Glasul Bucovinei, octombrie 1926 (Anul 9, nr. 2215-2239)

1926-10-14 / nr. 2226

Redacţia şi Administraţia Cernăuţii Strada Iancu Frondor Nr. 33 8­ primesc ramai articole iscălite. Monociitule­ne se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Peatru Inserate in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Porul «ts Judecată la Cernăufl. 1 B 'T.. y " B »’.«t’lmtaL *m ONfl­ENTUl: jmT'MS M, p» y, a* 391 kd­, M trai tani 109 M, pentru aliate: p« m *» 20» lei, pe V­, an 129 lei, pe trei luni Mmnut numărul de Duminică: pe un an S3 lei, pe % M 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pa ua an 809 lei, pe cr­eo 400 iei. Plățile se fac la sediul ilarului. in in mont Ani de-a rândul au format obiectul dis­cuţiilor ridicole, pertractările naţional ţără­niste ce ameninţau să nu se mai termine. Pertractanţii au discutat de aproape fără re­zultat pozitiv, ca să încerce apoi a continua desbaterile de la distanţă, prin schimb de scri­sori, cu acelaş succes negativ. Deosebirile de concepţii politice între aspiranţii fuziunii sunt îndeajuns de cunoscute; deoparte se afirmau principiile ţărăniste de demagogică luptă de clasă, de alta era excelenta şovăială cu pre­tenţii de pur democratism a d-lui Maniu, care şi-a găsit un sincer tovarăş de idei în „de­mocratul“ Mişu Cantacuzino. Discuţiile sterile interminabile au pus la grea Încercare răbdarea pertractanţilor, până ce Intr'o bună zi în interiorul taberilor lor au izbucnit cu vehemenţă neînţelegerile. In sâ­nul partidului ţărănist a apărut diferenţa de opinii Intre d nii Lupu şi Mihalache, prima manifestându se pe faţă contra fuziunii. Şi In partidul naţional s’a ivit un curent puternic împotriva fuziunii, curent susţinut de d­­orgs, de un număr mare de intelectuali din Ardeal şi în cele din urmă şi de d Argetoianu. Ne­înţelegerile din sânul partidului ţărănist şi na­ţional n’au putut fi mascate de cei interesaţi, oricâte sforţări s’au făcut. La ţărănişti d. Lupu a votat în ziua de 26 Septembrie c. contra fuziunii, precum în aceeaş zi d. Iorga şi căr­turarii ardeleni din sânul partidului naţional s-au pronunţat hotărât împotriva fuziunii cu ţărăniştii. Nelăsaţi în pace de dorinţa de a ajunge cu orice preţ la putere, d-nii Maniu şi Miha­lache, ascunzând oarecum sub pragul con­ştiinţei diferenţele de idei ce există între ei cu privire la îndrumarea vieţii obşteşti a sta­tului, au hotărît să iee toate măsurile ca fu­ziunea să se facă odată. Căci dorinţa de a veni la putere a biruit orice obstacol şi a ră­mas singura posibilitate a unei iluzorice în­ţelegeri între d-nii Maniu şi M­­alache. Plecând amândoi de la gândul şi mai cu seamă de la incomensurabila ambiţie personală de a avea în mână conducerea statului, indiferent de faptul că nu întrunesc condiţiile şi calităţile necesare pentru o ase­menea grea răspundere, ambiţie pe care o pun mai presus de interesele generale ale ţării,­­ au aranjat în aşa mod lucrurile, în­cât la congresele fuziunii n’au luat parte şi adversarii acesteia. Aceştia puteau să tulbure la congres armonia aparentă a aranjamen­tului făcut cu mare chibzuială de şefi şi să îndepărteze iar mirajul pe care cei doi per­­tractanţi cred că sunt aproape să-l ajungă cu mâna. D-nul Lupu a participat, fiindcă în intervalul de timp de la 26 Septembrie la 10 Octombrie , sa şi-a schimbat părul. Din punct de vedere formal fuziunea s’a votat cu paznici la uşile sălilor unde au avut loc congresele. La congrese au venit numai partizani aleşi pe sprânceană, cari au acţionat în chip mecannic, potrivit lecţiilor primite la şcoala de dresare a şefiior N’a fost acolo entuziasm, n’a fost căldura spon­taneităţii, pentrucă au fost absente convin­gerea şi încrederea. Fuziunea aceasta n’a adus bucuria dorită d-lui Maniu, pentrucă d sa este numii şef provizor pe un an cu dreptul de a executa, cel de a delibera avân­­du-l numai comitetul central de 70 al nou­lui partid şi comitetul de direcţie S’au ho­tărît ca fuziunea să rămâe provizoră un an, urmând ca In acest timp să se lucreze tot prin pertractări la perfecţionarea ei. Dacă poate fi vorba de un succes, atunci el este al ţărăniştilor cari au impus partidu­lui naţional să accepte statutul şi programul de guvernământ al partidului ţărănist, „care prin „fuziune“ nu sufere nici o schimbare în ideologia, ţintele şi în mijloacele întrebuin­ţate până azi“, cum a declarat Insuş şeful acestui partid. De aceea uermenul de fuziune este impropriu întrebuinţat, întrucât partidul naţional a intrat în cel ţărănist, care* acesta există şi acum cu exproprierea lui cea de a doua acceptată chiar de d. Maniu. Rămâne să aşteptăm ce va aduce această „fuziune* poznaşă, căreia în prima linie îi lipseşte sin­ceritatea fuzionaţilor. I. Măgură ----------------------------------------------------­ Prorogarea Parlamentului București 12 (Rador). — Deschiderea Par­lamentului a fost amânată cu o luna. Decre­tul de prorogare până la 14 Noemvrie a fost trimis prin un curier special M­l Regelui aflat în excursie pe Dunăre. Acest decret a fost adus aseară In Capitală și mâne apare în „Monitorul Oficial“. Decretul de prorogare, fără să arate cauzele, spune numai că, bazat pe prerogativele articolului 90 din Constituţie, Suveranul proroagă Parlamentul pentru o lună. Ziarele discută motivele prorogării. „Vii­torul“ înregistrează părerea că motivat este că guvernul incă n’a pregătit proectele de legi și bugetul. •••• ■ ' ■ M. S. Regina Maria s’a îmbarcat pentru America Paris, 72 (Rador). — M. S. Regina Ma­ria a României a plecat erl la Cherbourg. Azi se îmbarcă pe vaporul „Livlabhm“ pentru America. --------------------••••--------------------­ Un apel al I. P. S. S. Patriarhului Miron al României Bucureşti, 12 (Rador) —­­ P. S. S. Pa­triarhul Miron publică prin ziare un apel pen­tru Crucea Roşie, reamintind membrilor bi­sericii serbările de comemorare pe care le va aranja Crucea Roşie. I. P. S. S. îndeamnă pe credincioşii bisericii noastre să sprijinească cu toată căldura colectele aranjate de cătră însemnatul așezământ de caritate. ---------------------»»­ . ami­nteii MI­MT „Crucea Roşie Română“ împlineşte 50 de ani de existenţă de la înfiinţarea ei In preajma răz­boiului pentru neatârnare. Spre a sărbători acest frumos jubileu care are In urma lui o întreagă operă de jertfă pentru alinarea atâtor suferinţe şi dureri, se vor organiza serbări In toată ţara In zilele de 1f—24 Octombrie­­. Având In vedere ţinta înaltă pe care o urmăresc operele de cari­tate ale „Crucii Roşii“, a cărei activitate nu se restrânge numai In interiorul graniţelor noastre, îndemnăm pe toţi să dea cel mai larg concurs acestor serbări, fie Inscriinduse ca membri In secţiunile „Crucii Roşii“, fie contribuind cu obo­lul lor la chetele ce se vor aranja cu acest prilej. Banul d­at Pentru cei ce sufăr, pentru cei ce-şi sfinţesc glia strămoşească stropind o cu sângele lor, e cea mai frumoasă închinare adusă amin­tirii acelora ce şi-au dăruit ţării tot ce aveau mai scump. •••« Raportările h­im-mm Cancelarul Marx, care după un concediu mai îndelungat va relua conducerea guver­nului către mijlocul săptămânii curente, a ţinut Duminecă la Essen în faţa unui audi­toriu de câteva mii de persoane, un mare discurs politic. Cancelarul a expus programul de activitate al guvernului, examinând In special problemele dificile care se pun Ger­maniei în iarna ce vine, In primul rând do­minarea situaţiei financiare şi a şomajului. In partea finală a discursului său, can­celarul a atins ultimele evenimente interna­ţionale. In legătură cu Incheerea cartelului metalurgic a arătat că nu se poate să se încheie pacturi de pace economică, conti­nuând încă neînţelegerea în domeniul po­litic. De aceea trebue să se aştepte o destin­dere şi pe tărâm politic. In ceea ce priveşte Liga Naţiunilor, cancelarul a reînoit asigura­rea unei colaborări cinstite şi reale Germania speră că in felul acesta va putea garanta in­teresele sale proprii şi interesele minorităţi­lor germane. In privinţa convorbirilor de la Thoiry, can­celarul a exprimat încrederea fermă că, dată fiind voinţa reciprocă de înţelegere, se va găsi o soluţie satisfăcătoare pentru toate chestiu­nile pendinte Intre Franţa şi Germania, In­­depârtându se toate dificultăţile. Ţinta convor­birilor de la Thoiry nu trebuie şi nu poate fi influenţată de ultimele evenimente regretabile petrecute in teritoriul ocupat. De aceia can­celarul îndeamnă populația din Rhenania să observe o rezervă demnă. -------------------••s*------------------­ Se face anchetă Bucureşti 12 (Rador).­­ Ministerul de instrucţie a trimis la Cernăuţi să ancheteze mal­tratarea de către minoritari a profesorilor exa­minatori la bacalaureat, pe d. inspector general Marinescu, care a plecat eri.

Next