Glasul Bucovinei, iunie 1923 (Anul 6, nr. 1274-1298)

1923-06-10 / nr. 1282

u Page 2__________________________________ D. Vintilă I. Brătianu despre statutul funcţionarilor publici D. ministru de finanţe a rostit la Senat cu pri­lejul discuţiunii în jurul noului statut al funcţionarilor publici un magistral discurs, care a fost destinat să producă in întreaga opinie publică o clarificare com­plecta asupra situaţiei reale a Statului şi a funcţio­narilor şi asupra felului cum a înţeles actualul gu­vern, ţinând cont de realităţile date şi de problemele vitale atât pentru Stat, cât şi pentru funcţionarii a­­cestuia, să soluţioneze această dificilă chestiune a statutului funcţionarilor. D. Vintilă I. Brătianu a elu­cidat în acest discurs situaţia financiară a Statului, a vorbit despre sporirea lefurilor, a arătat că statutul funcţionarilor este şi o chestiune de stat, a arătat ro­lul cooperativelor în legătură cu chestiunea înlesnirii traiului pentru funcţionari, a insistat îndeosebi asupra autorităţii morale a funcţionarilor, a vorbit despre pri­mul statut al Uniunei funcţionarilor, a arătat că legile de descentralizare administrativă ce se vor da în vii­tor sunt de asemenea chemate să consolideze starea şi situaţia de mâine a funcţionarilor, a insistat asupra pregătirii viitorilor funcţionari pentru cariera lor ş. a. D. V. I. Brătianu a demonstrat că prin legiferarea a­­cestui statut se face un puternic pas înainte. Nevoia unei culturi specializate a funcţionarilor. Reproducem din frumosul discurs următoarele pasaje de o covâr­şitoare importanţă: „Nevoia culturei adică a specializării funcţiona­rului este o necesitate nu numai pentru buna înde­plinire a serviciului, ci şi pentru ca funcţionarul care intră în serviciul statului român să-şi formeze o carieră şi să rămână în serviciul statutului. Cu a­­tari condiţiuni de recrutare şi când statul va fi reor­ganizat complect, vă asigur că stabilitatea, se va transforma de fapt în inamovibilitate căci cine va muta pe un funcţionar fără vreun motiv, mai ales în viitor când nu vor fi nevoi de repedea organizare de servicii noui cum a fost acum în urmă ? Dar mai trebue să se ţină seama de o altă con­sideraţie. Nu e destulă legătură între serviciile cen­trale şi cele exterioare pentru formarea unui perso­nal destoinic. Cred că in organizaţiunea noastră vii­toare trebue să ajungem la această legătură. După care în armată un ofiţer nu poate deveni ofiţer de stat major, fără să fi trecut mai întâiu prin toate armele, tot aşa de exemplu şi la ministerul de finanţe, e ne­voie ca un director să fi fost şi administrator finan­ciar, sau în serviciul de control atunci când va avea de condus din centru acest serviciu exterior. Prin urmare, este necesar ca să se prevadă pu­tința acestui stagiu care ar fi în contrazicere cu prin­cipiul de inamogibilitate, pe care unii ii cer aci. Chestiunea pensiilor, care nu a fost pusă in statut fiindcă ea cere un studiu îndelungat şi care ar fi în­târziat prea mult facerea lui. Negreşit că pensia tre­bue să asigure funcţionarului public care a fost o în­treagă viaţă în această carieră un mijloc corespunză­tor de traiu. Din acest punct de vedere avem ceva de luat din 1­­gile din Austria şi Ungaria unde pensia corespunde mai bine cu leafa funcţionarului, ţinând insă seamă că în aceste ţâri, lefurile funcţionarilor e­­rau foarte reduse în timpurile normale. Eu cred că idealul nostru şi idealul oricărui guvern serios, este şi trebue să fie să aibă funcţionari strict necesari, muncitori şi destoinici, dar şi bine retribuiţi. Retribu­­ţiunea este însă în funcţie directă de numărul lor. Cei cari cer prin urmare sporirea numărului funcţionarilor, sunt după părerea mea, cei mai mari vrăjmaşi ai func­ţionarilor, de­oarece cu cât funcţionarii vor fi mai mulţi, cu atât lefurile vor fi mai mici. Nu trebue însă să ne facem iluzia că statul în con­­diţiunile actuale va putea să meargă cu reducerea funcţionarilor acolo unde mersese la 1901. Se poate face o alegere mai bună a personalului existent, însă să nu credeţi că vom­ putea reduce prea mult. De ce? Pentru ca avem mult de lucru in statul reînoit şi că avem încă mult personal strein sau neapt, care tre­bue complectat cu personal românesc. Ceea ce trebue insă imediat făcut, este să punem la punct serviciile, să cercetăm foloasele lor şi în acelaş timp să cău­tăm ca manca funcţionarilor să fie cât mai rodnică, nu toate departamentele există, din nenorocire mult birocratism şi formalism care absoarbe funcţionarului câte 10—12 ore pe zi, fără să poată face faţă tutu­­lor lucrărilor în realitate utile. Aceste lucrări s’ar pu­tea efectua util în jumătate din numărul acestor ore. De aceia cred că, ceea ce trebue făcut îndată, este revizuirea serviciilor, punerea la punct a lor şi pune­rea în valoare mai bine a muncii funcţionarilor exis­tenţi. Noi legăm soarta funcţionarilor de buna stare a statului, şi de organizarea lui, pentru că atunci­ când statul va merge bine, şi aceasta nu se poate face de­cât prin selecţionarea funcţionarilor de sigur că şi funcţio­narii vor fi intr’o situaţiune mai bună. Şi atunci, faţă de această acţiune pozitivă şi con­structivă pe care o punem noi înainte mult greşeşte opoziţia când vine cu formele negative şi de amenin­­ţări de distrugere chiar, a încercărilor ce le facem. Dacă ar fi să luăm în seamă toate declaraţiunile fă­­cute până astăzi cu privire la constituţie, pe care nu GLASUL BUCOVINEI" o recunosc şi pe care o vor înlătura, cu privire la statutul funcţionarilor, pe care nu îl recunosc şi pe care îi vor înlătura, cu privire la reforma impozitelor, pe care nu o recunosc şi o vor înlătura, ar urma că nu mai trebue nimic României Mari pentru consoli­darea ei. Discursul rostit de d-l Deputat lorgu G. Tom­a, Vice­preşedinte al Adunării Deputaţilor, în ziua de 26 Martie 1923, cu ocazia discuţiunii asupra Art. 133 din noua Constituţiune, privitor la încetăţenirea Evreilor. D-l lorgu G. Toma. D-lor deputaţi, dacă amen­damentul propus de d-l profesor Mândrescu ar privi şi Bucovina, atunci am declara cu toţii că el ne este foarte simpatic şi el ne-ar fi foarte simpatic nu numai din motivele arătate de d-l profesor Mândrescu. Chestiunea evreiască merită cu deosebire în provir­­­ciile desrobite, cea mai vigilentă atenţiune. Ca bucovinean ce sunt cunosc chestiunea evre­iască dela noi. La noi populaţiunea evreiască s’a în­mulţit în timpul războiului mondial în mod extra­ordinar, şi mai ales în Cernăuţi­ După statistica oficială din anul 1910 a stăpânirii austriace, Bucovina număra la o populaţiune totală de 800.000, peste 80.000 evrei. Astăzi numărul acestora s’a dublat, numai în oraşul Cernăuţi populaţiunea evreiască înmulţindu-se, la totalitatea antebelică de 75000 de suflete, cu 40—50.000 de evrei străini de ţara noastră. In vechiul imperiu austriac, cetăţenia se dobân­­dia pe calea câştigării sau cel puţin a asigurării aşa numitului indigenat care era o instituţiune de drept administrativ, necunoscută în alte State Indigenatul acesta însemna pe atunci şi mai în­seamnă şi astăzi in Bucovina, unde este încă în vi­goare legiuirea austriacă, aparţinerea de drept a indivi­dului la o comună din fostul imperiu, în baza cărei aparţineri se obţine cetăţenia. Practicându-se în timpul din urmă al stăpânirii austriace, în derogare de la vechea dispoziţie a Codului civil austriac, care cerea o petrecere neîntreruptă şi o ireproşabilă purtare prin 10 ani de zile între hota­rele imperiului, obţinerea cetăţeniei prin dobândirea indigenatului, sporul nedorit de atâtea zeci de mii de noui evrei ai Bucovinei a început să facă o adevărată vânătoare după certificate de indigenat, cari nu erau aşa uşor de dobândit, căci documentele necesare sau nu existaseră nici­odată, sau se p­erduseră in timpul răsboiului. Din nenorocire s’au găsit foarte mulţi funcţionari administrativi abuzivi, cari nu se sfilia să elibereze cu sutele şi cu miile certificate false de indigenat. In consecinţa noi cerem cu toată hotărîrea, ca toate certificatele de indeginat şi celelalte acte şi do­cumente eliberate dela anul 1914 încoace în scopul obţinerii cetăţeniei române, sa fie sever revizuite şi cred că nimeni nu se poate supăra dacă nu putem admite ca cineva să devie cetăţean român în baza u­­nor acte false sau falsificate (Aplauze). ---- .1 ....»■.....-- n­ o 9 a----■■■■■—— ■■■■■■■ ■ SITUAŢIA EXTERNA Conferinţa franco belgiană de la Bruxelles s-a terminat cu adoptarea punctului de vedere francez Examenul nouilor propuneri germane de către guvernele din Paris şi Bruxelles va fi subordonat încetării rezistenţei pasive în ţinu­turile ocupate. Atitudinea de revoltă a Germa­niei face ca ofertele ei să nu prezinte nici o ga­ranţie de seriozitate. Incaterea rezistenţei va do­vedi bunăvoinţa Germaniei Baldwin priveşte chestia reparaţiunilor ca o problemă economică şi doreşte să o rezolve din punct de vedere economic, iar nu politic. In aceasta privinţă lordul Curzon, ministrul a­­facerilor străine, şi Mac Kenna, ministrul de finanţe sânt una. * In cursul verii va avea loc la Bucureşti o conferinţă a Micei Antante care va discuta chestiunea maghiară, chestiunea Societăţii Na­ţiunilor şi alte chestiuni internaţionale la ordi­nea zilei. * La 6 iunie s-a trimis prin curieri spe­ciali nota germană la Londra, Paris, Bruxelles și Roma, pentru a putea fi înmânată joi gu­vernelor respective * Guvernul sovietelor a numit pe doamna Coluntar reprezentantă a Rusiei în Christiana. * In Triest au avut loc ciocniri sângeroase între fascişti şi comunişti. In Italia e vorba de o criză a fascismului. Mu­­solini e hotărît să organizeze Italia pe princi­piul muncii şi al ierarhiei. Pentru aceasta tre­buie concentrate de sforţări supreme pentru sus­ţinerea culturii şi civilizaţiei. No. 1282 ■mmm m­»­i Q Cernăuți, str. Regina Maria 2 E I (Edificiul Primăriei) || Vinde toate mărfurile I MM. M mi m ms | INFORMAlŢIUNI UNIVERSITARE Da la facultatea tie drept, Ministerul Instruc­ţiunii publice a aprobat un ultim termen pentru acei domni studenţi cari au frecventat 8 semestre, potrivit regulamentului austriac şi au trecut cu succes 2 exa­mene de stat sau 2 riguroase pentru ca să se pre­zinte la ultimul examen de stat sau riguros până la 20 Iunie c. In consecinţă acei domni studenţi cari cad în această categorie vor putea prezenta la secretariatul facultăţii cererile pentru admitere la aceste examene până cel mai târziu la 15 Iunie c­, anexând totodată şi toate documentele necesare. Examenele se vor ţinea însă şi înainte de 15 iunie c­ă ele se vor fixa de de­canat ca şi până acuma. CULTURALE Comemorarea a 40 de ani de la moartea lui Ci­­prian Porumbescu se face de cătră socret. «Armonia» Cernăuţi. Marţi 12 Iunie c. orele 8 seara in Teatrul Naţional. Pentru elevi intrarea (în balcon şi galerie) este gratuita. Se va percepe o taxă de regie pentru loje 40 lei, iar pentru locurile din parter, fara deose­bire, câte 10 lei Biletele cu plată se găsesc la «Os­taşul român», iar cele gratuite se vor distribui şcoa­­lelor şi internatelor. Afişe speciale nu se fac. Progra­ma serbării este următoarea:­­ C. Porumbescu : Tri­color, cor mixt; 2. Conferinţă ţinută de membrul «Ar­moniei» şi coleg al lui Porumbescu, d. Isidor ieşanu; 3. C. Porumbescu: Serenadă, cor mixt cu solo de sopran d-şoara Ierimcovschi; 4. C. Porumbescu : Ba­ladă p. vioară, d. Tabacar; 5. C. Porumbescu : Frunză verde mărgărit şi Cântec din «Craiu nou» cântate de d-şoara Ierimcovschi; 6. C. Porumbescu: Cântec si­cilian şi Iarna, executate de cvartetul vocal al «Armo­niei» ; 7. C Porumbescu: Pe al nostru steag, cor. mixt. Serbare şcolară.­­ Ca în fiecare an, şi în anul acesta, Şcoala reală superioara ori din Cernăuţi va aranja în Teatrul Naţional Duminică 10 Iunie cu ora 8 şi luni, seara o ser­bare şcolara, cu care ocazie elevii şi elevele institutului vor reprezenta «Fântâna Blanduziei», piesă în 3 acte şi in versuri de V. Alecsandri. S-au stabilit următoarele preţuri: lojă 155 şi 122, orchestră 36, rezervat 31, star 1­25, stal 11 20, balcon fotoliu 20, balcon 13 şi galerie 7 Lei. Biletele se află de vânzare la Secretarul Şcoalei şi cu o zi înainte de reprezentaţie la­­­brăria «Ostaşul Român». Cum venitul curat este menit pentru ajutorarea ele­vilor sărmani ai institutului, publicul românesc este rugat sâ sprijinească această serbare participând în număr cât de mare. ARTISTICE Festival artistic. — Se aduce la cunoştinţă că marele festival artistic anunţat de d-na Elena Pethen, o listă lirică, pentru ziua de 10 Iunie c. se amână pentru data de 17 Iunie c. Festivalul va avea loc în Teatrul Naţional şi va începe la orele 5 d. a. MUZICALE Concertul Lucezerskaia-Caravia. Sâmbătă, 9 Iunie c. orele 9 seara va avea loc un singur con­cert de gală dat de d-na Eug Lucezerskaia mezzo­­soprană şi d-l Vladimir Caravia, tenor dramatic, ambii de la opera imperială din Moscova. De prezent sunt la Opera Română din Bucureşti. Ei se găsesc în drum spre Spania şi America, unde sunt angajaţi pentru 50 de concerte. Vor cânta in limbile franceză, italiană, română, rusă şi germană. Concertul are un program select. Biletele la agenţia Anton Roşea, str. Templu­lui No. 4. arc luu uum­eriul uuuLUlflll Ullflin U fl II fl V 111 din localitate. Orele 9 seara.

Next