Glasul Bucovinei, octombrie 1931 (Anul 14, nr. 3614-3638)
1931-10-01 / nr. 3614
Cernăuți, Joi 1 Octombrie 1939 Numărul 3 Lui Eforul Tdlefc Anul XIV No. 3614 ..T NflL KOnflNESC APARE ZILNICĂ Tipografia: Telefon Nr. 286 n o o N r \ O" vcv * 9^ r u L «*» M 800 Id, p« i/, *n . ^ lei, pe trei luni 180 Id, pctrtnt ' ‘ KStaiei ----- ‘ sitei* i pc un cn 300 ld, p« V» tus 160 lei, pc trei Iui VS W. Rusui numărul de Duminică, pe un an 120 Iei, pe V» ** 70 tei, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul trim*te curier, 1*1 65 lunar. Pentru străinătate pe ua 1200 lei, pe V, an 700 lei. IWeffl* se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Sc primesc numai articole iscălite. Mat cfteda wm se Înapoiază. «HUNTURI Şl RECLfmem MfUMtaii după tarif şi ac primesc la adm!» S&$reffc.: Strada lancu Flondor No. 33 ptMflM atwanets la interiorul ziarului se urcă taxa cu 58%» (Nmsî «la Judecată in Cernăuţi. ‘?V timpnului Potrivit prevederilor constituţionale, parlamentul român ar trebui să se întrunească la 15 octomvrie. Ziarele bucureştene aduc însă ştirea că d-nii Iorga şi Argetoianu s’ar fi înţeles şi ar fi lucru hotărît ca deschiderea parlamentului să fie amânată cu o lună de zile. Nu noi vom fi aceia cari am cere sau aproba ţinerea de şedinţe zadarnce ale parlamentului în aceste vremuri de crize bugetare, când statul nu şi plăteşte la vreme nici pensionarii şi când o singură şedinţă a parlamentului costă rătund o jumătate de milion de lei pe zi. Când guvernul naţional-ţărănist prelungea şedinţele parlamentului până târziu în miezul verii, pentru a discuta şi vota legi inaplicabile, mereu ne am ridicat glasul împotriva acestei risipe fără de nici un rost a banului obştesc, strâns cu atât greu şi suspe. S’ar părea deci că măsura guvernului Iorga, de a amâna deschiderea parlamentului cu o lună de zile şi a realiza astfel o economie de 15 milioane, n’ar putea întimpina decât cuvinte de laudă. Şi totuşi de astă dată se ridică împotriva aceste măsuri o obiecţiune extrem de vanică. Statul stă în faţa unei enorme greutăţi, a cărei deslegare bună sau rea va avea fără îndoială urmări incalculabile, bune sau rele, pentru ţară şi poporul românesc. Este vorba de alcătuirea bugetului pentru 1932. Dacă guvernului naţional ţărănist trecut i s’ar putea ierta toate păcatele şi insuficienţele, una nu i se poate ierta că a stăruit să menţină până la capătul guvernării sale bugete evident peste putinţele ţării. Statul român se află azi în situaţia gospodarului care s’a deprins să trăiască peste posibilităţile sale de venituri. Şi acu dacă într’o casă particulară întoarcerea la un train cu cheltuială mai puţiă e anevoioasă şi dureroasă, în stat această întoarcere e îmbinată cu adevârate primejdii. Căci bugetul statului nu este numai o problemă curat financiară de socoteli şi de bilanţ, ci este şi o complicată problemă socială, căci din bugetul statului trăesc azi greu, dar trăesc sute de mii de familii, cari aruncate în neagra mizerie pot deveni elementul de dezagregare cel mai primejdios pentru tăria statului român. Bugetul statului pentru anul în curs 1931, întocmit de guvernul trecut Maniu, se ridică la suma globală de 38 miliarde, fără de feluritele case autonome cari şi ele ajung la bugete de zeci de miliarde. In loc de 38 miliarde, se prevede acuma aproape cu siguranţă că nu se vor putea realiza decât ce! mult 25 miliarde. De aceea d-l ministru al finanţelor Argetoianu a şi anunţat că ori va izbuti să întocmească pentru anul ce vine, un buget de 25, ba chiar de 23 miliarde, ori de nu guvernul va pleca. Dar numai bugetul armatei înglobează 12 miliarde, iar cel al datoriei publice aproape 8, va să zică pentru toate celelalte trebuințe ale statului n’ar rămânea decât ceva peste 3 miliarde. Evident aceasta este o imposibilitate. Apoi ce se face cu enormul deficit pentru anul în curs. Fără îndoială că se impune o nouă, nu mai ştim a câta, rectificare a acestui ultim buget naţional-ţărănist. Deslegarea, cât de cât bună, a tuturor acestor complicate probleme bugetare comportă studii aprofundate şi desbateri şi discuţii cât mai ample, ca toată lumea interesată să se poată edifica şi la urmă să se mulţumească cu soarta inexorabilă ce i s-ar impune. Iată de ce credem că de astă dată este rău şi un semn de nepregătire şi slăbiciune a guvernului amânarea deschiderii parlamentului, chiar acuma când desbaterea problemelor bugetare se impunea să fie începută cât mai degrabă. Deci parlamentul se va deschide la 15 Noembrie. Și dacă guvernul, precum pare că d-l Argetoianu se teme, nu va fi în stare să întocmească un buget real şi pe la începutul lui Decembrie va pleca lăsând ţara fără buget, cine va răspunde oare de haosul în care poate fi aruncat astfel statul român ?! Un neparlamentar Consfătuirea comitetului central P.N.L. Duminică 4 octombrie a. c., va avea loc, sub preşedinţia d-lui Duca, o consfătuire, la care vor lua parte. Foştii preşedinţi ai Corpurilor Legiuitoare , foştii miniştri şi foştii subsecretari de Stat şi preşedinţi organizaţiei centrale judeţene aflători în Capitală. Consfătuirea va avea loc, la orele 10 dim., în casele d-lui profesor Dr. C. Angelescu, fost ministru. Cronică politică internă In ultimele zile presa a înregistrat o serie de întâmplări politice dându-le şi comentariile de circumstanţă. Ziarul „Patria“, oficiosul naţ.ţarănist de la Cluj, inspirat de o foarte puţin onorabilă solidaritate cu afacerile dubioase ale dlor Boilă, S. Bocu, A. Dobrescu etc., şi confundând în chip absolut nedibaci capitale erori politice şi defecţiuni morale ale unor naţionalţăranişti cu interese de ordin naţional, a deschis o violenta campanie regionalistă şi de ostilitate personală împotriva membrilor actualului guvern. Aceiaşi eroare de neiertat o făcea într’o mai violenta şi grosieră formă ziarul d-lui Bocu, „Vestul“ din Timişoara. „Neamul Românesc“, oficiosul guvernului a răspuns şi răspunde pe ton oţărît suratelor naţ.ţârâniste dela Cluj, Timişoara şi oficiosului naţ.ţarânist dela Bucureşti „Dreptatea*. In încăerarea acestor polemici guvernul Iorga a săvârşit şi eroarea măsurii de suspendare a ziarului „Vestul* din Timişoara, iar d. Bocu exasperat şi a permis să acorde presei maghiare interviews de toata insolenţa şi pline de inventive la adresa d-lui Iorga. * D-l Grigore Iunian fostul ministru de justiţie naţional ţărănist, a arătat în declaraţiunile făcute la Târgul-Jiu ca nu aprobă întru nimic atitudinea ramurei ardeleneşti a naţ.i ţărăniştilor. In concordanţa cu întreaga conştiinţă românească serioasa d. Iunian a detestat proectul de desmembrare a statului român, alcătuit şi publicat de d. Boilă, profesorul-nepot al d-lui I. Maniu. In partidul naţional-ţârănesc fierberea şi neînţelegerile sunt foarte mari. Când d. Maniu vorbeşte de „regruparea forţelor politice*, se poate înţelege că, în situaţiunea în care se găseşte, şi cu rezervaţiunile mentale în cari se complace, d sa nu exclude din cadrul acestei regrupări şi lichidarea disensiunilor principiare dintre ţărăniştii d-lor Iunian şi Mihalache şi naţionalii d-sale şi al d lui Vaida. * D-l Dr. N. Lupu, abia reîntors din străinătate, îl vizitează pe mareşalul Averescu, căutând probabil o apropiere de acesta. Cu aceeaşi conştiinţă de slăbiciune pe care a manifestat-o cu prilejul asocierii cu georgiştii şi cu averescanii pentru a împiedeca în Aprilie a anului acestuia formarea unui guvern de concentrare, d-1 Dr. Lupu caută ajutoare, începând cu d-1 mareşal. Iar pentru captarea opiniei publice aruncă enunciaţiuni demagogice: moratoriu pentru datoriile agricole; suspendarea convertibilităţii în aur a leului.* Celalt infirm politic, d-1 George Brâtianu, pretextând o închinare la mormântul lui Avram Iancu, îşi face drum spre Rădăcinii d-lui Maniu. Viaa aceasta are evident caracterul unei demonstraţiuni din partea georgismului în faliment — Cetiţi continuarea pe pag. II-a —