Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)
1926-01-15 / nr. 2013
Cernaul Vineri 15 Ianuarie 1926 Numărul 2 Lei Redacţia şi fldmini&trafia Cernăuţi, Sírad© fanai Fiondor Nr. 33 | Se primesc nume! articole iscălite. Manachîde aa f# Înapoiază Anul IX, No. 2013 ANUNŢURI Şl RECLAME s® după tarif şi se primesc I» admir atetraţi*« t Strada lancu Fiendor No. 33 Pe«t«Biettftt» la Interiors! ziaralui ea atei fcsuta ea Wfaterul de judecată la Cernăuți. portoUDC‘ ABONAMENTUL: p* cm *« 3*3 Iei, p» «/a an 200 lei» pe trei lun! 100 Iei, pentru gn«» zilnic: pe un an 200 lei, pe V2 an 120 lei, pr trei luni lei Nu»«! numărul de Duminică: pe un »280 lei, pe ‘/î 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pa ur, H 800 Iei, pe Vs an 400 lei. Plățile se fac la sediul elarului. ii mmicnii (E.) Ziarele din Capitală aduc ştirea că într’un cadru frumos aranjat, d-nul subsecretar de la Interne a distribuit la 22 de persoane, făcând parte din personalul Siguranţei şi al Jandarmeriei, distincţiuni şi premii pentru devotamentul depus în serviciul lor. Cu acest prilej s’a făcut şi o înduioşătoare pomenire pentru toţi jandarmii şi agenţii de siguranţă, cari au căzut jertfă, fie la Nistru, fie în interiorul ţării, bombelor şi atentatelor anarhiste, la îndeplinirea datoriei lor. Pâră îndoială că a fost o pomenire şi o sărbătorire îndeajuns de bine meritată, care cuvine-se să o subliniem în mod deosebit. De după războiu încoace curente tot mai bolnăvicioase au început să-şi facă drum în societatea omenească din lumea întreagă, curente, cari au edus în statul învecinat al puternicei Rusii de odinioară dezastrul bolşevic. Elemene distructive bolnăvicioase încercat cu multă stăruinţă să samene sămânţa nenorocită a distrugerii sociale şi în ţară la noi, expusă şi mai mult ca oricare alta din cauza imediatei vecinătăţi cu focarul infectat. Agenţi bolşevici fanatici caută să se strecoare peste Nistru, spre a împrăştia învăţăturile lor distrugătoare acivilizaţiei şi a a aţâţa lumea neştiutoare la revolte şi tulburări. Las’ că bunul simţ al poporului românesc, bun simţ ce s’a dovedit în chip atât de strălucit la atâtea grei prilejuri, e un scut de nepreţuit şi de nebiruit împotriva oricărei primejdii bolşevice la noi în ţară. Dar totuşi aceste încercări descherate ale fanaticilor agenţi bolşevici şi ale periculoaselor elemente distructive neascultătoare de lege au adus ţărei şi societăţii pagube şi lovituri atât de grele. Cine nu-şi va aduce aminte de îndrăzneaţă incursiune bolşevică dela Hotin şi de jertfa generalului Poetaş, care şi-a dat viaţa ucis fiind mişeleşte de astfel de elemente. Cine nu va deplânge alesele jertfe ale neamului românesc, răpuse de nişeleasca bombă a bolşevicului Max Goldstein, dela Senat? Câtă nenorocire şi jale n’a semănat criminala incer care dovedit bolşevică de răsvrătira a paşnicei populaţiuni din Basarabia, pusă la cale la Tatar Bunar după toate reguleie războiului de către emisarii şi agenţii sovietici! Câte întâmplări de aceste nenorocite cu urmări incalculabile n’au fost evitate prin jertfa vieţii atâtor soldaţi şi jandarmi, cari şi-au pierdut viaţa în îndeplinirea credinciasă a slujbei lor. Ba, s’a întâmplat chiar că funcţionari de-ai siguranţei au fost ucişi de bombele agenţilor criminali, cari căutau să scape de urmărire. E bine şi se cuvine ca aceste jertfe să fie amintite şi cei ce au scăpat cu viaţa în îndeplinirea acestei grele datorii a lor să fie distinşi şi răsplătiţi. E bine şi se cuvine mai ales pentrucă s’a încercat* şi se încearcă dintr’o anumită parte să se facă o atmosferă neprielnică în jurul jandarmeriei şi siguranţei, de atâtea ori fără nici un timeu şi fără nici o dreptate. Ba, s’au găsi chiar glasuri de milă pentru un criminal cu Max Goldstein şi glasuride milă pentru genţii răsvrătitori de la Tatar Bunar! Pentru soldaţii, jandarmii şi agenţii de siguranţă cari şi-au lăsat viaţa pentru apărarea vieţii celorlalţi şi cari cu primejdia vieţii lor evită poate atâtea şi atâtea nenorociri, mai rar s’au găsit cuvinte de recunoştiinţă. Deaceea bine s’a făcut că s’au amintit cei ce şi-au jertfit viaţa, şi au fost distinşi şi răsplătiţi cei ce au excelat întru îndeplinirea datoriei lor. A fost o sărbătorire şi răsplătire binemeritată pentru ţară şi de aceea cuvine-se să fie subliniată cu toată cuviinţa. ----------------------------------------------------- Suveranii au plecat la castrul Scoriştea Bucureşti, 13 (Rador). — Suveranii au plecat ori la Castelul Scoriştea din judeţul Ilfov pentru odihnă pe şapte sau opt zile. Vor reveni la Bucureşti după redeschiderea Parlamentului. ------------------------------------------------------ O lecţie de bună cuviinţă Clerul şi credincioşii păstoriţi din oraşele şi satele Bucovinei sunt profund indignaţi de menviincioasele ieşiri ale d-lui Dori Popovici împotriva. P. S. S. Mitropolitului Nectarie al Bucovinei. Următoarele adrese dau expresie acestei indignări, vestejind purtarea necuviincioasă a d lui Dori Popovici . Universitatea din Cernăuţi Decanatul Facultăţii de Teologie N-rul 494 Cernăuţi, la 13 Ianuarie 1926 înalt Prea Sfinţite Stăpâne. Cu supunere subsemnaţii, membru al consiliului profesorilor Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, întruniţi în număr complet, în şedinţă extraordinară, azi în 13 ianuarie 1926, protestăm cu toată convingerea şi tăria împotriva învinuirilor nedrepte şi a insultelor incalificabile, aduse, de curând, în publicitate de d. Dori Popovici şi sub egida d-sale, la adresa înalt Prea Sfinţiei Voastre, şi Vă rugăm, înalt Prea Sfinţite Stăpâne, să binevoiţi a primi expresia râvnei noastre neadormite pentru prestigiu! şi înaintarea strămoşeştii noastre credinţe şi Bisericii dreptmăritoare, pentru păstrarea neştirbită a prestigiului şi a autorităţii de Durmiezeu orânduitului nostru Episcopat, împreună cu asigurarea încrederii, supunerii şi veneraţiunii, pe cari le-am arătat dela început şi pe cari le am păstrat şi le păstrăm faţă de mait Prea Sfinţia Voastră. Decan: Cotos. Membri ai Consiliului Facultăţii: Vasile Tamovschi, Gheorghiu, Ieremiiv, Şesan, Spânu. Inalt Prea Sfinţite Stăpâne, Cu supunere subsemnaţii, membrii ai Biroului Central al Societăţii Clerului Ortodox din Bucovina, Vă rugăm în numele acestei societăţi să binevoiţi a lua cunoştinţă de protestul nostru cel mai hotărît împotriva insultelor şi învinuirilor nedrepte aduse înalt Prea Sfinţiei Voastre în publicitate din partea d-lui Dori Popovici, şi a primi asigurarea neţărmuritei noastre încrederi şi supuneri, a devotamentului şi veneraţiunii celei mai adânci. Cernăuţi, la 11 Ianuarie 1926. Preşedinte: Prof. Dr. Vasile Tarnovschi. Membrii: Dimitrie Topa, Simeon Reli, Prof. Dr. N. Cotos, Ioan Tichon, Victor Berariu, Gh. Velehorschi. Invit Prea Sfinţiei Sale D-lui Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nectarie Consiliul parohial şi epitropia bisericească din Baiaşeşti, în şedinţa ţinută astăzi 7 ianuarie 1926 a luat, cu adânc regret, la cunoştinţă că ziarul „Dreptatea“ îşi permite atacuri şi calomnii, la adresa invit Prea Sfinţiei Voastre. Reprobă cu toată hotărârea aceste atacuri şi roagă să primiţi omagiile şi expresia simţămintelor de supunere şi dragoste fiiască. Preşedintele , Ioan Macovei, Paroh I. P. J. Sala Mitropolitului Nectarie Cernăuţi Adânc indignat protestez contra scrisorii deschise din „Dreptatea“, exprimându-Vă supunere şi veneraţie profundă. Paroh Munteanu —... . a • ® a—— ----— [Irii Ildi Mi Mit pentru ajutorarea Sinistraţilor. Doamnelor Prezidente, Un dezastru cumplit s’a deslănţuit asupraArdealului, Banatului, Maramureşului, Crişanei şi Bucovinei. Râurile s’au revărsat asupra mănoaselor câmpii şi înfloritoarelor comune şi au potopit toată munca, tot avutul a sute şi mii de familii, care stau fără adăpost, pe drumuri în miez de iarnă. Cu toate că statul a luat măsuri de ajutorare, mizeria este atât de mare, încât şi iniţiativa particulară trebue să colaboreze. Noi, femeile, suntem chemate să alinăm durerile, noi suntem chemate a îndemna inimile caritabile să dea obolul lor pentru cei ce sunt în nenorocire. Apelaţi deci la toţi, cei ce au fost scutiţi de asemenea năpaste şi vă vor da cu drag acest mic tribut de umanitarism, ca să putem săvârşi cu toatele participarea la această operă caritativă. Maria B. Baiulescu Preşedinta U. F. R.