Glasul Bucovinei, noiembrie 1926 (Anul 9, nr. 2240-2263)

1926-11-02 / nr. 2240

Pag. 2 .GLASUL BUCOVINEI* necesare. Rămâne ca asupra acestor ciudă­­ţenii să dea cuvenitele lămuriri d. prim-con­­silier I. Avram. Cum soluţionează magistratul Incorect o nouă cerere a usurpatoriior Să vedem Insă ce face d. prim-consilier I. Avram cu cererea "usurpatoriior? Conse­cvent cu atitudinile d-sale de până aci, d. prim-consilier 1. Avram fireşte admite înre­gistrarea nouei societăţi anonime cu numele „Banca Regională“ redactând In acest sens încheierea cu No. 511­­­26 Rgb. II277 din—data e cât se poate de interesantă — 28 Octom­brie 1926. Rezolvirea acestei cereri s’a făcut cu asistenţa şi directa participare chiar la în­registrarea în registrul comercial a usurpa­torilor. D. prim-consilier I. Avram a îngăduit chiar ca anume usurpatori să dicteze grefie­rului ceea ce trebuia să se scrie In încheiere şi In registrul comercial. Şi deci nu trebue să ne mirăm că la soluţionarea cererii usur­patorilor nu mai exista pentru d. prim-con­silier I. Aveam acel admirabil motiv de pen­denţă a unui recurs în casaţie, care, nefiind încă rezolvit, ţinea oarecum legată posibilita­tea acestui domn magistrat de a soluţiona cereri de înregistrare privitoare la Banca Re­gională. Căci aşa motivase d. prim-consilier I. Avram — după cum am arătat mai sus — respingerea cererii consiliului de adiţie le­gal, prezentată la 27 Oct a. c. sub No. 510­­­26, deci anterior cererii usurpatorilor. Dar din punct de vedere de drept, iată cum se prezintă încheierea ilustrului magis­trat I. Avram , înalta Curte de Casaţie şi Justiţie declarând nelegale deciziile ministe­riale prin care fuseseră instituiţi în fruntea Băncii Regionale usurpatorii C. Tarangul, Dr. E. Hotincean, etc., a stabilit că acele decizii sunt nule chiar din ziua când au fost date şi deci de drept ele nu puteau avea nici un efect. Astfel dispoziţiunile legii pentru modi­ficarea statutelor Băncii Regionale din 29 Martie 1926 M. O. No. 73 fiind în plină vi­goare, singur în drept a dispune în chestiuni privitoare la Banca Regională Cernăuţi a fost şi este numai consiliul de administraţie legal în frunte cu d-nii Dr. A. Morariu ca preşe­dinte şi Nicolae Prelici ca vicepreşedinte. Toate acestea trebuia să le ştie, şi de fapt ie şi ştia de prim-consilier­­. Avram, fiindcă d-sa cu­noştea întreaga problemă încă de astă pri­măvară, iar de cuprinsul deciziei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fusese pus în cunoş­tinţă prin copie autentică după cum am ară­tat mai sus. Cu toate acestea d-sa, colabo­rator consacrat deja In opera de usurpare a d­lor C. Tarangul, E. Hotincean & Comp., primeşte cereri înaintate de aceşti usurpatori In numele Băncii Regonale şi le admite ca şi când ar fi fost prezentate de persoane în drept să lucreze In numele numitei bănci. Se primejduiesc nu numai infernale Băncii Regionale ci şi cele ale Statului Potrivit prevederilor legii din 29 Martie 1926 M. O. 73, transformarea Băncii Regio­nale din Cernăuţi în Societate comercială de drept privat nu se poate face decât numai de consiliul de administraţie legii, nu de usurpatori, şi numai după îndeplinirea ur­mătoarelor condiţiunî fixate în lege: 1. Re­tragerea de pe diferitele pieţe a obligaţiunilor de fond în valoare de cam cinci mi­ioane lei, obl­gaţiuni ce s’au emis la înfiinţarea Băncii Regionale pentru constituirea capita­lului ei iniţial. Se ştie că pentru aceste ob­ligaţiuni a garantat la timpul său şi Ţara Bucovina, iar dela Unire încoace această ga­ranţie a trecut asupra Statului Român. Le­giuitorul dar, când a stabilit această îndato­rie a retrage de pe piaţă obligaţiunile In ches­tiune, a avut in vedere eliberarea Statului de răspunderea ce o are pentru aceste tit­luri. 2. Activul ce rezulta în urma transfor­mării băncii trebuia repartizat în formă de acţiuni asupra judeţelor Bucovinei. 3 Banca Regională trebuia să cheme la subscripţie publică un capital de cinci milioane lei, îm­părţit în acţiuni a 500 lei valoare nominală, şi numai după ce din capitalul subscris se va fi vărsat 30% In numerar, se va convoca adunarea generală de constituire a nouei bănci. Or, nici una din aceste condiţii legale nu este îndeplinită. Şi e de mirare, cum inţelege d. prim consilier I. Avram, In graba d-sare de a pune capac generoasei asistenţe ce a dat-o usurpatorilor, să admită înregistrarea Băncii Regionale ca societate comercială de drept privat pe numele d-lor C. Tarangul, Otto Baron Mustatza, Dr. E. Hotincean, D Ţurcan, Dr. I. Schiffer, Dr. A. Kohlruss, George Jemna, Dr. Eusebie Popovici și Dr. I. Stefanei)­, adecă să dea această bancă, cu întreg avutul ei, In patrimoniul acestor usur­patori, înainte ca statul să fi fost degajat de răspunderea ce o are din angajamente luate chiar pentru creiarea capitalului acestei bănci ? E de mirare, cum înțelege d. prim­­consilier I. Avram să admită această înre­gistrare pe baza unor acte ticluite, fără ca aşa zisele statute noui să aibă cuvenita apro­bare a autorităţii de Stat, fără ca să se fi făcut chemarea la subscripţie publică a capitalului acţionar de cinci milioane lei, fără ca activul băncii să fi fost repartizat judeţelor Bucovinei şi fără ca dovada de efectivă vărsare a celor 30 la sută capital acţionar rezultat după urma unei subscripţii publice să se fi produs??... Dar, ce mai vorbă, d. prim-consilier Avram a făcut ce a voit. Pentru d sa nu există le­gea din 29 Martie 1926, nu există Curte de Casaţie, nu există patentă din 1854, nu există codul comercial, nu există regulamen­tul constituirii societăţilor pe acţiuni, in scurt nu există nimic altceva decât un singur prin­cipiu; aşa vreau, aşa fac! Terminând, mai notăm că după ce d. prim consilier I. Avram în ziua de Vineri 29 octombrie a. c a dat încheierea de înregis­trare a nouei societăţi anonime cu numele Banca Regională Cernăuţi, făcând, D-zeu ştie cum şi când, inscripţiunea de vre­o cinci pa­gini folio mare în registrul comercial, a doua zi Sâmbătă 30 Octombrie, a dispărut din bi­rou. Nimeni nu l-a putut găsi pe d. pr­o­­consiler I. Avram, şi In definitiv chiar numai lipsa d-sa!e personală n’ar fi fost o nenoro­cire, dar împreună cu d sa dispăruse şi do­sarul, pe baza căruia se făcuse înregistrarea usurpatorilor. Oricum, această dispariţie şi a magistratului şi a dosarului e misterioasă şi îşi are tâlcul ei... Halal de magistrat! Şi rezervându ne a reveni cu noul amănunte, credem a putea conchide chiar de pe acuma că dovada e făcută. D. prim-consi­der ! Avram de la Sec­ţiunea lil-a a Tribunalului Cernăuţi este un magistrat necorect. Trist, foarte trist, şi cu atât mai trist cu cât e foarte adevărat! ■■'■■■■■.....—.......... .»M Starea M. S. Regelui București, 37 (Ridor). — Cu toate că până la această oră nu s'a cht un comunicat oficial asupra stării M. S. R gdui, cercurile ofi­ciale ale Curţii afirmă că amelorarea stării Su­lltanului continua. -------—-------— —■—-——­ ii ha­im ta ma De oarece In ultimul timp s’au desco­perit o‘serie de organiziţiuni teroriste, cari aveau depozite de arme şi muniţiui, In special In Basarabia şi Bucovina, şi cum din cercetările făcute rezultă că ar mai exista încă asemenea depozite ce n’au putut fi descoperite, autorităţile militare superioare, au luat dispoziţiuni de a acorda premii, pâ­nă la suma de 10 000 lei, acelor persoane cari vor denunţa sau descoperi depozie clan­destine de arme, muniţ­uni şi explozibile. Denunţările se pot face la Comandamentul Diviziei 8-a, la Organele Jandarmeriei sau ale Siguranţei Statului. Acordarea premiilor se va face imediat ce se va dovedi că denunţul este întemeiat,­ar suma acordată va fi în raport cu impor­tanţa depozitului sau locului unde se va găsi. No. 2240 mustig jovn mi in Toată lumea este complect convinsă de incur­a şi nepriceperea ce-au introdus-o ave­­rescanii In viaţa administrativă şi economică prin cocoţarea şi căpătuirea tuturor nechema­ţilor şi nepregătiţilor in locurile de răspun­dere. De la venirea lor la guvern şi până azi şi-au pierdut timpul In ambiţii personale, cer­turi şi intrigi şi In special în urmărirea cu ură şi pasiune a adversarilor politici. Promisiunile deşănţate şi demagogia fără margini a trezit mulţimea amăgită, care în­cepe să reacţioneze cu energie contra acestor oameni lipsiţi de cel mai elementar bun simţ. Această trezire se manifestă prin ura populaţiunii de toate categoriile ce-o mani­­nifestă faţă de reprezentanţii partidului ave­­rescan şi prin dragostea cu care sunt intim­­pinaţi oamenii noştri încredinţaţi cu organi­zarea partidului liberal. Bucuria cu care cer înscrierea în partidul liberal este dovadă strălucită de deosebirea ce începe să o facă chiar ţăranul nostru şi o dovadă de încrederea ce­ o are el în acel par­tid, care şi-a legat faptele sale de fiinţa sta­tului român şi căruia ii este rezervată sarcina de desăvârşirea operei începute. E un îndemn şi un semn de bun augur, când vezi oameni, cam­ de­şi ameninţaţi de urgia unui guvern care şi-a pierdut capul şi cumpătul, pun serviciile lor în slujba parti­dului liberal al cărui program şi principii ie arată pe faţă şi cu energie, convinşi fiind, că serviciile aduse acestui partid sunt servicii pe care le aduce ţării. O propagandă mai întinsă şi luminarea maselor prin contactul strâns cu populaţiu­­nea rurală va da rezultate extraordinare pentru partidul naţional-liberal. De la ţară onarea i-lui mira lu­iu Praga, 30 (Ridor) Preşedintele Massaryk a conferit m­aistru al Milim­eu decoraţia „Leul Ab“ de primul rang, pentru merite dulce. --------------------------------------------­fainii a priii Primejdii ce ne ameninţă „Dreptatea“ averescană d­e Cernăuţi crede că face un deosebit servi­iu partidului averescan şi d-lui Petrovici, ministru actual al instrucţiunii publice, dacă publică într’un fel de rezumat declaraţiile d-lui Pe­trovici asupra situaţiei invâţâmântului din Bucovina. Reţinem câteva din aceste declaraţii. In privinţa retransferării profesorilor minor­­tri în Bucovina d-l Petrovici a deruvat delegaţiei profesorilor secundari b­ucovineni: „S’a făcut pe timpul când eu nu eram în ţară“... adecă cu alte cuvinte:­in absenţa mea de la minister, Dori şi-a făcut de cap!... „Acum nu mai pot face nimic“, în lista ministrul şcoalelor... Aşa autori­tate ministerială mai rar !... Privitor la costumul naţional în şiroaiele buco­­vinene d-nul Petrovici a decl­arat: „Ăzi pot apro­ba, costumul naţional. Trebue­ să fie aceea­şi uni­formă ţi aceleaşi măsuri pentru toate şcoalele*1. Această declaraţiune a ministrului şcoalelor o con­siderăm cu adevărat criminală. Chestiunea e prea g­avă pentru a o lămurită a fi într’un scurt articolaş de gazetă, dar precizăm de pe acuma un lucru ! Nu vom admite cu nici un cuvânt ca bălţii noş­­tri de pe la sate să fie ostracizaţi din şcoalele medii prin utopia grandomană şi stupidă a uni■ formelor atât de costisitoare ! Dar o problemă n’a lămurit-o d-nul Petrovici. Cum stăm cu excluderea învăţăm­­ântului religionar din clasele superioare ale şcoalelor medii şi cu in­troducerea studiilor filosofice pentru copii de 14—15 ani??... A?a înţeleg d-nii avereşcani să fericească ţara românească ? ?... Ce spun autorităţile noastre bisericeşti, ce spun preoţii noştri la aceste ca­pricii și năzbâtii cu adevărat averescane ? ?.... Vom reveni. Citiţi şi răspândiţi revista „Junimea Literară“

Next