922-12-08 / nr. 1144

Pac? 2. CLASUL BUCOVINEI Memoriu Din partea ofițerilor și plutonierilor invalizi din Bucovina am primit spre publicare următoarele: In scurgerea timpului de la unire până în prezent s’au regulat prin asimilare și unificare multe insttuții, fapt care constitue primii pași de progres meniți sa ducă la ținta dorită, la unificarea definitivă. Intre ches­tiunile de o vitală impo­tanță putem număra și asimi­larea soldaților invalizi și a gradelor inferioare proveniți din fostele armate austro- ungară, rusă și bulgară, cu invalizii proveniți din armata română, • în ce privește drepturile lor la pensie. Această operă a șters și ulti­mele urme ale unei diferențe între cetățenii aceleeaș patrii, diferențe cari în dăinuirea lor puteau fi păgu­bitoare. « Și când în chestiunea amintită s’a pus ordine, apoi remâne de rezolvit o a doua chestiune aceea a ofițerilor invalizi și plutonierilor proveniți tot din fostele armate, în care au servit ca supuși străini. Chestiunea pensiunii ofițerilor și plutonierilor invalizi nu a fost solu­ționată nici măcar în mică măsură, remănând aproape uitată. Problema e poate în studiu, dar asupra ei nu s’a auzit nimic, cu toate că nenumărate deleg­ații de ale acestor victime ale răsboiului au solicitat la locu­rile în drept o recunoaștere a cererii lor juste. Ofițerii și plutonierii invalizi bucovineni n’au primit până în prezent absolut nici un ajutor bănesc, cu care să facă față nevoilor de toate zilele. Cea mai mare parte din colegii noștri au ajuns în situații foarte pre­care neavând cu ce subveni sarcinelor vieți; în conse­cință soluționarea acestei chestiuni nu mai poate suferi nici o întârziere. Ofițerii și plutonierii invalizi din Bucovina înain­tează prezentul memoriu reprezentantului de drept al Bucovinei Domnului Ministru Dr . Nistor și în ac­elaș timp reprezentanților aleși ai poporului fie­cărui drep­turi sunt în măsură să le apere în Parlamentul Româ­niei­ Mari, în deplină speranță că ei toți vor găsi de cuviință să apere și să susțină în fața înaltei Camere a deputaților dreptatea cauzei lor, aducân­d din iniția­tivă parlamentară un proiect de lege privitor la pen­siile cuvenite nunfii lor invalizi de la alipirea necondi­ționată încoace, acordându-le aceeaș cotă de pensie, e­le o primesc camarazii lor invalizi proveniți din armata română. Suferințelor acestor victime li s’a adăogat până in prezent și suferința nea­jut­rării din partea celor în drept- îngăduința lor într’un restimp atât de lung denotă spiritul de di­scipl­nă și loialitate, dar tocmai această îngăduință poate a făcut să se întârzie soluționarea problemei amintite. Prezentul memoriu este expresiunea unei dureri înăbușite; în el nu s’au descris suferințele în parte ale fiecărui ofițer invalid, dar credem că cei în drept își dau fiecare seama că cei cari au pierdut capacitatea lor de muncă în fiorosul carnaj mondial sufăr îndoit așa de greu greutățile vieții de astăzi, fi­nd numai aceasta cauza memoriului de față, căci durându-i trebue să strige și este cunoscut că: «Unde nu-i fac, nu iese fum». Ofițerii și plutonierii invalizi din Bucovina proveniți din fosta armată austro-ungară. Țuțuianu, în rolul Luciei, mama lui Turidu, d-na Ma~­vrodi cu Vocea-i superbă a satisfăcut toate cerințele portativului și cred că niciun muzician n’ar dori o exe­cuție mai bună a partițiunii Lolei. Rolul însă nu-i con­venea. In schimb centrul de atracțiune și de greutate el serii era la d-na Miciora. Rolul pătimaș și gingaș al Santuzzei a fost cum nu se mai poate mai bine in­terpretat. D-na Miciora a știut să combine dificultățile vo­cale cu un joc de scenă complicat., D-na Miciora a arătat în acest rol toată capacitatea sa vocală precum și ampla rețea a meșteșugurilor d-sale scenice. A fost aplaudată cum se cuvenea. Corul bine și disciplinat. Ghiros ■ [UNK] [UNK] ii h "i © Ht © » Cronica teatrală Gavalleria Rusticana, operă într’un act de P. Mascagni Săptămâna trecută Trupa Leonard a dat în Tea­­trul Național un ospăț muzical, la care au asistat toți iubitorii și cunoscătorii de muz­ică din Cernăuți Programul pur artistic, trecând peste limitele reci ale protocolului programelor obiș­nuite, se compunea din Cuvertura Oberon de Weber, Simfonia a 5 a de Beethoven și Cavalleria Rusticana, celebra operă in­tr’un act de Pietro Mascagni, toate dirjate de D-l Fr. Klapper. Trec repede asupra celor două numere simfonice îndestul de cunoscute cititorilor n­oștri, și cari au fost exc utate într’un mod uimitor : vreau sa relev câte ceva din Cavalleria Rusticana, operă în care Targioni Tozz tti, prelucrând un motiv al lui Verga, nu da o schiță de caracterul fin și cavalerismul înascut al ță­ranilor sicilieni. Alfio, căruțaș sicilian, provoacă și omoară într-un duel cu pumnalul pe Tundu, care, părăsindu-și pe logodnica Santuzza, se duce pe Lol , (soția căruțașului) care este egal de vinovată cu Turida. Muzica, ca și libr­tul, are o trăsătură de un dra­matism pronunțat, care — cu toată severa critică pe care o găsim în Riemann — ridică această compoziție la rangul marilor opere muzicale. Cele 5 roluri din piesa au fost distribuite ele­mentelor celor mai bune din punctul de vedere al ca­lității vocale. D. Leonard în Turida s’a silit, și cu succes, să nu dea pe tânărul pătimaș, cu sufletul ropac. D. Pe­­trovicescu foarte bine în rolul legitimului gelos, Alfio. Vo­ca d-sale era neobișnuit de dramatică, iar jocul discret, dar foarte în notă . De o simplitate sobră, foarte la locul ei, d-na • • -------------------------------------------—­ -----------—----------------------------— S­tudi­a externă La 4 Decembrie conferința de la Lausanne a luat în discuție chestia Strâmtorilor. A luat întăi avântul Ci­ev­in, și a exipus punctul de vedere al Ru siei adică : libertatea comercială a Strâmtorilor, in­terz­cerea trecerii vaselor de rosboiu și dreptul pen­tru Turcia de a ridica fortificații. Duca și Stam­boliisky au cerut libertatea Strâmtori­or și deplină libertate pentru trecerea vaselor de comerț, precum și demilitarizarea teritoriilor vecine cu St­âmtorile In acest chip nov­gi­­­a în Dardanele va fi liberă in timp de pace și războiu. Acest punct de vede­re ,c­r o »nia tuturor aliaților mari și mici. Turcii încă "U s’au pro­nuțat, dar se știe, că tunetul de ve­dere t­rrc­e ident e cu cel rusesc. In consecință a­­hații trebuie să se sfătuiască. Discuț­a a f­st amâ­nată pentru câteva zile. * In­­ g­slavia a demisionat cabinetul prezi­dat de Pășiri. * La Moscova s’a d schis Sâmbătă, la 2 De­cembrie, conferința de iar­mării sub preșidenția lui Litvinov El a declarat, că Rusia dorește reținer­ea armat­e proprii la 200 000 de soldați cu condiți­i reciprocității Relativ la de­zar­marea navală n'a fă­cut nici o propunere, deoarece flota rusă e abia un sfrt din ceia ce era în 1917. R­usia a pretins, ca toți vecinii ei să dezarmeze, trei sferturi din actua­lele contigente, rămânând i­n activ­tate numai un sfrt­­in ca ir­le actuale. In acelaș timp sovitice au propus tuturor statelor veine o zonă neutră re­­­iproră. * Prințul Andrei, după degradare, a po*ä<it Gri­cia Gen­­rali Valet­as, Dusmmis și P­ dlis au fost puși în libertate. Toate orașele grecești și pro­vincia au aprob­t prin telegrame trimise com­itetulu revoluț­onar, executarea miniștrilor constantin­iști. * Deoarece G­rmania n’a plăti până acuma reparațiunile guvernul francez a decis să ia gajuri Germaniei La 1 Ianuarie 1923 armata fi­­n­eză a Rinului va ocuim două treimi din Urbarnul Ruhm , pentru a i ex­aluat­a tați funcționarii germani dr Remmii ocupată vor fi expulzați și înlociiți cu fu'-ți'­n fi­rancezi. Germania e decisă să trateze direct cu Franța. INFORMAȚIUNI UNIVERSITARE Doctoratul de la Drept—In cursul d-lui C. Rădu­­lescu din 21 Noembrie s’au comunicat niște cifre cu privire la doctoratele făcute în anii 1919 și 1920 la Facultatea de Drept care au produs nedumerire A­­nume s’a spus că în anii 1918 și 1920 s’ar fi eliberat 207 diplome de doctorat in drept și în 1921 numai 30, iar în 1922 numai 47. Auditorii trebuiau sâ se aleagă cu impresia că autoritățile românești au fost foarte darnice cu titlul de doctorat până a venit d-nul Râdulescu- Acum primim, cu data de 3 Decembrie c., dela d. decan Râdulescu, un act în care se pun în adevărata lor lumină ace­te cifre, fiindcă atunci — zice d. Râdulescu — «nu s’a specificat din lipsă de timp nu­m­ărul doctoratelor liberate», iată acum și «spe­­ificarea, după­ înlăturarea lipsei de timp. Din cele 371 diplome de doctorat liberate de Facultatea de Drept de la 1 ianuarie 1918 și pânâ la 31 August 1919 s’au liberat 207 de către d-nii profesori Austriaci, din­tre cari 152 diplome numai în lunile Iulie și August 1919, iar dela 30 Octombrie 1919, deci după trans­formarea Universității în instituțiune românească și până la 20 Noembrie 1922, facultatea românească a liberat numai 164 diplome și acestea toț­i studenților înscriși și cari au dat examene dupa vechiul sistem austriac, respectându-li-se astfel toate drepturile câș­tigate de frecvență, limbă, examene și materii. No. 1144 STUDENȚEȘTI Dela societatea stud. „Dacia“ Cernăuți — Socie­tatea stud. «Dacia» Cernăuți aduce prin aceasta trista veste despre neașteptata trecere din viață a membru­lui ei emeritat, Vasile Lițu, fost profesor în Vatra- Dornei. Toți membrii activi ai societății vor purta pânâ Joi, 21 Decembrie cu panglica în doliu. De la «Academia Ortodoxă» — Societatea acad. teol. rom. «Academia Ortodoxă» va ține Duminică 10 Decembrie a. c. orele 3 d. m. în cabinetul ei de lec­tură din Reședința Mitropolitană prima ședință ple­nară ordinară din anul administrativ 1922­­ 23. Ordi­nea de zi cea obicinuită. Toți membrii ei activi sunt rugați a lua parte în număr complet. Mulțumită publică. Societatea acad. teol. rom. «Academia ortodoxă» luând hotârîrea în adunarea generală ordinară din 24 Noembrie c. de a creia un foi­d pentru ajutorarea studenților români externiști și lipsiți de mijloace materiale a lansat în scopul strân­gerii acestui fond trei liste de subscripție. Pe lista de subscipție încredințată d-lui prof. univ. Dr. Ro­mulus Gândea au binevoit a semna următorii oameni de bine : Câte 500 lei : D-l Dr. Valerian Șesan, dir. gen. la culte, d-l prof. univ Dr. Nicu Cotlarciuc, senator și d-l prof. univ. Dr. Romulus Gândea . Su­ma de 300 lei,­­ d-l Dr. N cu Gotos, prof. univ., câte 2000 lei: D-l Dr. Max Hacman, dir. gen. la interne și d-l E. Gribovschi, fost deputat; câte 100 lei. D-l Dumitru Lumiceanu, cons. de administrație, d-l Vi­­dovici, f. deputat, d­l Dr. S. Patraș, medic, d­l To­­varnițchi, dir. de bancă, d-l Dr. Aurel Morariu, de­putat, d-l Silviu Zugrav, dir. gen. la agric., pâr. Dim. Zopa, prof. de ref., d-l V. Ungureanu, deputat, par. 1 Avram, prof. de ref. d-l N. Prelici, dir. gen. la finanțe, d-l Dr. N. Carabioschi, senator, d-l T. Bujor , deputat, d-l F. Doboș, deputat și fost dir. gen la agric. și d-l Dr. Marmetiuc, deputat și fost dir. gen.­­ Suma de 60 lei , d-l Dr. Procopovici , câte 50 lei , d-l Dr­ Cerlinca, bibliotecar, păr. Petru Popescu, prof. de rel., d-l Dr. C. Berariu, prof. univ., d­l Eus. C. Popovici, advoc., d-l T. Vicol, inginer, d-l Aurel Doroftei, licențiat în drept, d­ l Procopovici, inginer, d l Iorgu G. Tom­a, preș. com. de un­ficare, d-l Dr. O. Țopa, prof., păr. Zav dovschi, cat­het, d-l 11. Gra­­matovici și d-l Dr. Piticariu, d-l E. Tarnavschi, cons. sup., 20 lei. Pe lista de subscripție încredințată d-lui Balan Silviu, stud, teci. abs. au semnat următorii : d. Eugen Neșciuc, director consist. 500 lei, d. Dr. C. Simotta 100 lei și păr. archidiacon M. Bocea 50 lei. Iar pe lista de subscripție încredințată domnului Roșu George, stud, teci abs. au semnat următorii : câte 100 lei : I. P. C. S. pâr. înoncentie Stefanelli, arhimandrit P. C. S. păr. Sidorovici Pan­­rație, proto­­sincel și P­­. S. păr. Mihaiu Sârbu, paroh. P. C. S. pâr. Dr. Tarangul 50 lei, d­r. Hostiuc, șef al R. M. S. Suceava 40 lei P. G. S. păr. Andronic 25 lei , câte 20 lei : P. G. S. păr. Hotinceanu, P. C S. pâr. Lucan și P. C. S. păr. Berariu, P. C. S. păr. Dr. Mihuță din Suceava 10 lei. In total s’a colectat suma de 5415 (cinci mii patru sute cincisprezece) Lei. Societatea acad. îeci. rom. »Academia Ortodoxă« ține de datoria sa de a aduce și pe această cale cele mai vii mulțumiri atât marinimoșilor și bunilor Ro­mâni, cari s’au grăbit a contribui cu obolul lor la alinarea suferințelor unor bieți studenți, cât și celor ce au binevoit a colecta sume considerab­le, necru­țând nici timp nici osteneală pentru binele aproape­lui lor. CULTURALE Liga Culturală la Giurgiu — «Neamul Românesc» cu data de 5 Decembrie 1922 scrie următoarele : Ieri, Duminecă, d. prof. N. Iorga a ținut la Giurgiu o con­ferință pentru secția locala a Ligii Culturale. DIVERSE De la „Căminul funcționarilor“. — «Căminul func­ționarilor publici», cooperativă pentru clădiri ieftine, în­­vită pe membrii săi la distribuirea parcelelor obținute de la Primăria Cernăuți. Distribuirea va avea loc Sâmbătă în 9 Decembrie 1922 în sala de ședințe a Primăriei precis la orele 4 și jum. p. m. Pentru comunicarea info­mațiunilor privitoare la condipurile de plată etc., biroul va fi deschis în localul amintit mai sus de la orele 3 și juin. p. m. Ceai dansant. — Comitetul Cercului Ofițerilor Cernăuți aduce la cunoștință că ordinea și datele cea­iurilor dans­ante în salonul Cerculu Ofițerilor vor avea loc la orele 5 d. m. în zilele următoare : 2. Decembrie c. ; 31 Ianuarie 1921; 14 Februarie 1923; 28 Febru­arie 1923; 14 Martie 1923 și 38 Martie 1923. Fami­liile și persoanele cari au primit invitația d-lui Gene­­ral-comandant al Diviziei sunt rugate a lua parte la aceste ceasuri: ................... * « 1* 9 — Emmmmmmemmmai

Next