Glasul Bucovinei, noiembrie 1926 (Anul 9, nr. 2240-2263)
1926-11-02 / nr. 2240
Pag. 2 .GLASUL BUCOVINEI* necesare. Rămâne ca asupra acestor ciudăţenii să dea cuvenitele lămuriri d. prim-consilier I. Avram. Cum soluţionează magistratul Incorect o nouă cerere a usurpatoriior Să vedem Insă ce face d. prim-consilier I. Avram cu cererea "usurpatoriior? Consecvent cu atitudinile d-sale de până aci, d. prim-consilier 1. Avram fireşte admite înregistrarea nouei societăţi anonime cu numele „Banca Regională“ redactând In acest sens încheierea cu No. 51126 Rgb. II277 din—data e cât se poate de interesantă — 28 Octombrie 1926. Rezolvirea acestei cereri s’a făcut cu asistenţa şi directa participare chiar la înregistrarea în registrul comercial a usurpatorilor. D. prim-consilier I. Avram a îngăduit chiar ca anume usurpatori să dicteze grefierului ceea ce trebuia să se scrie In încheiere şi In registrul comercial. Şi deci nu trebue să ne mirăm că la soluţionarea cererii usurpatorilor nu mai exista pentru d. prim-consilier I. Aveam acel admirabil motiv de pendenţă a unui recurs în casaţie, care, nefiind încă rezolvit, ţinea oarecum legată posibilitatea acestui domn magistrat de a soluţiona cereri de înregistrare privitoare la Banca Regională. Căci aşa motivase d. prim-consilier I. Avram — după cum am arătat mai sus — respingerea cererii consiliului de adiţie legal, prezentată la 27 Oct a. c. sub No. 51026, deci anterior cererii usurpatorilor. Dar din punct de vedere de drept, iată cum se prezintă încheierea ilustrului magistrat I. Avram , înalta Curte de Casaţie şi Justiţie declarând nelegale deciziile ministeriale prin care fuseseră instituiţi în fruntea Băncii Regionale usurpatorii C. Tarangul, Dr. E. Hotincean, etc., a stabilit că acele decizii sunt nule chiar din ziua când au fost date şi deci de drept ele nu puteau avea nici un efect. Astfel dispoziţiunile legii pentru modificarea statutelor Băncii Regionale din 29 Martie 1926 M. O. No. 73 fiind în plină vigoare, singur în drept a dispune în chestiuni privitoare la Banca Regională Cernăuţi a fost şi este numai consiliul de administraţie legal în frunte cu d-nii Dr. A. Morariu ca preşedinte şi Nicolae Prelici ca vicepreşedinte. Toate acestea trebuia să le ştie, şi de fapt ie şi ştia de prim-consilier. Avram, fiindcă d-sa cunoştea întreaga problemă încă de astă primăvară, iar de cuprinsul deciziei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fusese pus în cunoştinţă prin copie autentică după cum am arătat mai sus. Cu toate acestea d-sa, colaborator consacrat deja In opera de usurpare a dlor C. Tarangul, E. Hotincean & Comp., primeşte cereri înaintate de aceşti usurpatori In numele Băncii Regonale şi le admite ca şi când ar fi fost prezentate de persoane în drept să lucreze In numele numitei bănci. Se primejduiesc nu numai infernale Băncii Regionale ci şi cele ale Statului Potrivit prevederilor legii din 29 Martie 1926 M. O. 73, transformarea Băncii Regionale din Cernăuţi în Societate comercială de drept privat nu se poate face decât numai de consiliul de administraţie legii, nu de usurpatori, şi numai după îndeplinirea următoarelor condiţiunî fixate în lege: 1. Retragerea de pe diferitele pieţe a obligaţiunilor de fond în valoare de cam cinci miioane lei, oblgaţiuni ce s’au emis la înfiinţarea Băncii Regionale pentru constituirea capitalului ei iniţial. Se ştie că pentru aceste obligaţiuni a garantat la timpul său şi Ţara Bucovina, iar dela Unire încoace această garanţie a trecut asupra Statului Român. Legiuitorul dar, când a stabilit această îndatorie a retrage de pe piaţă obligaţiunile In chestiune, a avut in vedere eliberarea Statului de răspunderea ce o are pentru aceste titluri. 2. Activul ce rezulta în urma transformării băncii trebuia repartizat în formă de acţiuni asupra judeţelor Bucovinei. 3 Banca Regională trebuia să cheme la subscripţie publică un capital de cinci milioane lei, împărţit în acţiuni a 500 lei valoare nominală, şi numai după ce din capitalul subscris se va fi vărsat 30% In numerar, se va convoca adunarea generală de constituire a nouei bănci. Or, nici una din aceste condiţii legale nu este îndeplinită. Şi e de mirare, cum inţelege d. prim consilier I. Avram, In graba d-sare de a pune capac generoasei asistenţe ce a dat-o usurpatorilor, să admită înregistrarea Băncii Regionale ca societate comercială de drept privat pe numele d-lor C. Tarangul, Otto Baron Mustatza, Dr. E. Hotincean, D Ţurcan, Dr. I. Schiffer, Dr. A. Kohlruss, George Jemna, Dr. Eusebie Popovici și Dr. I. Stefanei), adecă să dea această bancă, cu întreg avutul ei, In patrimoniul acestor usurpatori, înainte ca statul să fi fost degajat de răspunderea ce o are din angajamente luate chiar pentru creiarea capitalului acestei bănci ? E de mirare, cum înțelege d. primconsilier I. Avram să admită această înregistrare pe baza unor acte ticluite, fără ca aşa zisele statute noui să aibă cuvenita aprobare a autorităţii de Stat, fără ca să se fi făcut chemarea la subscripţie publică a capitalului acţionar de cinci milioane lei, fără ca activul băncii să fi fost repartizat judeţelor Bucovinei şi fără ca dovada de efectivă vărsare a celor 30 la sută capital acţionar rezultat după urma unei subscripţii publice să se fi produs??... Dar, ce mai vorbă, d. prim-consilier Avram a făcut ce a voit. Pentru d sa nu există legea din 29 Martie 1926, nu există Curte de Casaţie, nu există patentă din 1854, nu există codul comercial, nu există regulamentul constituirii societăţilor pe acţiuni, in scurt nu există nimic altceva decât un singur principiu; aşa vreau, aşa fac! Terminând, mai notăm că după ce d. prim consilier I. Avram în ziua de Vineri 29 octombrie a. c a dat încheierea de înregistrare a nouei societăţi anonime cu numele Banca Regională Cernăuţi, făcând, D-zeu ştie cum şi când, inscripţiunea de vreo cinci pagini folio mare în registrul comercial, a doua zi Sâmbătă 30 Octombrie, a dispărut din birou. Nimeni nu l-a putut găsi pe d. proconsiler I. Avram, şi In definitiv chiar numai lipsa d-sa!e personală n’ar fi fost o nenorocire, dar împreună cu d sa dispăruse şi dosarul, pe baza căruia se făcuse înregistrarea usurpatorilor. Oricum, această dispariţie şi a magistratului şi a dosarului e misterioasă şi îşi are tâlcul ei... Halal de magistrat! Şi rezervându ne a reveni cu noul amănunte, credem a putea conchide chiar de pe acuma că dovada e făcută. D. prim-consider ! Avram de la Secţiunea lil-a a Tribunalului Cernăuţi este un magistrat necorect. Trist, foarte trist, şi cu atât mai trist cu cât e foarte adevărat! ■■'■■■■■.....—.......... .»M Starea M. S. Regelui București, 37 (Ridor). — Cu toate că până la această oră nu s'a cht un comunicat oficial asupra stării M. S. R gdui, cercurile oficiale ale Curţii afirmă că amelorarea stării Sulltanului continua. -------—-------— —■—-—— ii haim ta ma De oarece In ultimul timp s’au descoperit o‘serie de organiziţiuni teroriste, cari aveau depozite de arme şi muniţiui, In special In Basarabia şi Bucovina, şi cum din cercetările făcute rezultă că ar mai exista încă asemenea depozite ce n’au putut fi descoperite, autorităţile militare superioare, au luat dispoziţiuni de a acorda premii, până la suma de 10 000 lei, acelor persoane cari vor denunţa sau descoperi depozie clandestine de arme, muniţuni şi explozibile. Denunţările se pot face la Comandamentul Diviziei 8-a, la Organele Jandarmeriei sau ale Siguranţei Statului. Acordarea premiilor se va face imediat ce se va dovedi că denunţul este întemeiat,ar suma acordată va fi în raport cu importanţa depozitului sau locului unde se va găsi. No. 2240 mustig jovn mi in Toată lumea este complect convinsă de incura şi nepriceperea ce-au introdus-o averescanii In viaţa administrativă şi economică prin cocoţarea şi căpătuirea tuturor nechemaţilor şi nepregătiţilor in locurile de răspundere. De la venirea lor la guvern şi până azi şi-au pierdut timpul In ambiţii personale, certuri şi intrigi şi In special în urmărirea cu ură şi pasiune a adversarilor politici. Promisiunile deşănţate şi demagogia fără margini a trezit mulţimea amăgită, care începe să reacţioneze cu energie contra acestor oameni lipsiţi de cel mai elementar bun simţ. Această trezire se manifestă prin ura populaţiunii de toate categoriile ce-o maninifestă faţă de reprezentanţii partidului averescan şi prin dragostea cu care sunt intimpinaţi oamenii noştri încredinţaţi cu organizarea partidului liberal. Bucuria cu care cer înscrierea în partidul liberal este dovadă strălucită de deosebirea ce începe să o facă chiar ţăranul nostru şi o dovadă de încrederea ce o are el în acel partid, care şi-a legat faptele sale de fiinţa statului român şi căruia ii este rezervată sarcina de desăvârşirea operei începute. E un îndemn şi un semn de bun augur, când vezi oameni, cam deşi ameninţaţi de urgia unui guvern care şi-a pierdut capul şi cumpătul, pun serviciile lor în slujba partidului liberal al cărui program şi principii ie arată pe faţă şi cu energie, convinşi fiind, că serviciile aduse acestui partid sunt servicii pe care le aduce ţării. O propagandă mai întinsă şi luminarea maselor prin contactul strâns cu populaţiunea rurală va da rezultate extraordinare pentru partidul naţional-liberal. De la ţară onarea i-lui mira luiu Praga, 30 (Ridor) Preşedintele Massaryk a conferit maistru al Milimeu decoraţia „Leul Ab“ de primul rang, pentru merite dulce. --------------------------------------------fainii a priii Primejdii ce ne ameninţă „Dreptatea“ averescană de Cernăuţi crede că face un deosebit serviiu partidului averescan şi d-lui Petrovici, ministru actual al instrucţiunii publice, dacă publică într’un fel de rezumat declaraţiile d-lui Petrovici asupra situaţiei invâţâmântului din Bucovina. Reţinem câteva din aceste declaraţii. In privinţa retransferării profesorilor minortri în Bucovina d-l Petrovici a deruvat delegaţiei profesorilor secundari bucovineni: „S’a făcut pe timpul când eu nu eram în ţară“... adecă cu alte cuvinte:in absenţa mea de la minister, Dori şi-a făcut de cap!... „Acum nu mai pot face nimic“, în lista ministrul şcoalelor... Aşa autoritate ministerială mai rar !... Privitor la costumul naţional în şiroaiele bucovinene d-nul Petrovici a declarat: „Ăzi pot aproba, costumul naţional. Trebue să fie aceeaşi uniformă ţi aceleaşi măsuri pentru toate şcoalele*1. Această declaraţiune a ministrului şcoalelor o considerăm cu adevărat criminală. Chestiunea e prea gavă pentru a o lămurită a fi într’un scurt articolaş de gazetă, dar precizăm de pe acuma un lucru ! Nu vom admite cu nici un cuvânt ca bălţii noştri de pe la sate să fie ostracizaţi din şcoalele medii prin utopia grandomană şi stupidă a uni■ formelor atât de costisitoare ! Dar o problemă n’a lămurit-o d-nul Petrovici. Cum stăm cu excluderea învăţământului religionar din clasele superioare ale şcoalelor medii şi cu introducerea studiilor filosofice pentru copii de 14—15 ani??... A?a înţeleg d-nii avereşcani să fericească ţara românească ? ?... Ce spun autorităţile noastre bisericeşti, ce spun preoţii noştri la aceste capricii și năzbâtii cu adevărat averescane ? ?.... Vom reveni. Citiţi şi răspândiţi revista „Junimea Literară“