Glasul Bucovinei, septembrie 1931 (Anul 14, nr. 3590-3613)

1931-09-01 / nr. 3590

# ­ IBiblotec*. ĂSTE­A«* as* ’, %. M­h­­I $ 2* Cernăuţi, Marţi 1 Septembrie 1931 Numărul 3 Lei Anul XIV. No.‘ 3590 Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român „ Sibiu 1 Exemplar ASOCIAŢIUNE“ ) * 1 Harnic Telefon Nr. 61 Redacţia şi Administraţia Cernăuţii Strada Iancu Plondor Nr. 33 3*­ N NAŢIONAL ROMANESC APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 ABONAMENTUL:I m 900 M, pe V* *n 300 lei, pe trei luni 190 lei, pentru tfiak: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vi *1 70 lei, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul trimit -------juta eurier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un as 1200 lei, pe Vi­an 700 lei. Plăţiie sa fac Sa seu­tul ziarului. Declaraţiile e-lei Ion ! Delegaţia judeţeană a Partidului Naţional- Liberal s-a întrunit Duminică în Storojineţ pen­tru a comemora moartea prematură a regreta­tului ei secretar general Dr. Epifanie Munteanu şi pentru a lua hotărîri în legătură cu reorga­nizarea partidului în acel judeţ. Cu acea oca­zie, preşedintele organizaţiei, d-l senator Ion I. Nistor a făcut o largă expunere asupra si­tuaţiei politice, din care unele dec­laraţiuni me­rită să fie reţinute pentru importanţa lor prin­cipială . Viaţa politică, zicea d-l Nistor, este copleşită de criza economică şi financiară, care se resimte în lumea întreagă şi se restrânge dureros şi apăsător şi asupra noastră. Preîntimpinarea şi combaterea acestei crize trebue să fie astăzi singura preocupare serioasă a tuturor oamenilor politici, fără deosebire de partid. In faţa greutăţilor financiare în Anglia s’a făcut concentrarea tuturor forţelor politice pen­tru salvarea ţării. Exemplul acesta este prea sugestiv pentru ca el să nu găsească imitaţie şi la noi. Concentrarea forţelor nu trebue să ducă neapărat la un gu­vern naţional. Orice guvern care ar veni cu un program serios pentru combaterea crizei trebue sprijinit şi ajutat în opera sa salvatoare. Noi suferim din cauza lipsei de cre­dit şi a lipsei de desfacere. Lumea nu mai are nici o încredere în institutele noastre de credit, iar desfacerea produ­selor noastre agricole şi industriale stag­nează aproape de tot. Trebue deci să găsim mijloace de a întări creditul nos­tru intern şi să inlesnim după putinţă desfacerea, pentru ca banul să ajungă din nou în circulaţie. Orice măsură se­rioasă a guvernului în direcţiunea acea­sta trebue să găsească sprijinul tuturor. In Bucovina criza economică este mai accentuată ca ori­unde. Industria fores­tieră a ajuns la stagnaţie deopotrivă cu celelalte industrii mai marcante cum sunt fabricile de zahăr, berăriile, morile etc. Ce­reale n’avem de vândut, în schimb avem vite de exportat pe care însă nu le cere nimeni, afară de consumatorii interni. Prin aceasta ţăranului i s’a tăiat şi ultima posibilitate de câştig. Impozitele nu pot fi încasate, iar datoriile nici a­­tâta. Din cauza aceasta toate băncile locale se găsesc în pragul falimentului. Şi ceiace este şi mai dureros este faptul. Se primesc numai articole iscălite. Manuch­aere­sa se înapoiază. N­u or a Stord­inet că strigătul desperat al populaţiei buco­­vinene, aşa de harnică şi respectoasă faţă de lege, nu vrea să’l audă nimeni, ca şi cum noi bucovinenii nici n’am exista. Criza economică este înăsprită şi prin administraţia provinciei. Guvernul actual a crezut de bine să elimineze ele­mentele locale de la conducerea trebilor publice, încredinţând conducerea prefec­turilor şi a primăriilor urbane unor oa­meni necunoscători ai nevoilor şi împre­jurărilor locale, aşa că va trebui să treacă încă multă vreme până ce dânşii vor putea umplea cu folos locul pe care î l ocupă. In Bucovina lefurile şi pensiile se plătesc cu mare întârziere, ceia ce produce serioase nemulţumiri în rându­rile slujbaşilor publici, civili şi militari şi ale pensionarilor. înţelegem că încasările merg greu, dară credem că cel puţin cele bucovinene prisosesc pentru plata la timp a slujbaşilor şi pensionarilor. In faţa greutăţilor momentului tre­bue cu toţii să ne moderăm pretenţiile şi să ne cumpănim cuvintele. Astăzi nu mai poate fi vorba de opoziţie pentru opoziţie, ci se impune unirea şi înţele­gerea tuturor guvernamentali şi opozanţi. ANUNŢURI ŞI RECLAME după tarif şi se primesc la traducţie: Strada lancu Plondor No. 33 Peste» inserate In interiorul ziarului se urcă taxa cu 50VV torul «la Judecată in Cernăuţi, majoritari şi minoritari, pentru combate­rea crizei care ne copleşeşte pe toţi deo­potrivă. Partidul Naţional-Liberal, veşnic în slujba ţării, fie la guvern, fie în opo­ziţie, n’a precupeţit nici odată sprijinul său pentru mântuirea ţării din greutăţile în care se sbate. El este şi de astădată gata să pună umărul la greu. Iar pentru ca concursul său şi să fie cât mai eficace, el trebue să fie bine organizat, şi în scopul acesta v’am convocat astăzi la Storojineț“. Răspuns la un ecou Articolul nostru „La răspântie", reprodus In traducere germană în „Czernowitzer Allger ’*ie Zeitung“ pere să fi găsit un binemeritat net în cercurile cetitorilor acelei gazete. Dovadă este faptul că în coloanele aceluiaș cotidian, au apărut anumite reflexiuni la articolul nostru care nu pot rămâne fără răspuns din partea noastră, înainte de toate, autorul reflexiunilor se înşeală dacă crede că noi ne-am fi adresat în acel ar­ticol numai grupărilor minoritare. Dimpotrivă, găsindu-ne cu toţii majoritari şi minoritari. In faţa celei mai cumplite crize economice din câte am îndurat de la războiu încoace, noi am făcut apel la cetăţenii bucovineni să se unească, să se înţeleagă şi să-şi strângă rândurile pentru a rezista mai uşor ravagiilor înspăimântătoare ale acestei crize. Şi aceasta cu atâta mai vâr­tos, cu cât în urma constelaţiunii politice neno­rocite de astăzi, interesele bucovinene nu sunt apărate cum trebue din cauza insuficienţei oa­menilor nelocalnici ce se găsesc în fruntea tre­bilor publice din Bucovina. Pornind de la această premisă dată, autorul reflexiunilor nu ar fi ajuns să ne întrebe, dacă prin articolul nostru nu urmărim cumva scopuri de partid. Dar întrebarea aceasta nu ne des­­concentrează de loc, ci ne dă prilej să-i răs­pundem și noi cu o întrebare, cerându-i să ne spună cinstit, dacă din colaborarea armonioasă a tuturor, d-sa înțelege să tragă un folos real pentru grupările politice minoritare pe care le reprezintă, sau ba ? Căci, oricum, pare lucru ciudat să ceri cui­va să se desbrace de haina sa politică, iar d-ta să rămâi îmbrăcat tip-top în costumul d-tale. Noi nu cerem nimănui să îmbrace neapă­rat haina noastră politică, fiindcă în faţa greu­tăţilor insurmontabile de astăzi, trupa de apă­rare poate lupta cu succes şi în uniforma ei, pentru izbânda cauzei comune. Iar cât priveşte atitudinea noastră faţă de grupările cari au luptat umăr la umăr cu noi, nu putem decât să ne mândrim de ea. Guver­nările noastre în curs de 8 ani sunt cea mai bună dovadă pentru loialitatea noastră faţă de toţi cetăţenii acestei ţări, fără deosebire de limbă şi credinţă. In timpul guvernării noastre, s’a fă­ct.Citiţi continuarea în pagina 2-a —

Next