Glasul Bucovinei, octombrie 1923 (Anul 6, nr. 1371-1395)

1923-10-14 / nr. 1382

ui unica României-Noua Duminică, la 7 Octombrie, a apărut la Chişinău «Gazeta Tinerimei». Colaboratorii sunt Ludovic Dauş, D. Iov, N. Dunăreanu şi alţii. * In urma intervenţiei uniunii evreilor români, guvernul a acordat amânarea cu încă o lună de zile, a evacuării evreilor ucraineni cari se află în Basa­rabia. Evacuarea lor se va face până la 1 Decem­brie. * La Universitatea din Cluj, s’au început exa­menele de admitere, prezentându-se 97 de candidaţi, dintre cari 50 evrei. Rezultatul a fost că 47 dintre aceşti din urmă au fost respinşi, neavând pregătirea necesară. S’a constatat îndeosebi, că cei mai mulţi veniseră din Ungaria şi n’aveau nici idee despre stu­diile cari privesc statul român. Posesorilor diplomelor false şi celor nepregătiţi li s’au închis porţile Univer­sităţii, al cărei prestigiu a fost în anii trecuţi simţitor lovit. * Chestia împroprietăririlor in Ardeal se află în ultima fază. Operaţiunile de expropriere aproape s’au terminat; până’n toamna viitoare împroprietăririle vor fi complect terminate. * Duminică, la 7 Octombrie s’a pus cu o so­lemnitate deosebită piatra fundamentală la catedrala ortodoxă din Cluj. * Marele artist al scenei române, Ion Mano­­lescu, a întreprins, însoţit de o trupă aleasă, un tur­neu în Ardeal şi Banat. HARUL! Telefon N­rut 61 Anul VI. Numărul 1 leu Cernăuți, Duminică î 4 Octombrie 1923 TIPOGRAFIA: Telefon 286 Nr 1382 ANUNŢURI Şl RECLIiAVE « cal­cute­ază după tarif şi se primesc la ad»e­­nfetraţis: Strada domneasci No. 33 »aslsa tsaafate la interiorul ziarului h­urci­ta*« w /V= =”= Onor. Asociațiunea py»»“/ = ■ . --------=■**** ,­­cultura si literatura poporu­lui iacţia «,i Administraţia român­ă . ..........­­/, an c numai articole iscălite, «m 1 . .. se Înapoiază. I Exemplar Porto liber conf. legea din 23^Mart.■ 1904 ■««■ Mwwuiuuui ii I înlUUItStlIUiUi In conformitate cu dispoziţiunile artico­lului 90 din noua Constituţie a **..?,f’-se va deschide Luni, în 15 octombrie sesiunea ordinară a Adunării Corpurilor Legiuitoare. Mesajul regal, prin care se va deschide Par­lamentul, va desfăşura programul de activi­tate a guvernului în această sesiune, enu­merând proiectele de lege, ce vor fi luate în discuție, cari vor fi: legea minelor, legea de unificare a impozitelor indirecte, legea muncii, reforma administrativă și un proiect de lege cu privire la reorganizarea armatei. Legile cari vor veni în cercetare în a­­ceastă sesiune îşi aşteaptă de lung timp în­făptuirea; ele sunt toate de o importanţă netăgăduită şi ar fi neapărat necesar, ca să se voteze toate în această sesiune. Legea minelor va avea scopul, să re­formeze cu totul regimul minier de până a­­cuma, punându-l în concordanţă cu dispozi­­ţiunile nouii Constituţii asupra proprietăţii subsolului. Dacă ţinem în vedere, că petrolul este una din bogăţiile cele mai mari ale ţării noastre şi o condiţie indispensabilă pentru apărarea noastră naţională, trebue să ne pătrundem de Însemnătatea schimbării ce se va face în legislaţia minelor. Unificarea impozitelor indirecte e o com­­plectare a operei legislative, făcută de Parla­ment anul trecut prin votarea legii de unifi­care a impozitelor directe. In ce priveşte legea de unificare admi­nistrativă, nimeni nu va tăgădui, că reforma administrativă, care va unifica administraţia în tot cuprinsul României Mari, nu mai poate întârzia. Legile actuale, cari provin din patru regiuni diferite, agravează desorientarea în ad­ministraţie, astfel, încât aparatul administra­tiv funcţionează numai cu anevoie. Cu mare satisfacţie trebue să salutăm şi hotârîrea guvernului, de a păşi în sfârşit la instituirea unui nou regim modern în legis­laţia muncii, în care desigur, chestia asigură­rilor muncitoreşti va fi tratată de guvern şi parlament cu solicitudinea cuvenită, într’un stat democrat. Guvernul va purta deci de grijă de «ar­mata păcii» cari sunt muncitorii; nu va uita însă şi de armata glorioasă care ne apără ho­tarele, şi va aduce în discuţie proecte pentru reorganizarea ei. Dacă legile acestea se vor studia, dis­cuta şi vota — cu sau fără prezenţa opozi­ţiei —, parlamentul îşi va fi făcut datoria că­tre ţară, dând astfel prin muncă serioasă şi liniştită, răspunsul cel mai concludent, celor ce caută să-l stânjenească în opera sa con­structivă. Sibiiu Ecouri ale criticei despre „Cheleş- Impărat“ al d-lui Const Berariu Revista d-lui Iorga, «Ramuri» a. c. pag. 416 cu­­vintează: Versurile d-lui Constantin Berariu în Cheleş- Impărat (Cernăuţi, 1923), sunt curgătoare şi vădesc o deosebită îngrijire, în alegerea cuvintelor ca şi în rime, deosebit de nouă. Încercarea de a da unui basm forma dramatică e interesantă. Poate că ar fi în stare de a înfrunta şi reprezentaţie. Dar Cernăuţul are ope­retă vienezâ *)• întoarcerea la literatură a acestui vechiu cola­borator nu poate decât să ne bucure. Valea Seacă, cu un cost de 30 000 lei, scutindu-se astfel pământurile riveranilor de erosiune; 2. In comuna Capu-Câmpului și Capu-Codrului, s’au reconstruit digurile deteriorate în decursul răz­boiului și s’a readus apa în albia traseului proectat cu un cost total de 294.000 lei; 3. în comuna Gura-Homorului, s’a făcut recon­strucţia digurilor în amontele podului izvor spre a fixa terenul din braţul stâng cu un cost de lei 100 000, consolidarea terenului în braţul vechiu în km. 23 cu un cost de 90.000 lei, reconstrucţia digurilor existente la părăul Homor cu un cost de 130­ 000 lei repartizat pentru intervalul dela 1921 până 1923 şi executarea împrejmuirilor la plantaţiunile de salcie cu lei 40.000; 4. în comuna Câmpulung, apărarea malurilor cu un cost de pe deviz de 295 000, lucrarea fiind în curs de executare şi afară de aceasta—executarea împrej­muirilor la plantaţiuni în valoare de 55.000 lei. La Direcţiunea Apelor s’au mai întocmit un nu­măr de proecte, cari în cea mai mare parte sunt deja aprobate de Consiliul Tehnic Superior de pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, şi care urmează a fi executate in exerciţiul financiar 1924 şi anume: în comuna Fundul-Moldovei, apărarea şoselei judeţene; în comuna Capu-Câmpului şi Capu-Codrului, continua­rea lucrărilor cu un cost de pe deviz de 300.000 lei; în comuna Gura-Homorului, construcţii între km. 19— 20, cu o sumă de 230.000 lei şi între km. 22­5—23­5 cu o sumă de 100.000 Iei; în comuna Voroneț, diguri pentru apărarea terenurilor periclitate cu o sumă de 300.000 lei; în comuna Frasin­i/M., diguri pentru a­­părarea malurilor cu un cost total de pe deviz de 300 000 lei; în comuna Câmpulung, lucrări de apărare în valoare de 40.000 lei, afară de aceasta urmând a se continua plantaţiunile de sălcii şi împrejmuirea lor cu un cost de pe proect de 140.000 lei. Direcţiunea Apelor se mai ocupă şi cu lucrări pentru corecţiunea torenţilor din sudul Bucovinei şi a executat deja un număr de lucrări interesante şi reu­şite, despre care vom aduce amănunte in unul din numerile viitoare. Lucrările hidraulice din valea Moldovei Este ştiut că printr-o regulare sistematică a cur­sului râurilor, începând cu stingerea torenţilor de la isvoarele lor cât şi a afluenţilor principali, se reali­zează avantaje mari pentru economia naţională,transfor­­mându-se teren neproductiv în teren fertil accesibil culturei, scutindu-se teren arabil de erosiune, prote­­jându-se lucrările de artă existente, stabilimentele in­dustriale construite în apropierea malurilor apelor şi drumurilor, ce duc dealungul lor. Direcţiunea Apelor din Bucovina ţinând seamă de această importanţă netăgăduită pentru interesul ob­ştesc, a întocmit aproape pentru toate râurile şi unele păraie din Bucovina proiecte de regulare, din cari unele sunt executate, iar altele în curs de executare. Pentru exerciţiul financiar in curs, Direcţia A­­pelor are la dispoziţie un credit de 1.800.000 Iei pen­tru lucrări de asemenea natură. D. director general Ing. T. Vicol în cele ce ur­mează, a binevoit să ne deie în mod sumar câteva informaţiuni despre lucrările de regulare de pe râul Moldova. In răstimpul dela 1 Ianuarie 1922 şi până în pre­zent s'au executat pe acest râu următoarele lucrări: 1. In comuna Brăiești, s’a astupat un braț vechiu I in avalul podului de pe drumul între acea comună și •­ «Operetă vienezâ» care joacă «Fântâna Blanduziei» de I Alecsandri, «Ciuta» de V. I. Popa etc etc.­ ... Cronica teatrală Ciuta, piesă în 3 acte de Victor Ion Popa In sfârşit văzurăm şi această muit aşteptată nou­tate bucureşteană, piesa d-lui Victor Ion Popa, tânăr autor, care a reuşit nu demult să obţină pentru «Ciuta» sa premiul Teatrului Naţional din Capitală. L-a meritat căci «Ciuta» dovedeşte multă tehnică dramatică. Cu cât actul prim ne lasă prea puţin să bănuim conflictul cuprinzând aproape exclusiv amin­tirile doctorului Micu şi ale Măriei dr. Micu şi o scenă puţin nuanţată de întâlnire a tinerilor rivali şi a în­drăgostiţilor în casa unchiului doctor, care fireşte cu declaraţia lui Octav Şoimu şi cu bruscarea lui din partea Carmenei Anta, râvnită şi de Costea Moceanu, im bogătaş semidoct, şi care nu desluşeşte mult, cu atât mai puternice sunt actele 2 şi 3. Ana Anta, mătuşa Carmenei, prinsă în ghiarele nesăbuite ale lui Tache Voinea, amantul şi exploatatorul ei, mătrăşeşte până şi dota nepoatei sale Carmen, luând poliţe de la boga­tul om de afaceri Costea Moceanu. Acesta, voind să ia în căsătorie, pe frumoasa Carmen, face uz indi­rect de instrumentul său Tache Voinea şi direct de poliţele ce le avea de la Ana Anta, dar nu poate îm­piedica unirea Carmenei cu Octav Şoimu care pierde drept urmare situaţia sa materială. Carmen, necunos­­când isprăvile Anei Anta şi ale lui Tache Voinea şi crezân­du-se în posesia dotei sale, află, după­ ce a fugit de-acasă la iubitul ei Octav, chiar din gura mătuşei Ana întreg adevărul, sărăcia ei complectă. Atunci ea se împuşcă. Prestaţiunile ansamblului au fost bune. D-na Gi­na Sandru-Bulandra (Carmen Anta) a fost admirabilă uneori. Zicem uneori, căci izbucnirile de revoltă au fost câteodată prea vehemente, chiar şi pentru o fată cu caracter de «ciută», cum e Carmen. Cu această­­ rezervă afirmăm că d-na Sandry-Bulandra a fost cu

Next