Glasul Bucovinei, iunie 1923 (Anul 6, nr. 1274-1298)
1923-06-10 / nr. 1282
Redacţia şi Admit «»trasfsa Cernăuţi, No. 33, Stradă Domrteascâ Hm, 3& Se primesc numai articole iscălite. fttaaucrtaet* mu se înapoiază. «WUWfURI STREOLAfW c«NiMi«aaAi&i»a tarif şi se primes« ti «Mraţi*. Strada Domnească Ne, SS mwiKv la interiorul ziarului se urc* tem eu i flBONfl«£NT0t: «uw m S® tei, p*. % an 80 «tei, pe îrei hun 4« lei, pentru intac r p* a* ass SO tei, pe »fr as 4« »ei, pe trei tan tas. Ntattfr ««BiArui de Duminică, pe ua an 32 lei, »* % 4» W iot, m trei luat S lei. Pentru străinătate ee ut w 40S iei, pe Vj an 206 lei. Bilanţul unei sesiuni Astăzi se închide sesiunea parlamentară Orice-ar spune presa de opoziţie, roadele acestei sesiuni se vor vedea în scurtă vreme. Căci ea nu s’a ocupat numai de opera fundamentală, pe care are să se întemeieze desvoltarea de mâine a Statului nostru, de Constituţiune, cişi-a îndreptat, clipă de clipă, atenţia asupra celor mai urgente nevoi ale ţării noastre mărite, resolvindu-se într-un mod corespunzător cu necesităţile din care au isvorît. Astfel ne-a dat actuala sesiune al doilea buget echilibrat al Statului, care întemeiându-se pe noua lege a impozitelor, aşează tot mai multă rânduială în gospodăria ţării, înlăturând din ea haosul, pe care-l produsese guvernarea domnului general Averescu. Efectul acestei gospodării sevede : leul nostru s’a stabilit în străinătate***ce tendinţa de urcare EI s ar fi urcat cu siguranţă şi până acuma, dacă ţara noastră n’ar fi fost expusă până în prezent unei ponegriri continue peste hotarele ei, ponegrire ce venia de la duşmanii noştri etnici şi, ceea ce e foarte dureros, chiar de la parrteni politici din lăuntru. In baza aceleiaşi gospodării raţionale Statul a fost în stare să facă faţă atâtor nevoi neprevăzute ale armatei şi ale învăţământului, iar Parlamentul a putut, să voteze credite de sute de milioane pentru aceste două înstituţiuni, cari sunt pivotul desvoltării unui neam, precum şi creditul de peste o jumătate de miliard lei pentru îmbunătăţirea soartei funcţionarilor şi pensionarilor. Pentru regularea definitivă a raporturilor funcţionarilor publici faţă de Stat, s’a votat, în ultimele zile ale sesiunii, Statutul funcţionarilor, care lipsia vechiului Regat Acest statut, care, ce e drept, nu este la înălţimea pragmaticei de serviciu bucovine, întemeiată pe alte împrejurări sociale ci pe o desvoltare de secole a funcţionarismului, reprezintă totuşi un progres uriaş faţă de împrejurările în care trăiau până acum funcţionarii români, şi este temeiul unei sănătoase desvoltâri a acestei stări sociale în cadrele Statului. Afară de această lege cu caracter organic s’au votat în sesiunea, care se închide astăzi, diferite legi urgente, cum e legea «Creditului industrial», care pune baze mai solide mari și mici noastre industrii, acordându-i credite de lungă durată ; cum este amânarea plăţilor negustorilor români în străinătate, de pe urma căreia comerţul românesc a fost cruţat de pierderi considerabile; cum este naţionalizarea celor mai mari uzine metalurgice ale României de la Reşiţa ; cum este legea speculei, ale cărei roade au început a se vedea imediat după votare; cum este, în sfârşit legea pentru lichidarea bunurilor străine, puse sub sechestru, prin care au încetat atâtea camuflări în administrarea unor averi aparţinătoare, după toate legile, Statului Acesta este bilanţul unei sesiuni parlamentare, criticată cu atâta vehemenţă de adversarii politici, uniţi în opoziţie de scandaluri. Pentru orice judecată limpede şi nepreocupată de interese lăturalnice activitatea sesiunii care se închide este un considerabil aport la consolidarea Ţării noastre, care se manifestă şi prin faptul că opoziţia unită în intenţii de distrugere a acestei opere, s’a uzat cu desăvârşire şi, în ioc să slăbească puterea de muncă a guvernului şi a majorităţilor parlameltcare, s’a anemiat cu desăvârşire pe sine însăşi. 9 Iunie 1923. fil. Vifor Apelul M „Rjinea faeililoHsr'i cernăni Binevoitorii Neamului Sunt numai 4 ani de când societatea »R. F. R.» din Cernăuţi a întemeiat prima şcodă profesionali de fete din Bucovina, dar roadeie pe cari populaţia bucovineană ie-a cules într’un timp atât de scurt au răsplătit pe cei ce au lucrat la întemeierea, îndrumarea şi susţinerea ei şi le-au dat îndemnul de a continua în stăruinţele lor pentru a da dezvoltarea ce se cuvine acestui fel de şcoală. Căci cei ce cunosc activitatea ce se desfăşoară în şcoala profesională de fete, cari sunt cunoştinţele culturale ce elevele primesc şi cu câta îngrijire li se face educaţia naţională, marturisesc că şcoala profesională e nu numai un atelier pregătitor de măiestre de lucru de mâna sau de meseriaşe ci şi un lăcaş de luminare a minţii şi a sufletului în care fiicele modeste şi simple ale sătenilor şi micilor funcţionari pentru care şcoala a deschis largi porţile, învaţă săşi cunoască, să-şi iubească şi să-şi preţuiască Neamul şi Ţara şi să-i sporească bunurile materiale şi morale. In preajma anului al 5-lea şcolar nevoia de un local mai corespunzător condiţiilor pedagogice şi higienice pentru şcoală şi internat a impus comitetului hotârîrea de a ridica un local propriu. Consiliul comunal al oraşului Cernăuţi, preţuind după merit activitatea şcoalei profesionale şi recunoscând importanţa şi rolul ei îri educaţia copilelor venite din massele largi ale populaţiei, a dat primul mare sprijin societăţii, donând terenul necesar pentru construcţie, iară Ministerul Muncii a autorizat colecta cu aşa numitele «Cărămizi» pentru construirea şcoalei profesionale de fete. Pentru ridicarea acestui local, comitetul societăţii face apel la toate inimele cantabile, la toate minţile luminate şi conştiente de rostul şi menirea şcoalei profesionale. Săteni şi sătence, cari din împrejurări vitrege aţi fost lipsiţi de lumina cărţii şi de sfatul cărturarului, cei ce doriţi o viaţă mai bună copiilor voştri, daţi din puţinul ce-l aveţi, „rupeţi de la gură“ cum zice românul şi daţi banul pentru o cărămidă, două, cam puse una peste alta şi multe la un loc ne vor da posibilitatea să ridicăm şcoala unde un număr cât mai mare de copile, fiicele voastre, să crească în camere sănătoase cu hrana necesară trupească şi sufletească pentruca după câţiva ani de învăţătură să se întoarcă la gospodăriile voastre, sănătoase, luminate de ştiinţa cărţii pregătite pentru a fi „mâna dreaptă“ la gospodărie, a fi aducătoare de muncă rânduită şi cât mai productivă în căminurile voastre, unde acestea au lipsit mai mult până acum. Funcţionari cu venituri modeste şi împovăraţi,, de familie numeroasă, îngrijaţi atât de mult de viitorul copiilor voştri şi mai ales al fiicelor voastre, cei cari nu urmăriţi să faceţi din fiicele voastre nici profesoare, nici medici sau avocaţi, ci voiţi a le da o îndrumare spre cariere mai degrabă producătoare de câştig, cum acele de maestre de lucru în şcolile statului şi particulare sau chiar conducătoare de ateliere proprii, cari aduc astăzi atâta câştig, daţi din puţinul vostru salariu, atât cât se poate cumpăra câteva cărămizi şi veţi vedea ca prin minune ridicându-se şcoala de unde fiicele voastre vă vor aduce mulţumirea sufletească şi bunăstare materială. Voi, cei ce aveţi din belşug şi bunuri materiale şi sufleteşti, binefăcători şi binevoitori ai neamului, voi, cei ce ştiţi preţui binefacerile luminei răspândită prin şcoli şi sunteţi conştienţi de necesitatea ridicării nivelului material şi moral al femeii din clasa, nevoiaşă, cei ce aveţi convingerea că luminând pe viitoarele mame ale celor mulţi vom pune stâlpii solizi pe care se va ridica tare şi durabilă clădirea Ţării noastre întregită prin atâtea jertfe, daţi cu dărnicie, cum aţi mai dat, de câte ori am făcut apel la voi pentru opere de binefacere şi ajutaţi-ne ca în cel mai scurt timp să putem ridica şcoala profesională de care avem nevoie. Bogaţi şi săraci, daţi obolul vostru pentru ca generaţii după generaţii să se bucure de roadele dărniciei voastre. '' . Comitetul societăţii va fi deopotrivă mulţumitor tuturora. Pentru comitet: Preşedintă : Secretară generală :Virginia Nistor Caterina D. Marmeliuc că era Salutari Drapelul! Cu ocazia serbării de 10 Maiu crt. publicul de faţă a fost jignit în sentimentele sale patriotice prin faptul că mulţi participanţi din toate clasele sociale, indiferent de naţionalitate şi vârstă, n’au dat onorul cuvenit simbolului Suveranităţii Ţării noastre, Drapelului naţional. Aşa de exemplu s-au văzut persoane cu ţigara în gură, cu mânile în buzunar şi în alte atitudini necuviincioase, cu pălăria în cap în momentul când trecea vreun Regiment cu Drapelul Cunoscând sentimentele patriotice ale cetăţenilor, facem un apel călduros la toţi locuitorii oraşului nostru să dea întotdeauna onorul cuvenit Drapelelor noastre sacre, care sunt insigniile glorioase ale vitejiei, libertăţii şi independenţii naţionale. ..................mm ■ ■ ■ ■ ■ 3**0 .......