Glasul Bucovinei, martie 1923 (Anul 6, nr. 1203-1229)

1923-03-21 / nr. 1220

//*, redacţia şi Administraţia­rnăuţi, No. 33, Strada Domnească No. 33 , primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI ReCLinE se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada Domnească No. 33 Pentru înserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 30%, pe un an 60 lei, pe V2 an 80 lei, pe trei luni ■*. țărani zilnic: pe un an 80 lei, pe •/* an 40 lei, pe . 20 lei. Numai nuiporul de Duminică : pe un an 32 lei, V, an 16 lei, pe trei luni 8 lei Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe o, an 200 lei. ÎL Paralelism politic vi zitele trecute s’au petrecut şi în Camera d­in Praga scene turbulente, asemănătoare cu cele provocate la noi de opoziţia, „unită“ pentru distrugere, a ţărăniştilor şi naţionalilor regionalişti cu apendicele lor tachist. La noi se discută legea fundamentală de Stat, Cons­tituţia, pe care Cehii mai fericiţi şi-au votat-o de mult, la Cehi se discută legea pentru apărarea Republicei cehoslavace şi pentru în­fiinţarea unei curţi speciale de justiţie. Dacă guvernele de până acum n’au isbutit să aducă uin proiect de Constituţie în faţa corpurilor legiuitoare din motive care acum nu importă, te-ai fi aşteptat ca cel puţin acum, când se prezintă un astfel de proiect atât de necesar să ia toată lumea parte la discuţie în mod civilizat, lămurind şi luminând chiar şi prin critica, oricât de severă, a proiectului prezintat Camerei şi Senatului. O parte din opoziţie s’a încăpăţînat însă­­s­ă arate o lăture necunoscută, în urâţenia ei, în Parlamentul din Bucureşti. Deputaţi, cari mai ori­ alaltăeri nu aveau destul dispreţ pentru pretinsa lipsă de o civilizaţie superioară a vechiului Regat, se dedau la scene de circ şi de stradă, vociferează, înjură, bat cu pupi­trele, flueră, coborându-se la nivelul celor din urmă insultători de profesie, încercând astfel să saboteze lucrările Parlamentului. Asemenea scene anarhice s-au petrecut şi în Parlamentul din Praga. Ce fericiţi trebuie să fie domnii Stere şi Maniu, domnii Vaida şi Lupu că află vrednici tovarăşi în Praga! Şi ştiţi cine s’au dedat la tumulturi în Camera cehoslovacă? Comuniştii şi ţărăniştii! Comu­niştii cu ideile anarhice, împrumutate din bol­şevismul rusesc, şi ţărăniştii slovaci, cari instigaţi de Unguri, în patima lor nevăzând, că se pun cu totul în serviciul duşmanilor ţerii, cer o autonomie imposibilă. Larmă, cu­vântări violente, apostrofări la banca minis­terială, alianţă cu pupitre şi fluerători, bucuria distrugerii, prefăcând viaţa normală a unui stat în haos. Iată armele atât de identice cu ale acelora, cari stau azi mândri sub condu­cerea domnilor Maniu şi Stere. Şi aici şi acolo: nimic pozitiv, nimic înălţător, nimic alcătuit din elementele îngăduite ale ,unei opoziţii patriotice. Şi într’un loc şi într’altul e vorba de munca constructivă şi salvatoare de stat. La noi Constituţia e menită să spulbere şi ultimele nădejdi ascunse ale unor nemărturisiţi duşmani interni, dând ţerii aşezământul trainic şi folositor, potrivit cu tradiţiile şi drepturile noastre La Cehi este o lege care pedepseşte aspru orice atac la adresa onoarei şi prestigiului Republicei, orice agitaţiuni împotriva integri­tăţii statului, făcându-se acestea în adunări, prin graiu viu sau prin presă. Şi la Bucureşti şi la Praga se caută întărirea statului şi asi­gurarea unei vieţi publice normale. Opoziţia regionalistă din Bucureşti îşi află o doamnă paralelă în ţărănismul anarhic de la Praga, iar marele „democrat“ şi fericit tovarăş de luptă al d-lui Vaida, d-l Dr. Lupu, are şi el cores­pondentul său în deputatul comunist Raucek, care şi acesta a ameninţat majoritatea parla­mentară şi întreagă burghezia că o va „des­­brăca“. Iar d-l Mihalache poate fi mândru că ţărănistul cehoslovac Oazik era aproape să-l întreacă pe Raucek. Insă nici la Praga nu şi-au pierdut oamenii cumpătul S’a pus în aplicare regulamentul pentru oamenii cari nu-şi înţeleg rostul. Patru deputaţi au fost eliminaţi pentru opt şedinţe, doi deputaţi au fost excluşi dela zece şedinţe, un şir întreg de deputaţi lărmuitori au fost ridicaţi imediat dela şedinţă, şi tuturor obstruc­­ţioniştilor li se s’a tăiat diurna pe luna Aprilie,­­fiindcă pe Martie o încassaseră anticipativ). Atât Parlamentul din Praga cât şi cel din Bucureşti au arătat astfel că opera de legislaţie nu poate fi împiedecată de elemente turbulente şi că în orice împrejurări ordinea şi iubirea de patrie trebuie să triumfe asupra anarhiei care nu poate aduce roade bine­cuvântate. E trist numai că domnii Maniu şi Miha­­lache, străjuiţi de naţionalismul d-luî Stere şi de patriotismul doctorului Lupu, n’au avut alte ambiţii cu obstrucţia lor decât să întreacă elementele anarhice de aiurea. R. Cândea: A murit un mare latin Cetim în „Le Petit Parisien“. Marele Brasilian Ruy Barbosa a murit. O depeşă din Rio de Janeiro anunţă că d-l Ruy Barbosa a murit joi, 1 Martie crt. în etate de 72 ani, după o scurtă boală. Ca senator federal d-l Ruy Barbosa a fost una din cele mai ilustre personalități ale Statelor Unite Brasiliene.­ El a fost unul­ din întemeitorii republicii şi autorul constituţiei brasiliene. Ca jurnalist el a condus mai multe ziare. Ca bărbat de stat a fost de repeţite ori ministru. Admirabila sa atitudine pe timpul marelui războiu nu s’a uitat, în calitate de preşedinte al Ligei aliaţilor el a ţinut două conferinţe, în Buenos Ayres şi Rio de Janeiro, cari au avut un resunet mondial şi cari au făcut să se cunoască sentimentele, ce le nutrea el, pentru cauza Franţei şi a aliaţilor ei. El a zis: „în faţa crimei nu putem rămâne neutri“. D-l Ruy Barbosa trecea de cel mai mare orator şi scriitor în limba portugheză. El a făcut parte şi din Curtea internaţională de Justiţie de la Haga. Guvernul a decis să facă eminentului politician funerarii naţionale, să-i dea onoruri de şef de stat şi, afară de aceasta, a ordonat un doliu naţional. Sperăm, încheie ,Le Petit Parisien“, că cruda pierdere ce o îndură naţiunea brasileană va afla o vie compătimire şi în Franţa, unde d-l Ruy Barbosa avea foarte numeroşi amici. Termen pentru evreii necetăţeni Bucureşti, 19 (Rador). — Guvernul a decis să acorde un termen de 3 luni, după promulgarea Con­stituţiei, evreilor încă necetăţeni pentru îndeplinirea formalităţilor. Din Senat La încheierea discuţiei generale asupra Consti­tuţiei, în Senat a luat cuvântul în numele Bucovinei d. G. Vasilco. Cele spuse de d-sa le dăm deocam­dată în rezumat după ziarul «Naţiunea». D. G. Vasilco, în numele bucovinenilor, spune că trebue cu toţii să conlucrăm la consolidarea ţărei. Poporul bucovinean nu hrăneşte nici un fel de gân­duri ascunse, ci este cu toată inima pentru ţară. (Aplauze). D-sa regretă din toată inima dezordinele ce s’au petrecut în Cameră. Aceasta dovedeşte că acei cari le-au provocat n’au ţinut seamă de progresele civi­lizaţiunei. Aminteşte că a făcut parte din Camera din Viena şi relatează cum se făceau atunci alegerile din Bucovina şi Ardeal. De ce n’au făcut ardelenii în Ca­mera din Budapesta, ceea ce fac acum în Camera noastră. (Aplauze) Ardelenii au făcut totdeauna o muncă negativă. (Aplauze). Acelaş lucru şi cu d. Iancu Flondor din Cernăuţi. Orato­rul se miră că d. Flondor vorbeşte acum în numele Bucovinei. Vorbeşte de declaraţiile făcute de d. Weisselber­­ger din Cernăuţi şi spune că d-sa se bucura de toate favorurile sub dominaţia austriacă. Dacă ar fi învăţat şi d-sa româneşte, ca alţi bucovineni, desigur că ar fi fost mai bine pentru d-sa. Totuşi oratorul crede ca coreligionarii d-lui Weiselberger se bucurau de des­tul de multe avantagii. Oratorul examinează textul din Constituţie privi­tor la proprietate şi spune că ea nu este destul de garantată. Textul din Constituţie va fi o perpetuă ne­siguranţă pentru proprietari, pentru că orice guvern ar putea să aibă o majoritate de două treimi pentru ca să poată decreta orice fel de expropriere. Din această cauză nici străinătatea nu poate să aibă încredere în noi, aşa că capitalurile străine vor ezita să vie aci să se învestească în întreprinderi. Sunt mândru, închee d-sa, că fac parte din Par­lamentul României Mari, şi că pot să colaborez cu d-voastră şi cu partidul naţional-liberal, care îmi este foarte simpatic încă de prima dată când am făcut parte din Parlament, acum trei ani. De aceia eu voiu vota Constituția. (Vii aplauze). Reînvierea di literare“ „ Junimea literară“ apusă cu numerile 4—5, Anul XI 1914, stă să reapară sub conducerea fostului ei comitet de redacţie, urmând să con­tinue cu No. 6 Anul XI (1914—1923), care ea apare în preajma Paştelor. Steagul care deci mai bine de un deceniu a însemnat întruparea şi realizarea celor mai nobile râvniri româneşti ale acestei Bucovine, va fi din nou ridicat întru bucuria tuturor celor ce cu dragoste l-au înconjurat pe vremuri Cetitorii şi colaboratorii de odinioară ai singurei reviste literare din Bucovina vor primi de­sigur şi de astă dată, cu aceeaş dragoste ca în trecut, primăvărateca solie propovăduitoare de suflet românesc. Cei ce doresc s’o aboneze, sunt rugaţi să­ se anunţe printr’o carte poştală la Administraţia revistei „Junimea literară“ Cernăuţi, str To­maşciuc No. 2, parter dreapta. Va apare lunar în 2 coaje. Abonamentul lei 100 anual.

Next