Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)

1926-01-15 / nr. 2013

Cernaul Vineri 15 Ianuarie 1926 Numărul 2 Lei Redacţia şi fldmini&trafia Cernăuţi, Sírad© fanai Fiondor Nr. 33 | Se primesc nume! articole iscălite. Manach­îde aa f# Înapoiază Anul IX, No. 2013 ANUNŢURI Şl RECLAME s® dup­ă tarif şi se primesc I» admir atetraţi*« t Strada lancu Fiendor No. 33 Pe«t«B­iettftt» la Interiors! ziaralui ea atei fcsuta ea Wfa­terul de judecată la Cernăuți. portoUDC‘ ABONAMENTUL: p* cm *« 3*3 Iei, p» «/a an 200 lei» pe trei lun! 100 Iei, pentru gn«» zilnic: pe un an 200 lei, pe V2 an 120 lei, pr trei luni lei Nu»«! numărul de Duminică: pe un »2­80 lei, pe ‘/î 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pa ur, H 800 Iei, pe Vs an 400 lei. Plățile se fac la sediul elarului. ii mm­icnii (E.) Ziarele din Capitală aduc ştirea că într’un cadru frumos aranjat, d-nul subse­cretar de la Interne a distribuit la 22 de persoane, făcând parte din personalul Sigu­ranţei şi al Jandarmeriei, distincţiuni şi pre­mii pentru devotamentul depus în serviciul lor. Cu acest prilej s’a făcut şi o înduioşă­toare pomenire pentru toţi jandarmii şi agenţii de siguranţă, cari au căzut jertfă, fie la Nis­tru, fie în interiorul ţării, bombelor şi aten­tatelor anarhiste, la îndeplinirea datoriei lor. Pâră îndoială că a fost o pomenire şi o sărbătorire îndeajuns de bine meritată, care cuvine-se să o subliniem în mod deosebit. De după războiu încoace curente tot mai bolnăvicioase au început să-şi facă drum în societatea omenească din lumea întreagă, curente, cari au edus în statul învecinat al puternicei Rusii de odinioară dezastrul bol­şevic. Elemene distructive bolnăvicioase în­cercat cu multă stăruinţă să samene să­mânţa nenorocită a distrugerii sociale şi în ţară la noi, expusă şi mai mult ca oricare alta din cauza imediatei vecinătăţi cu foca­rul infectat. Agenţi bolşevici fanatici caută să se strecoare peste Nistru, spre a împrăştia în­văţăturile lor distrugătoare a­­civilizaţiei şi a a aţâţa lumea neştiutoare la revolte şi tul­burări. Las’ că bunul simţ al poporului româ­nesc, bun simţ ce s’a dovedit în chip atât de strălucit la atâtea grei­ prilejuri, e un scut de nepreţuit şi de nebiruit împotriva oricărei primejdii bolşevice la noi în ţară. Dar totuşi aceste încercări desch­erate ale fa­naticilor agenţi bolşevici şi ale periculoaselor elemente distructive neascultătoare de lege au adus ţărei şi societăţii pagube şi lovituri atât de grele. Cine nu-şi va aduce aminte de îndrăz­neaţă incursiune bolşevică dela Hotin şi de jertfa generalului Poetaş, care şi-a dat viaţa ucis fiind mişeleşte de astfel de elemente. Cine nu va deplânge alesele jertfe ale neamului româ­nesc, răpuse de nişeleasca bombă a bolşe­vicului Max Goldstein, dela Senat? Câtă ne­norocire şi jale n’a semănat criminala incer care dovedit bolşevică de răsvrătira a paşni­cei populaţiuni din Basarabia, pusă la cale la Tatar Bunar după toate reguleie războiului de către emisarii şi agenţii sovietici! Câte întâmplări de aceste nenorocite cu urmări incalculabile n’au fost evitate prin jertfa vieţii atâtor soldaţi şi jandarmi, cari şi-au pierdut viaţa în îndeplinirea credinc­iasă a slujbei lor. Ba, s’a întâmplat chiar că func­ţionari de-ai siguranţei au fost ucişi de bom­bele agenţilor criminali, cari căutau să scape de urmărire. E bine şi se cuvine ca aceste jertfe să fie amintite şi cei ce au scăpat cu viaţa în îndeplinirea acestei grele datorii a lor să fie distinşi şi răsplătiţi. E bine şi se cuvine mai ales pentrucă s’a încercat* şi se încearcă dintr’o anumită parte să se facă o atmosferă neprielnică în jurul jandarmeriei şi siguranţei, de atâtea ori fără nici un t­im­eu şi fără nici o dreptate. Ba, s’au găs­i chiar glasuri de milă pentru un criminal cu Max Goldstein şi glasuri­­de milă pentru genţii răsvrătitori de la Tatar Bunar! Pentru soldaţii, jandarmii şi agenţii de siguranţă cari şi-au lăsat viaţa pentru apăra­rea vieţii celorlalţi şi cari cu primejdia vieţii lor evită poate atâtea şi atâtea nenorociri, mai rar s’au găsit cuvinte de recunoştiinţă. De­­aceea bine s’a făcut că s’au amintit cei ce şi-au jertfit viaţa, şi au fost distinşi şi răsplă­tiţi cei ce au excelat întru îndeplinirea dato­riei lor. A fost o sărbătorire şi răsplătire bine­meritată pentru ţară şi de aceea cuvine-se să fie subliniată cu toată cuviinţa. -----------------------------------------------------­ Suveranii au plecat la cast­rul Scoriştea Bucureşti, 13 (Rador). — Suveranii au plecat ori la Castelul Scoriştea din judeţul Ilfov pentru odihnă pe şapte sau opt zile. Vor reveni la Bucureşti după redeschi­derea Parlamentului. ------------------------------------------------------ O lecţie de bună cuviinţă Clerul şi credincioşii păstoriţi din oraşele şi satele Bucovinei sunt profund indignaţi de men­viincioasele ieşiri ale d-lui Dori Popovici împo­triva­­. P. S. S. Mitropolitului Nectarie al Bu­covinei. Următoarele adrese dau expresie acestei indignări, vestejind purtarea necuviincioasă a d lui Dori Popovici . Universitatea din Cernăuţi Decanatul Facultăţii de Teologie N-rul 494 Cernăuţi, la 13 Ianuarie 1926 înalt Prea Sfinţite Stăpâne. Cu supunere subsemnaţii, membru­ al consiliului profesorilor Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, întruniţi în număr complet,­­ în şedinţă extraordinară, azi în 13 ianuarie 1926, protestăm cu toată convingerea şi tă­ria împotriva învinuirilor nedrepte şi a insul­telor incalificabile, aduse, de curând, în pu­blicitate de d. Dori Popovici şi sub egida d-sale, la adresa înalt Prea Sfinţiei Voastre, şi Vă rugăm, înalt Prea Sfinţite Stăpâne, să binevoiţi a primi expresia râvnei noastre nea­dormite pentru prestigiu! şi înaintarea stră­moşeştii noastre credinţe şi Bisericii drept­­măritoare, pentru păstrarea neştirbită a pres­tigiului şi a autorităţii de Durmiezeu orân­duitului nostru Episcopat, împreună cu asi­gurarea încrederii, supunerii şi veneraţiunii, pe cari le-am arătat dela început şi pe cari le am păstrat şi le păstrăm faţă de m­ait Prea Sfinţia Voastră. Decan: Cotos. Membri ai Consiliului Fa­cultăţii: Vasile Tamovschi, Gheorghiu, Iere­­miiv, Şesan, Spânu. Inalt Prea Sfinţite Stăpâne, Cu supunere subsemnaţii, membrii ai Biroului Central al Societăţii Clerului Orto­dox din Bucovina, Vă rugăm în numele a­­cestei societăţi să binevoiţi a lua cunoştinţă de protestul nostru cel mai hotărît împo­triva insultelor şi învinuirilor nedrepte aduse înalt Prea Sfinţiei Voastre în publicitate din partea d-lui Dori Popovici, şi a primi asigu­­rarea neţărmuritei noastre încrederi şi supu­neri, a devotamentului şi veneraţiunii celei mai adânci. Cernăuţi, la 11 Ianuarie 1926. Preşedinte: Prof. Dr. Vasile Tarnovschi. Membrii: Dimitrie Topa, Simeon Reli, Prof. Dr. N. Cotos, Ioan Tichon, Victor Berariu, Gh. Velehorschi. Invit Prea Sfinţiei Sale D-lui Părinte Arhiepis­cop şi Mitropolit Nectarie Consiliul parohial şi epitropia bisericească din Baiaşeşti, în şedinţa ţinută astăzi 7 ia­nuarie 1926 a luat, cu adânc regret, la cunoş­tinţă că ziarul „Dreptatea“ îşi permite atacuri şi calomnii, la adresa invit Prea Sfinţiei Voas­tre. Reprobă cu toată hotărârea aceste ata­curi şi roagă să primiţi omagiile şi expresia simţămintelor de supunere şi dragoste fiiască. Preşedintele , Ioan Macovei, Paroh I. P. J. Sala Mitropolitului Nectarie Cernăuţi Adânc indignat protestez contra scrisorii deschise din „Dreptatea“, exprimându-Vă su­punere şi veneraţie profundă. Paroh Munteanu —... . a • ® a—— ----— [Irii Ildi Mi Mit pentru ajutorarea Sinistraţilor. Doamnelor Prezidente, Un dezastru cumplit s’a deslănţuit asu­pra­­Ardealului, Banatului, Maramureşului, Crişanei şi Bucovinei. Râurile s’au revărsat asupra mănoaselor câmpii şi înfloritoarelor comune şi au potopit toată munca, tot avu­tul a sute şi mii de familii, care stau fără adăpost, pe drumuri în miez de iarnă. Cu toate că statul a luat măsuri de aju­torare, mizeria este atât de mare, încât şi iniţiativa particulară trebue să colaboreze. Noi, femeile, suntem chemate să alinăm du­rerile, noi suntem chemate a îndemna inimile ca­ritabile să dea obolul lor pentru cei ce sunt în nenorocire. Apelaţi deci la toţi, cei ce au fost scutiţi de asemenea năpaste şi vă vor da cu drag acest mic tribut de umanitarism, ca să pu­tem săvârşi cu toatele participarea la această operă caritativă. Maria B. Baiulescu Preşedinta U. F. R.

Next