Glasul Bucovinei, octombrie 1925 (Anul 8, nr. 1932-1956)

1925-10-14 / nr. 1943

Cernăuţi Miercuri 14 Octombrie 1925 Numărul 2 Lei Anul VIII, Nr. 1943 ABONAMENTUL: pe un an 360 lei, pe u­2 an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe 12 an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe 1/2 an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe 1/2 an 400 Iei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Ianai Fiondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscâlite. Manucrisele nu ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada Iancu Fiondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urci taxa cu 50*/» Porul de Judecată la Cernăuți, se înapoiază. -------------------— ••••---------------------­ Familia Regală a sosit în Capitală București, 12 (Rador). — Familia Regală a sosit azi în Capitală, venind de la Iași. Suveranii rămân până joi ca să deschidă Parlament. -------------------------••------------------------­ Furia demagogilor Partidele de opoziţie coalizate au ajuns în ultimul timp într’o stare îngrijorătoare. Cetind ziarele lor, îndeosebi „Patria“, „Ro­mânia* şi „Aurora*, asişti par’ea la poten­ţarea vizibilă a nenorocirii unui furibund Aproape nici un articol liniştit, calm, scris cu viziunea omului, care mâine poate fi che­mat să guverneze această ţară. Care este pricina acestei situaţii sufle­teşti a partidelor coalizate ? Ele susţin doar mereu, că ţara este de partea lor, că la ori­ce alegeri ele vor repurta victoria. Şi cine se simte tare,­­ nu înjură, nu se înfurie, ci merge liniştit spre ţinta ce şi-a fixat. Numai cei slabi au atitudini ca cele ma­nifestate de partidul naţional şi cel ţărănist. Şi coaliţia aceasta este într’adevăr foarte slabă, nu ca forţă de opoziţie, ci ca putere de guvernământ Căci alta ceva este a face o promisiune irealizabilă, de câte ori des­chizi gura într’o adunare, alta ceva este a spune neadevăruri patentate despre adver­sarul tău politic, alta ceva a umplea coloane întregi de ziare cu otrava demagogiei şi a bolşevismului — şi cu totul alta ceva a rea­liza prin guvernare cinstită toate câte tem fi făgăduit în opoziţie. Şi aici e marea slăbiciune a opoziţiei coa­lizate Unită într’un scop cu totul negativ, de a răsturna guvernul, ea nu se poate du­meri acuma, când în zare îi mijeşte mirajul puterii, nici asupra celui mai elementar pro­gram de guvernământ. Se întâmplă cu ea ca şi cu copiii, cari cer lumânarea, care arde departe de ei, dar se frig imediat ce li-o dai In mână, deoarece nu ştiu cum s’o ţină. Intr’adevăr, în ambele partide, nu ştiu dacă se găsesc 2—3 oameni cu practică de guvernare. Restul novici, copiii, cari vor veni — dacă vor veni cândva — la locurile de conducere cu pofta inerentă oricărui suflet râsvrătit, de a răsturna totul ce s’a făcut mai înainte, dar fără putinţa de a crea. Fără ţin­tă comună, fără program bine stabilit şi fă­ră autoritatea unei conduceri unitare, ei vor isbi corabia Statului de stâncile tuturor pri­mejdiilor. Aceasta în cel mai bun caz al unei în­ţelegeri, de ochii lumii, pentru un program de guvernământ, pentru care se trudesc în lungi şi obositoare pertractări de aproape un an, fără ca până astăzi să fi ajuns la vreun rezultat. Şi dacă vor ajunge, atunci desigur nu convingeri serioase politice nici dorul de ţară îi va uni, ci pofta nesăbuită după pute­re, fără de care partidul naţional s’ar disolva, cum a mărturisit-o cândva, într’o scrisoare deschisă cătră d. I. Mihalache, d. Sever Dan, exoflisitul secretar general al partidului naţio­nal, iar partidul ţărănist ar fi condamnat la veşnică stare de opoziţie. Faţă de aceste dibuiri de copii, partidul naţional-liberal îşi continuă, liniştit şi demn, opera începută pentru consolidarea Statului. Ca şi cârmaciul, care a trecut prin multe fur­tuni el stă neclintit la postul său de datorie şi de veghe — unică pavăză, deocamdată, a unităţii şi existenţii României întregite. M. Vifor Situaţia încasărilor Statului la 30 Septembrie 1925 încasările pe luna Septembrie 1925 făcute prin administraţiile financiare după situaţiunile provizorii au ajuns la suma de 3.013.737.592,20 lei faţă de 2.413.144.883,59 lei încasaţi în anul 1924 aceeaşi lună. Din tabloul de mai jos se poate vedea scara ascendentă a încasărilor atât faţă de exerciţiul trecut precum şi faţă de lunile pre­cedente ale exerciţiului în curs. Ianuarie 1925 1.316.617.579 lei faţă de 1.409.274.192 lei pe 1924; Februarie 1925 1.510.170.522 lei faţă de 1.304.939.281 lei pe 1924; Martie 1925 1.943.511.456 lei faţă de 1.531.715.288 Iei pe 1924; Aprilie 1925 lei 2.151.878.743 faţă de 1.675.337.568 lei; Mai 1925 2.184.322.996 lei faţă de 2.071.703.652 ei pe 1924; Iunie 1925 2.737.631.541 lei faţă de 1.968.218.228 lei pe 1924; Iulie 1925 lei 2.650.819.158 faţă de 2.245.872.660 lei pe 1924; August 1925 2.696.390.162 lei faţă de 2.211.074.569 lei pe 1924; Septembrie 1925 2.013.737.592 lei faţă de 2.313.144.881 lei. Totalul încasărilor până la finele lunei Septembrie 1925, au fost de 20.205.179.753,43 ei, la care dacă adăogăm încasările prin ca­­sieriile C. F. R. până la 1 Septembrie, cari nu s’au contabilizat încă, plus încasările pro­babile pe Septembrie de minimum 700.000.000 ei, va da un total de 3.380.763.737,23 lei Avem totalul încasărilor la finele lunei Septembrie de 23.585.943.490,65 lei. Dacă la această sumă am adăuga încasările din lunile Octombrie, Noembrie și Decembrie 1925, luând la bază acelea din Septembrie, deși încasă­­ile din aceste din urmă luni vor fi mai mari, am avea un total de 11.141.212.776 lei. Deci în total de 34.727.156.266,65 lei. Aşa­dar bugetul pe exerciţiul 1925 nu numai că va fi complect acoperit prin încasări a 31 Decembrie 1925 închiderea anului fi­­nanciar, dar va rezulta un excedent la această rată în afară de încasările ce se vor realiza a­cele șease luni complimentare. .. ----------------------­ Consiliu de Miniștri București, 12 (Rador). — Mâne după a­­ntazd are loc un consiliu de miniștri. Halle orlik­ Mi­lisi Inaugurarea Palatului ad-tiv.­­„ Come­morarea Sinodului de la Nicea Duminică dimineaţă au sosit la Iaşi tot guvernul, afară de d-nul Vintilă Brâtianu, numeroşi magistraţi şi avocaţi din ţară, e­­piscopi şi preoţi, fiind primiţi de I. P. S. S Patriarhul Miron. La ora 9 şi 45 a sosit în gară trenul regal cu Suveranii şi Principii Moştenitori, fiind întimpinaţi de autorităţi. La Mitropolie s’a oficiat un serviciu divin de cătră I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, În­conjurat de un mare număr de prelaţi. La ora 11 a avut loc inaugurarea oficioasă a Palatului administrativ de către I. P. S. S. Mi­tropolitul Pimen. Au vorbit d­in­: arhitectul palatului Berindei, Eugen Herovanu, din par­tea baroului din Iaşi, Volanschi, prim-preşe­­dinte al Curţii de Apel, în numele magi­straţilor. D-nul Mârzescu, ministrul Justiţiei, a ţi­nut un aplaudat şi ovaţionat discurs, în care a arătat măreţia operei îndeplinite. M. S. Regele, într’un ovaţionat dis­curs, a arătat că a venit din Bucureşti la inaugurare. Dreptatea, o bună admi­nistraţie şi cultura, acestea sunt cerin­ţele poporului. Puterea judecătorească poate contribui mult la asigurarea teme­liilor sănătoase ale statului. Justiţia să ţină cumpănă dreaptă, având înainte nu­mai idealul îndeplinirei intereselor supe­rioare obşteşti. „Consider de bun augur că noua reformă judecătorească coincide cu inaugurarea palatului". — M. S. Re­gele a fost Îndelung ovaţionat. La ora 1 a avut loc un banchet în sala de recepţie a palatului administrativ, la care a participat Familia Regală. A toastat dl I. I. C. Brâtianu, care a arătat că începuturile de norma­izare sunt dovedite prin expoziţia de la Chişinău şi inaugurarea palatului. Este nevoie de siguranţă, ordine şi voinţă neşo­­văitoare, pentru că ori­ce este mare şi trainic, se clădeşte prin continuitate. A răspuns M­S. Regele prin un toast, arătând plăcerea ce simte venind la Iaşi. După banchet toţi au mers la Mitropolie. La ora 5 a avut loc comemorarea Sinodului de la Nicea, în prezenţa M. S. Regelui şi a prelaţilor. Au vorbit I. P. S S. Mitropolit I­rimen, bineventând pe înalţii oaspeţi, I. P. S S. Patriarhul Miron, care a ţinut o cuvân­tare de deschidere a S­nodului apoi dl mi­nistru Lapedatu şi M. S. Regele, care a arătat bucuria de-a vedea Biserica unită. Apoi a semnat actul comemorativ al sărbătoare! Si­nodului ecumenic. La ora 17 s’a dat un ceai In Palatul mi­tropolitan, iar la ora 8 Suveranii au plecat. Seara a avut Ioc o retragere cu torţe. Luni a avut loc continuarea Sinodului ecumenic (Rador).

Next