Glasul Bucovinei, octombrie 1926 (Anul 9, nr. 2215-2239)
1926-10-14 / nr. 2226
Redacţia şi Administraţia Cernăuţii Strada Iancu Frondor Nr. 33 8 primesc ramai articole iscălite. Monociitulene se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Peatru Inserate in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Porul «ts Judecată la Cernăufl. 1 B 'T.. y " B »’.«t’lmtaL *m ONflENTUl: jmT'MS M, p» y, a* 391 kd, M trai tani 109 M, pentru aliate: p« m *» 20» lei, pe V, an 129 lei, pe trei luni Mmnut numărul de Duminică: pe un an S3 lei, pe % M 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pa ua an 809 lei, pe creo 400 iei. Plățile se fac la sediul ilarului. in in mont Ani de-a rândul au format obiectul discuţiilor ridicole, pertractările naţional ţărăniste ce ameninţau să nu se mai termine. Pertractanţii au discutat de aproape fără rezultat pozitiv, ca să încerce apoi a continua desbaterile de la distanţă, prin schimb de scrisori, cu acelaş succes negativ. Deosebirile de concepţii politice între aspiranţii fuziunii sunt îndeajuns de cunoscute; deoparte se afirmau principiile ţărăniste de demagogică luptă de clasă, de alta era excelenta şovăială cu pretenţii de pur democratism a d-lui Maniu, care şi-a găsit un sincer tovarăş de idei în „democratul“ Mişu Cantacuzino. Discuţiile sterile interminabile au pus la grea Încercare răbdarea pertractanţilor, până ce Intr'o bună zi în interiorul taberilor lor au izbucnit cu vehemenţă neînţelegerile. In sânul partidului ţărănist a apărut diferenţa de opinii Intre d nii Lupu şi Mihalache, prima manifestându se pe faţă contra fuziunii. Şi In partidul naţional s’a ivit un curent puternic împotriva fuziunii, curent susţinut de dorgs, de un număr mare de intelectuali din Ardeal şi în cele din urmă şi de d Argetoianu. Neînţelegerile din sânul partidului ţărănist şi naţional n’au putut fi mascate de cei interesaţi, oricâte sforţări s’au făcut. La ţărănişti d. Lupu a votat în ziua de 26 Septembrie c. contra fuziunii, precum în aceeaş zi d. Iorga şi cărturarii ardeleni din sânul partidului naţional s-au pronunţat hotărât împotriva fuziunii cu ţărăniştii. Nelăsaţi în pace de dorinţa de a ajunge cu orice preţ la putere, d-nii Maniu şi Mihalache, ascunzând oarecum sub pragul conştiinţei diferenţele de idei ce există între ei cu privire la îndrumarea vieţii obşteşti a statului, au hotărît să iee toate măsurile ca fuziunea să se facă odată. Căci dorinţa de a veni la putere a biruit orice obstacol şi a rămas singura posibilitate a unei iluzorice înţelegeri între d-nii Maniu şi Malache. Plecând amândoi de la gândul şi mai cu seamă de la incomensurabila ambiţie personală de a avea în mână conducerea statului, indiferent de faptul că nu întrunesc condiţiile şi calităţile necesare pentru o asemenea grea răspundere, ambiţie pe care o pun mai presus de interesele generale ale ţării, au aranjat în aşa mod lucrurile, încât la congresele fuziunii n’au luat parte şi adversarii acesteia. Aceştia puteau să tulbure la congres armonia aparentă a aranjamentului făcut cu mare chibzuială de şefi şi să îndepărteze iar mirajul pe care cei doi pertractanţi cred că sunt aproape să-l ajungă cu mâna. D-nul Lupu a participat, fiindcă în intervalul de timp de la 26 Septembrie la 10 Octombrie , sa şi-a schimbat părul. Din punct de vedere formal fuziunea s’a votat cu paznici la uşile sălilor unde au avut loc congresele. La congrese au venit numai partizani aleşi pe sprânceană, cari au acţionat în chip mecannic, potrivit lecţiilor primite la şcoala de dresare a şefiior N’a fost acolo entuziasm, n’a fost căldura spontaneităţii, pentrucă au fost absente convingerea şi încrederea. Fuziunea aceasta n’a adus bucuria dorită d-lui Maniu, pentrucă d sa este numii şef provizor pe un an cu dreptul de a executa, cel de a delibera avându-l numai comitetul central de 70 al noului partid şi comitetul de direcţie S’au hotărît ca fuziunea să rămâe provizoră un an, urmând ca In acest timp să se lucreze tot prin pertractări la perfecţionarea ei. Dacă poate fi vorba de un succes, atunci el este al ţărăniştilor cari au impus partidului naţional să accepte statutul şi programul de guvernământ al partidului ţărănist, „care prin „fuziune“ nu sufere nici o schimbare în ideologia, ţintele şi în mijloacele întrebuinţate până azi“, cum a declarat Insuş şeful acestui partid. De aceea uermenul de fuziune este impropriu întrebuinţat, întrucât partidul naţional a intrat în cel ţărănist, care* acesta există şi acum cu exproprierea lui cea de a doua acceptată chiar de d. Maniu. Rămâne să aşteptăm ce va aduce această „fuziune* poznaşă, căreia în prima linie îi lipseşte sinceritatea fuzionaţilor. I. Măgură ---------------------------------------------------- Prorogarea Parlamentului București 12 (Rador). — Deschiderea Parlamentului a fost amânată cu o luna. Decretul de prorogare până la 14 Noemvrie a fost trimis prin un curier special Ml Regelui aflat în excursie pe Dunăre. Acest decret a fost adus aseară In Capitală și mâne apare în „Monitorul Oficial“. Decretul de prorogare, fără să arate cauzele, spune numai că, bazat pe prerogativele articolului 90 din Constituţie, Suveranul proroagă Parlamentul pentru o lună. Ziarele discută motivele prorogării. „Viitorul“ înregistrează părerea că motivat este că guvernul incă n’a pregătit proectele de legi și bugetul. •••• ■ ' ■ M. S. Regina Maria s’a îmbarcat pentru America Paris, 72 (Rador). — M. S. Regina Maria a României a plecat erl la Cherbourg. Azi se îmbarcă pe vaporul „Livlabhm“ pentru America. --------------------••••-------------------- Un apel al I. P. S. S. Patriarhului Miron al României Bucureşti, 12 (Rador) — P. S. S. Patriarhul Miron publică prin ziare un apel pentru Crucea Roşie, reamintind membrilor bisericii serbările de comemorare pe care le va aranja Crucea Roşie. I. P. S. S. îndeamnă pe credincioşii bisericii noastre să sprijinească cu toată căldura colectele aranjate de cătră însemnatul așezământ de caritate. ---------------------»» . aminteii MIMT „Crucea Roşie Română“ împlineşte 50 de ani de existenţă de la înfiinţarea ei In preajma războiului pentru neatârnare. Spre a sărbători acest frumos jubileu care are In urma lui o întreagă operă de jertfă pentru alinarea atâtor suferinţe şi dureri, se vor organiza serbări In toată ţara In zilele de 1f—24 Octombrie. Având In vedere ţinta înaltă pe care o urmăresc operele de caritate ale „Crucii Roşii“, a cărei activitate nu se restrânge numai In interiorul graniţelor noastre, îndemnăm pe toţi să dea cel mai larg concurs acestor serbări, fie Inscriinduse ca membri In secţiunile „Crucii Roşii“, fie contribuind cu obolul lor la chetele ce se vor aranja cu acest prilej. Banul dat Pentru cei ce sufăr, pentru cei ce-şi sfinţesc glia strămoşească stropind o cu sângele lor, e cea mai frumoasă închinare adusă amintirii acelora ce şi-au dăruit ţării tot ce aveau mai scump. •••« Raportările him-mm Cancelarul Marx, care după un concediu mai îndelungat va relua conducerea guvernului către mijlocul săptămânii curente, a ţinut Duminecă la Essen în faţa unui auditoriu de câteva mii de persoane, un mare discurs politic. Cancelarul a expus programul de activitate al guvernului, examinând In special problemele dificile care se pun Germaniei în iarna ce vine, In primul rând dominarea situaţiei financiare şi a şomajului. In partea finală a discursului său, cancelarul a atins ultimele evenimente internaţionale. In legătură cu Incheerea cartelului metalurgic a arătat că nu se poate să se încheie pacturi de pace economică, continuând încă neînţelegerea în domeniul politic. De aceea trebue să se aştepte o destindere şi pe tărâm politic. In ceea ce priveşte Liga Naţiunilor, cancelarul a reînoit asigurarea unei colaborări cinstite şi reale Germania speră că in felul acesta va putea garanta interesele sale proprii şi interesele minorităţilor germane. In privinţa convorbirilor de la Thoiry, cancelarul a exprimat încrederea fermă că, dată fiind voinţa reciprocă de înţelegere, se va găsi o soluţie satisfăcătoare pentru toate chestiunile pendinte Intre Franţa şi Germania, Indepârtându se toate dificultăţile. Ţinta convorbirilor de la Thoiry nu trebuie şi nu poate fi influenţată de ultimele evenimente regretabile petrecute in teritoriul ocupat. De aceia cancelarul îndeamnă populația din Rhenania să observe o rezervă demnă. -------------------••s*------------------ Se face anchetă Bucureşti 12 (Rador). Ministerul de instrucţie a trimis la Cernăuţi să ancheteze maltratarea de către minoritari a profesorilor examinatori la bacalaureat, pe d. inspector general Marinescu, care a plecat eri.