Glasul Bucovinei, iunie 1931 (Anul 14, nr. 3521-3540)

1931-06-11 / nr. 3526

Redacţia şi Afcm­inistraţia Cernăuţi, Strada Iancu rîondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază.1 \ • I / « Ua I * I VJL ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe % an 160 lei, pe trei 1­90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe un an , pe V2 an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru luni , pe 1/2 an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 1/2 an 700 lei. Plăpie se­sae Ea sesusaS­sSaeMSui. Semmisifiunile i­ Nici una din declaraţiile şi promi­siunile câte le-a făcut guvernul Iorga, n’a fost primită cu atâta satisfacţie de marea populaţie a acestei ţări ca promi­siunea, că aceia din trecuta guvernare naţional-ţărănistă, cari s’au făcut vinovaţi de risipă condamnabilă şi de jaf în ave­rea publică, îşi vor primi cu toţii sanc­ţiunile cuvenite. Această promisiune guvernul Iorga a trebuit s-o facă ţării şi e lucru prea fi­resc ca populaţia să aştepte cu tot drep­tul îndeplinirea grabnică şi întocmai a acestei necesare promisiuni. Criza grea economică şi nevoi de tot felul cuprinseseră toate păturile popu­laţiei ; toate categoriile de cetăţeni, pro­ducătoare, gemeau sub urgia birurilor care speriau mereu; săracului i se lua îmbucătura dela gură pentru plata im­pozitului ; funcţionarilor li se impunea curba de sacrificiu dintr’un salar de mi­zerie ; puţinul rămas nu li se plătia cu lunile; armata rămânea cu alocaţia de hrană neplătită. Iar în vremea aceasta puternicii zilei naţional-ţărănişti îşi cum­părau moşii şi palate luxoase; jefuiau codrii ţării, îşi treceau milioanele, stoarse în mod nepermis de pe urma situaţiilor lor politice, peste graniţă, miniştri de­­veniau furnizorii instituţiilor publice; nici o transacţiune a statului nu se închina, fără ca grangurii mari şi mici naţional-ţărănişti să nu se înfrupte, statul român şi insti­­tuţiunile publice fiind vârîte în schimb în angajamente oneroase , lefuri, tan­tieme şi diferite subsidii de zeci de mi­lioane se plăteau lipaşilor politici din bugetele secătuite ale instituţiunilor pu­blice. Pentru toate acestea guvernul Iorga a făgăduit opiniei publice satisfacţie, cer­cetând şi aplicând celor vinovaţi cuve­nitele sancţiunii. Această promisiune nu are voie să fi fost numai o stratagemă electorală. Opinia publică trebue informată asupra rezultatului cercetărilor şi în caz de vină asupra sancţiunilor date. Aceasta, pe de-o parte, pentru ca statul şi instituţiunile publice păgubite să-şi recupereze sumele pierdute de care au aşa de mare nevoie în timpurile a­­cestea; iar pe de altă parte, pentru ca populaţiunea acestei ţări să-şi recapete şi să-şi întărească încrederea în cuvân­tul şi în autoritatea celor ce o conduc şi o guvernează. Căci această încredere, de pe urma nenorocitei guvernări naţional-ţărăniste, a slăbit şi a început să se piardă şi dacă guvernul nu va face totul pentru întărirea şi recâştigarea acestei încre­deri, atunci dezastrul poate fi mult mai mare decât cel pricinuit de pagubele ma­teriale. Convocare U­nii membri ai Comitetului Central şi nouii parlamentari din Cameră şi Se­nat sunt convocaţi pentru Duminică 14 iunie orele 10 dimineaţa la clubul par­tidului naţional-liberal din Bucureşti Ca­lea Victoriei. Şedinţa va fi prezidată de dl­­. G. Duca preşedintele partidului. Comisia centrală electorală a confir­mat rezultatul alegerilor dela Cameră — S’au respins toate contestaţiile — Comisia centrală electorală întrunită azi a confirmat rezultatul alegerilor dela Cameră, respingându-se contestaţiile de­puse. In modul acesta rezultatele anunţate devin oficiale. ANUNŢURI ŞI RECLIm­E se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. F©rwS site fil sdecaSa la Cearwaufi." — Continuare pe pag. 11-a — Ilegalităţile de la inspectoratul şcolar din Cernăuţi Ştim că d. Ministru al Instrucţiunii a dat ordine severe ca toate numirile şi transferările făcute ilegal de ispectoratele regionale să fie anulate, toţi diurniştii şi sinecuriştii numiţi de inspectorii regionali ai guvernării naţional-ţără­niste sa fie înlăturaţi. Măsura aceasta a produs o deosebită satisfacţie. Se ştie însă că la in­spectoratul şcolar al regiunii Cernăuţi de sub conducerea naţional-ţărănistului Săhleanu, numă­rul funcţionarilor, recrutaţi mai toţi din cercul rubedenilor şi al protejaţilor naţional-ţărănişti a sporit considerabil în aceşti doi­ ani de guver­nare naţional-ţărănistă. Atragem atenţia d­lui Ministru al Instruc­ţiunii, să dispue anchetarea ilegalităţilor la acest inspectorat al regiunii Cernăuţi, unde d. Săh­­leanu, şi-a făcut de cap şi să aplice sancţiunile cele mai drastice. Lui Alexandru Voevidca Cuvântul d-lui prof. univ. Leca Morariu la mormântul lui Al. Voevidca (7 iunie 1931) întristată asistenţă. Un trup chinuit a ajuns la capătul trudei sale, şi un suflet plin de avânt a apucat-o îna­inte pe calea veşniciei, — pe calea veşniciei şi’n înţeles bisericesc-religios, dar şi’n înţeles pur­ omenesc : nu pentru a se învrăjbi cu veş­nicia, ci pentru a se înfrăţi cu dânsa ; nu pentru a fi scufundat în neantul uitării veşnice, ci, dimpotrivă pentru a fi mereu ridicat deasupra curgerii vremurilor. In adevăr, cu vajnicia sa operă folclorică, Alexandru Voevidca stă gata să înfrunte întunerecul de veci al tuturor uitărilor! Chiar un Eusebiu Mandicevschi, profesor al Conservatorului din Viena, muzician şi muzicolog de universală reputaţie, n’a pregetat să-şi odih­nească atenţia asupra cântecului popular cules de A. Voevidca, chiar un E. Mandicevschi, care a publicat atâta cântec popular german, unguresc şi rusesc (pentru cor şi pentru pian), chiar un Mandicevschi care a editat Cântecele populare scoţiene ale lui Haydn, a fost cel ce ne-a dat 200 armonizări din cântecele adunate de A. Voe­vidca. Şi câte alte nestimatorustice nu se ascund încă răvăşite între neştiutele manuscrise ale lui A. Voevidca! (Ce-i drept e aproape un deceniu de când luarea aminte a lui Mandicevschi se oprise asupra lor şi abia două din cântecele culese de Voevidca şi armonizate de Mandicevschi au a­­juns a fi date obştii româneşti în colecţia „Muza Română“ a compatriotului nostru Can­strat Şo­­tropa).... Iat-o deci fapta cu care A. Voevidca sta gata să-şi i­a suprema răsplată, răsplata pe care n’o poate da nici bogăţia banului şi nici vremelnicele măriri pământeşti, răsplata de a-şi cinsti neamul şi dincolo de strâmtul hotar al unei biete vieţi de om, răsplata tuturor râvnirilor şi trudirilor lui, şi mai ales, răsplata talentului, coborît asupra lui A. Voevidca din acele haru­ri, cari cu toate averile lumii nu se pot cumpăra. ...încât, cine astăzi jeleşte amintirea pă­mântească a lui Al. Voevidca să nu uite că cu fiecare lacrimă picurată aici, şi cu fiecare sus­pin înăbuşit acum, ba şi cu fiecare pas pe ca­­re-l vom face întru întoarcerea noastră cătră obişnuita viaţă, ne apropiem şi noi de tainicul tărâm în care s’a scufundat acum omul Voe­vidca ; dar, mai presus de toate, să nu uite că, întristându-ne, încercăm să jelim moartea cuiva care e menit să înfrunte vrem­uirea timpurilor şi care va trăi deci peste pragurile bietelor noastre vereaturi omeneşti. De aceea nu încercaţi a-l jeli, ci mai vârtos luând aminte că, întru cinstirea neamului, A. Voevidca pune vremii hotar, bi­necuvântaţi-i amintirea, precum i-o binecuvânta cântecul românesc şi cartea românească, — cântecul românesc prin soc. .Armonia“ (care chiar ieri, în ziua izbăvirii lui din chinuri, îşi spunea dorinţa de a-l avea membru onorific) ş; cartea românească prin „Seminarul român de

Next