Glasul Bucovinei, iunie 1923 (Anul 6, nr. 1274-1298)

1923-06-10 / nr. 1282

Redacţia şi Admit «»trasfsa Cernăuţi, No. 33, Stradă Domrteascâ Hm, 3& Se primesc numai articole iscălite. fttaaucrtaet* mu se înapoiază. «WUWfURI ST­REOLAfW c«NiMi«aaA­i&i»a tarif şi se primes« ti «Mraţi*. Strada Domnească Ne, SS mwiKv la interiorul ziarului se urc* tem eu i flBONfl«£NT0t: «uw m S® tei, p*. % an 80 «tei, pe îrei hun 4« lei, pentru intac r p* a* ass SO tei, pe »fr as 4« »ei, pe trei tan tas. Ntattfr ««BiArui de Duminică, pe ua an 32 lei, »* % 4» W iot­, m trei luat S lei. Pentru străinătate ee ut w 40S iei, pe Vj an 206 lei. Bilanţul unei sesiuni Astăzi se închide sesiunea parlamentară Orice-ar spune presa de opoziţie, roadele acestei sesiuni se vor vedea în scurtă vre­me. Căci ea nu s’a ocupat numai de opera fundamentală, pe care are să se întemeieze desvoltarea de mâine a Statului nostru, de Constituţiune, ci­­şi-a îndreptat, clipă de clipă, atenţia asupra celor mai urgente nevoi ale ţării noastre mărite, resolvindu-se într-un mod corespunzător cu necesităţile din care au isvorît. Astfel ne-a dat actuala sesiune al doi­lea buget echilibrat al Statului, care înte­­meiându-se pe noua lege a impozitelor, a­şează tot mai multă rânduială în gospodăria ţării, înlăturând din ea haosul, pe care-l pro­dusese guvernarea domnului general Ave­­rescu. Efectul acestei gospodării se­­vede : leul nostru s’a stabilit în străinătate***ce ten­dinţa de urcare EI s ar fi urcat cu siguranţă şi până acuma, dacă ţara noastră n’ar fi fost expusă până în prezent unei ponegriri con­tinue peste hotarele ei, ponegrire ce venia de la duşmanii noştri etnici şi, ceea ce e foarte dureros, chiar de la parrteni politici din lăuntru. In baza aceleiaşi gospodării raţionale Statul a fost în stare să facă faţă atâtor ne­voi neprevăzute ale armatei şi ale învăţă­mântului, iar Parlamentul a putut, să voteze credite de sute de milioane­ pentru aceste două înstituţiuni, cari sunt pivotul desvoltării unui neam, precum şi creditul de peste o jumătate de miliard lei pentru îmbunătăţirea soartei funcţionarilor şi pensionarilor. Pentru regularea definitivă a raporturilor funcţionarilor publici faţă de Stat, s’a votat, în ultimele zile ale sesiunii, Statutul funcţio­narilor, care lipsia vechiului Regat Acest sta­tut, care, ce e drept, nu este la înălţimea prag­maticei de serviciu bucovin­­e, întemeiată pe alte împrejurări sociale ci pe o desvoltare de secole a funcţionarismului, reprezintă totuşi un progres uriaş faţă de împrejurările în care trăiau până acum funcţionarii români, şi este temeiul unei sănătoase desvoltâri a acestei stări sociale în cadrele Statului. Afară de această lege cu caracter orga­nic s’au votat în sesiunea, care se închide astăzi, diferite legi urgente, cum e legea «Cre­ditului industrial», care pune baze mai solide mar­i și mici­ noastre industrii, acordându-i credite de lungă durată ; cum este amânarea plăţilor negustorilor români în străinătate, de pe urma căreia comerţul românesc a fost cru­ţat de pierderi considerabile; cum este naţio­nalizarea celor mai mari uzine metalurgice ale României de la Reşiţa ; cum este legea spe­culei, ale cărei roade au început a se vedea imediat după votare; cum este, în sfârşit le­gea pentru lichidarea bunurilor străine, puse sub sechestru, prin care au încetat atâtea ca­muflări în administrarea unor averi aparţină­toare, după toate legile, Statului Acesta este bilanţul unei sesiuni parla­mentare, criticată cu atâta vehemenţă de ad­versarii politici, uniţi în opoziţie de scan­daluri. Pentru orice judecată limpede şi nepreo­cupată de interese lăturalnice activitatea se­siunii care se închide este un considerabil aport la consolidarea Ţării noastre, care se manifestă şi prin faptul că opoziţia unită în intenţii de distrugere a acestei opere, s’a uzat cu desăvârşire şi, în ioc să slăbească puterea de muncă a guvernului şi a majorităţilor par­­lameltcare, s’a anemiat cu desăvârşire pe sine însăşi. 9 Iunie 1923. fil. Vifor Apelul M­­ „Rjin­ea faeili­loHsr'i cernăni Binevoitorii Neamului Sunt numai 4 ani de când societatea »R. F. R.» din Cernăuţi a întemeiat prima şcodă profesionali de fete din Bucovina, dar roadeie pe cari populaţia bucovineană ie-a cules într’un timp atât de scurt au răsplătit pe cei ce au lucrat la întemeierea, îndru­marea şi susţinerea ei şi le-au dat îndemnul de a continua în stăruinţele lor pentru a da dezvoltarea ce se cuvine acestui fel de şcoală. Căci cei ce cunosc activi­tatea ce se desfăşoară în şcoala profesională de fete, cari sunt cunoştinţele culturale ce elevele primesc şi cu câta îngrijire li se face educaţia naţională, marturisesc că şcoala profe­sională e nu numai un atelier pregătitor de măiestre de lucru de mâna sau de meseriaşe ci şi un lăcaş de luminare a minţii şi a sufletului în care fiicele modeste şi simple ale sătenilor şi micilor funcţionari pentru care şcoala a deschis­ largi porţile, învaţă să­­şi cunoască, să-şi iubească şi să-şi preţuiască Nea­mul şi Ţara şi să-i sporească bunurile materiale şi morale.­­ In preajma anului al 5-lea şcolar nevoia de un local mai corespunzător condiţiilor pedagogice şi hi­­gienice pentru şcoală şi internat a impus comitetului hotârîrea de a ridica un local propriu. Consiliul comunal al oraşului Cernăuţi, preţuind după merit activitatea şcoalei profesionale şi recu­noscând importanţa şi rolul ei îri educaţia copilelor venite din massele largi ale populaţiei, a dat primul mare sprijin societăţii, donând terenul necesar pentru construcţie, iară Ministerul Muncii a autorizat colecta cu aşa numitele «Cărăm­i­zi» pentru construirea şcoalei profesionale de fete. Pentru ridicarea acestui local, comitetul socie­tăţii face apel la toate inimele cantabile, la toate minţile luminate şi conştiente de rostul şi menirea şcoalei profesionale. Săteni şi sătence, cari din împrejurări vitrege aţi fost lipsiţi de lumina­ cărţii şi de sfatul cărturarului, cei ce doriţi o viaţă mai bună copiilor voştri, daţi din puţinul ce-l aveţi, „rupeţi de la gură“ cum zice românul şi daţi banul pentru o cărămidă, două, cam­ puse una peste alta şi multe la un loc ne vor da posibilitatea să ridicăm şcoala unde un număr cât mai mare de copile, fiicele voastre, să crească în camere sănătoase cu hrana necesară trupească şi sufletească pentru­ca după câţiva ani de învăţătură să se în­toarcă la gospodăriile voastre, sănătoase, lu­minate de ştiinţa cărţii pregătite pentru a fi „mâna dreaptă“ la gospodărie, a fi aducă­toare de muncă rânduită şi cât mai produc­tivă în căminurile voastre, unde acestea au lipsit mai mult până acum. Funcţionari cu venituri modeste şi împo­văraţi,, de familie numeroasă, îngrijaţi atât de mult de viitorul copiilor voştri şi mai ales al fiicelor voastre, cei cari nu urmăriţi să faceţi din fiicele voastre nici profesoare, nici medici sau avocaţi, ci voiţi a le da o îndrumare spre cariere mai degrabă producătoare de câştig, cum acele de maestre de lucru în şcolile statului şi particulare sau chiar conducătoare de ateliere proprii, cari aduc astăzi atâta câştig, daţi din puţinul vostru salariu, atât cât se poate cumpăra câteva cărămizi şi veţi vedea ca prin minune ridicându-se şcoala de unde fiicele voastre vă vor aduce mulţumirea su­fletească şi bunăstare materială. Voi, cei ce aveţi din belşug şi bunuri materiale şi sufleteşti, binefăcători şi bine­voitori ai neamului, voi, cei ce ştiţi preţui binefacerile luminei răspândită prin şcoli şi sunteţi conştienţi de necesitatea ridicării ni­velului material şi moral al femeii din clasa, nevoiaşă, cei ce aveţi convingerea că luminând pe viitoarele mame ale celor mulţi vom pune stâlpii solizi pe care se va ridica tare şi du­rabilă clădirea Ţării noastre întregită prin atâ­tea jertfe, daţi cu dărnicie, cum aţi mai dat, de câte ori am făcut apel la voi pentru opere de binefacere şi ajutaţi-ne ca în cel mai scurt timp să putem ridica şcoala pro­fesională de care avem nevoie. Bogaţi şi săraci, daţi obolul vostru pen­­tru ca generaţii după generaţii să se bucure de roadele dărniciei voastre. '' . Comitetul societăţii va fi deopotrivă mul­ţumitor tuturora. Pentru comitet: Preşedintă : Secretară generală :­­Virginia Nistor Caterina D. Marmeliuc că era Salutari Drapelul! Cu ocazia serbării de 10 Maiu crt. publicul de faţă a fost jignit în sentimentele sale patrio­tice prin faptul că m­ulţi participanţi din toate clasele sociale, indiferent de naţionalitate şi vârstă, n’au dat onorul cuvenit simbolului Suveranităţii Ţării noastre, Drapelului naţional. Aşa de exemplu s-au văzut persoane cu ţigara în gură, cu mânile în buzunar şi în alte atitu­dini necuviincioase, cu pălăria în cap în mo­mentul când trecea vre­un Regiment cu Dra­pelul Cunoscând sentimentele patriotice ale cetăţenilor, facem un apel călduros la toţi lo­cuitorii oraşului nostru să dea întotdeauna onorul cuvenit Drapelelor noastre sacre, care sunt insigniile glorioase ale vitejiei, libertăţii şi independenţii naţionale. ..................mm ■ ■ ■ ■ ■ 3**0 .......

Next