Glasul Bucovinei, noiembrie 1931 (Anul 14, nr. 3639-3662)

1931-11-26 / nr. 3659

V Cernăuţi, Joi 26 Noembrie 1931 Numărul 3 tel Anul XIV. No. 3659 I^UNTURI Şl RECLP.AE SS te&adia şi Administraşi Cernăuţi, Strada lancú Flondor Nf* &3 Ic primesc naraşi articole iscălita. Msaaefissle n se Înapoiază. f®t«! ú® |tócesatá în cernăufi. st GeoBksttík dupl tarif­ul » (trimes« I» *«8*sd» ; Strada lancu Flondor NI». 33 âBMOHI» în interiorul ziarului se urcă taxa cu H ^BONRrtSNTnL *fSIKikl,p*»/i*fi30Ol«5,p«ti*1 luni 150 M, pwrtr* sate**« P« kb tu 300 lei, p* ’/f, aa !60 1*1, p« trd ta»i tkmta samiral de Dusnittica: pe uo an 120 lei, BHHiăîttl de *k ** 5® H p* frei kial 35 lei carter, ttl 65 lunar. 1200 lei, pe Vs P^ipfe m fac­­e sediul ^Sarutul. : pe ua aa VA) lei, Pentru Cernăuți ziarul trimit Pentru säräinätate pe uc m aa 700 lei. Ci I c ■I fin cu parii Ini Actualul vistiernic a prezentat Camerii un buget comprimat pe 1932. Se nu­meşte buget de „sacrificiu“ cu un fel de indicaţii vagi că toate categoriile de ce­tăţeni sunt supuse la inevitabile sacri­ficii în aceste cumplite vremuri de criză economici. Este adevărat că toată lumea sufere. Sufere ţăranul care trebue să vândă grâul cu sacul ca să- şi poată achizi­ţiona câteva cutii de chibrituri, ca nu cumva să piardă d. Ivar Krueger, de care regimul catecnsl-ţăranist s’a îngri­­t cu atâta suspectă amabilitate. Sufere comerciantul care nu-şi poate vinde marfa din lipsă de cumpărători, când a­­ceastă marfă nu cumva este sechestrată de organele fiscului pentru restanţă de împozie. Sufere industra mare, din lpsă de debuşeuri. Sufăr depunătorii, strân­­gători modeşti de bani albi pentru zile negre, din cauza uriaşului cortegiu fu­nebru al băncilor concordate şi fali­mentare. Sufăr funcţionarii publici de toate categoriile din cauza neplăţii sa­lariilor ciuntite de faimoasa curbă naţă ţărănistă. Aceştia din urmă sufăr cu o impresionantă demnitate, mai ales că actualul ministru de nuanţe mai face o reducere s­oţioare la salariile de mize­rie. In fond reducerile bugetare, atât de mult trâmbiţate, se reduce dacă citeşti şi proiectul bugetului extraordinar, la un miliard 700 milioane lei, sumă rezultată din tăier­­e la lefurile funcţionarilor publici. Sacr­­icii în folosul ţării ? Of, orişi­­când! Fiecare cetăţean este gata să aducă sacrificii juste, rezonabile şi po­­sible în interes superior. Dar este şi un m­c dar! Cum să ceri funcţionarului şi se autoflageleze, când în „Moniorul Oficial“ apar aproape 7 mnic noui numiri de func­ţionari inutili ? De pe ce piedestal mo­ral cere vistiernicul ţării funcţionarilor să­­şi restrângă cheltuelile la imposibil, când guvernul dă exemple de risipi ? In acelaşi­­, în care ministrul de finanţe a­ prez­ntat Camerei un proiect de lege, în baza căruia nu se mai ocupă nici o vacanţă şi nu se mai numeşte nici un nou salar­at, acelaşi min!s‘nu aduce un proiect de lege pentru crearea unui corn de inspectori financiari cl I şi dl. a II-a! Cea aceşti inspectori, ataşaţi la cabinetul ministrului de finanţe, vor trebui să încunoştiinţeze pe vistieriile des­pre mersul serviciilor, despre situaţia fi­nanciară a ţării, despre aplicarea legilor şi regulamentelor! Nu-i destul că s’a creat un subsecretariat al bugetului; acum în bugetul costeliv pe anul 1932 mai fgurtazâ şi un corp de noui func­ţionari superiori, plătiţi din vistieria sleită a statului. Oare ministerul de finanţe nu se poate informa despre stuaţia m­an­­ciară a prii şi prin funcţionarii ce nare? Era nevoie de noul creaţ­ii­?. .Licenţiaţii în ştinţ­e fizico chimice, cari după po­menitul proect pot deveni inspectori fi­nanciari speciali, vor info­ra mai precis asupra faianţelor ţării ? Discuţia la 'Mesaj­' Strălucita expunere a d-lui Gh. Tâtărescu Luni a început la Cameră discuţia la Me­sajul Tronului. Cel dintâi a luat cuvântul d-nul Gh. Tâtărescu, în numele partidului naţion.-Uberal. Cuvântarea d-lui Tâtărescu a fost o analiză cri­tică a stuaţiei politice actuale sub toate aspec­tele şi anume: î) a originea acestui guvern — spre a aş vedea dacă co­espundea nevoei pe care o are laţa. 2) a programului guvernului şi a realiză­rilor lui. 3) a guvernului actual şi a concepţiilor sale constituţionale. 4) şi a rezultatelor păgubi­toare de dorite ritmului nou. In concluzie d-sa s’a ocupat de atitudinea partidului naţional liberal atât faţă de guvern cât şi în ce priveşte legis­laţia lui. D-sa a examinat mai întâi dacă formula unui guvern luat în afară de partidele politice era de natură să satisfacă şi să facă faţă unei întreite necesităţi: întărirea creditului peste ho­tare, înfăţişarea pentru streinătate a unui guvern de stabilitate şi continuitate şi asigurarea liniştei interne şi a ideei de autoritate. Concluzia la care d-l Tâtărescu a ajuns este singura logică: Un guvern afară de partide ducea evident la o slă­bire a creditului Statului în streinătate, unde au sporit nedumeririle, îngrijorările şi reticenţele de aşa fel încât România a fost şi mai e socotita ca o ţară de surprize şi experienţe periculoase. Dl Gh Tătărescu a analizat apoi progra­mul guvernului şi realizăriie lui, constatând in­existenţa unui program unitar şi lipsa completă de orice soluţiune,­­ programul ce se vesteşte prin Mesaj nefiind decât o pastişare, fără price­pere, a concepţiilor şi programelor altor partide politice. Dl Tâtărescu a încheiat cu următoarele cu­vinte: „Datoria noastră şi a partidelor de răs­pundere este să punem mâna pe semnalul de alamă şi să spunem guvernului: Luaţi seama! Guvernul d voastră descoperă din ce în ce mă mult Tronul şi actele guvernului d-voastră în­cep să ameninţe prestigiul şi autoritatea Co­roanei. Acestea sunt u­ltimele comecti­ve ale guver­nării acesteia, sunt singurele rezultate pozitive. Naţional-ţărăniştii au trâmb­ţat cu o grandilocvenţă fără seamăn economii, economii, economii! Dar în acelaşi ră­suflet au înfiinţat „garda financiară“ pen­tru a-şi căpătui partizanii, impunând în schimb curba de sacrificiu. Ce au făcut naţional-ţârâniştii cu o demagogie nudă şi provocatoare, o face astăzi în mod selectiv guvernul tehnicienilor, fără în­ceput şi sfârşit politic, acesta din urmă cu un corp select de inspectori. Dela 1928 s’a inaugurat un nou sistem finan­ciar : fiecare guvern cu gardienii lui, mai mari sau mai m­ei, iar bieţii funcţionari se aleg în fiecare an cu luxul unei noul curbe de sacrii du. teţi astzi, sigur, o prim­ire, som­eti p­ din ţară. m faţa acestei primejdii datoria noastră este trasă şi drumul nostru fixat, începem azi lupta pentru eliminarea din viaţa constituţio­nală a unei formule de guvernământ, a unei formule de experienţă şi pentru reîntoarcerea acelor practici constituţionale, care ne au aşe­zat în rândul popoarelor moderne şi în rândul democraţiei lumii. Consecvent de aceste hotărîri, parti­dul naţional liberal nu va vota răspun­sul la Mesaj“. De la Costeanu cetire In faimosul său „ Crainic“ d-l Costeanu r proşează liberalilor că au „golit casele de bani ale ţârii“ şi de aceea astăzi slujbaşii şi pensionarii nu primesc lefurile şi pensiile cu lunile. Dragostea de adevăr a d-lui Costeanu bate la ochi! Lumea ştie doară că pe timpul liberalilor lefurile funcţionarilor se plăteau la ti­m­p. Ba mai mult chiar, ele au fost sporite foarte considerabil. Se vede deci cât colo, ce a­fir­maţiunile d-lui Costeanu se potrivesc cu a­­devărul ca mezerea de părete. „Perfizii reglo­­fialişti“ cu toată ,obrăznicia“ lor, pentru a ne folosi de vocabularul academic al d-lui Cos­teanu, au avut deci fără îndoială mai mare so­licitudine faţă­ de funcţionari, ca d-l Costeanu, cenzorul moravurilor bucovinene şi „Kultur­­schi­pperu-ul de la Drăguşani. »•« Curs de popularizare a­l prof. univ. Ion­­ Nistor va ţine Duminică, 29 Noembrie a. c., un curs de popularizare vorbind despre „Ctitorii ro­mâneşti în Polonia“. Cursul va avea loc în Aula Univer­sităţii la orele 6—7 seara.

Next