Glasul Bucovinei, noiembrie 1931 (Anul 14, nr. 3639-3662)
1931-11-26 / nr. 3659
V Cernăuţi, Joi 26 Noembrie 1931 Numărul 3 tel Anul XIV. No. 3659 I^UNTURI Şl RECLP.AE SS te&adia şi Administraşi Cernăuţi, Strada lancú Flondor Nf* &3 Ic primesc naraşi articole iscălita. Msaaefissle n se Înapoiază. f®t«! ú® |tócesatá în cernăufi. st GeoBksttík dupl tariful » (trimes« I» *«8*sd» ; Strada lancu Flondor NI». 33 âBMOHI» în interiorul ziarului se urcă taxa cu H ^BONRrtSNTnL *fSIKikl,p*»/i*fi30Ol«5,p«ti*1 luni 150 M, pwrtr* sate**« P« kb tu 300 lei, p* ’/f, aa !60 1*1, p« trd ta»i tkmta samiral de Dusnittica: pe uo an 120 lei, BHHiăîttl de *k ** 5® H p* frei kial 35 lei carter, ttl 65 lunar. 1200 lei, pe Vs P^ipfe m face sediul ^Sarutul. : pe ua aa VA) lei, Pentru Cernăuți ziarul trimit Pentru säräinätate pe uc m aa 700 lei. Ci I c ■I fin cu parii Ini Actualul vistiernic a prezentat Camerii un buget comprimat pe 1932. Se numeşte buget de „sacrificiu“ cu un fel de indicaţii vagi că toate categoriile de cetăţeni sunt supuse la inevitabile sacrificii în aceste cumplite vremuri de criză economici. Este adevărat că toată lumea sufere. Sufere ţăranul care trebue să vândă grâul cu sacul ca să- şi poată achiziţiona câteva cutii de chibrituri, ca nu cumva să piardă d. Ivar Krueger, de care regimul catecnsl-ţăranist s’a îngrit cu atâta suspectă amabilitate. Sufere comerciantul care nu-şi poate vinde marfa din lipsă de cumpărători, când această marfă nu cumva este sechestrată de organele fiscului pentru restanţă de împozie. Sufere industra mare, din lpsă de debuşeuri. Sufăr depunătorii, strângători modeşti de bani albi pentru zile negre, din cauza uriaşului cortegiu funebru al băncilor concordate şi falimentare. Sufăr funcţionarii publici de toate categoriile din cauza neplăţii salariilor ciuntite de faimoasa curbă naţă ţărănistă. Aceştia din urmă sufăr cu o impresionantă demnitate, mai ales că actualul ministru de nuanţe mai face o reducere soţioare la salariile de mizerie. In fond reducerile bugetare, atât de mult trâmbiţate, se reduce dacă citeşti şi proiectul bugetului extraordinar, la un miliard 700 milioane lei, sumă rezultată din tăiere la lefurile funcţionarilor publici. Sacricii în folosul ţării ? Of, orişicând! Fiecare cetăţean este gata să aducă sacrificii juste, rezonabile şi posible în interes superior. Dar este şi un mc dar! Cum să ceri funcţionarului şi se autoflageleze, când în „Moniorul Oficial“ apar aproape 7 mnic noui numiri de funcţionari inutili ? De pe ce piedestal moral cere vistiernicul ţării funcţionarilor săşi restrângă cheltuelile la imposibil, când guvernul dă exemple de risipi ? In acelaşi, în care ministrul de finanţe a prezntat Camerei un proiect de lege, în baza căruia nu se mai ocupă nici o vacanţă şi nu se mai numeşte nici un nou salarat, acelaşi min!s‘nu aduce un proiect de lege pentru crearea unui corn de inspectori financiari cl I şi dl. a II-a! Cea aceşti inspectori, ataşaţi la cabinetul ministrului de finanţe, vor trebui să încunoştiinţeze pe vistieriile despre mersul serviciilor, despre situaţia financiară a ţării, despre aplicarea legilor şi regulamentelor! Nu-i destul că s’a creat un subsecretariat al bugetului; acum în bugetul costeliv pe anul 1932 mai fgurtazâ şi un corp de noui funcţionari superiori, plătiţi din vistieria sleită a statului. Oare ministerul de finanţe nu se poate informa despre stuaţia manciară a prii şi prin funcţionarii ce nare? Era nevoie de noul creaţii?. .Licenţiaţii în ştinţe fizico chimice, cari după pomenitul proect pot deveni inspectori financiari speciali, vor infora mai precis asupra faianţelor ţării ? Discuţia la 'Mesaj' Strălucita expunere a d-lui Gh. Tâtărescu Luni a început la Cameră discuţia la Mesajul Tronului. Cel dintâi a luat cuvântul d-nul Gh. Tâtărescu, în numele partidului naţion.-Uberal. Cuvântarea d-lui Tâtărescu a fost o analiză critică a stuaţiei politice actuale sub toate aspectele şi anume: î) a originea acestui guvern — spre a aş vedea dacă coespundea nevoei pe care o are laţa. 2) a programului guvernului şi a realizărilor lui. 3) a guvernului actual şi a concepţiilor sale constituţionale. 4) şi a rezultatelor păgubitoare de dorite ritmului nou. In concluzie d-sa s’a ocupat de atitudinea partidului naţional liberal atât faţă de guvern cât şi în ce priveşte legislaţia lui. D-sa a examinat mai întâi dacă formula unui guvern luat în afară de partidele politice era de natură să satisfacă şi să facă faţă unei întreite necesităţi: întărirea creditului peste hotare, înfăţişarea pentru streinătate a unui guvern de stabilitate şi continuitate şi asigurarea liniştei interne şi a ideei de autoritate. Concluzia la care d-l Tâtărescu a ajuns este singura logică: Un guvern afară de partide ducea evident la o slăbire a creditului Statului în streinătate, unde au sporit nedumeririle, îngrijorările şi reticenţele de aşa fel încât România a fost şi mai e socotita ca o ţară de surprize şi experienţe periculoase. Dl Gh Tătărescu a analizat apoi programul guvernului şi realizăriie lui, constatând inexistenţa unui program unitar şi lipsa completă de orice soluţiune, programul ce se vesteşte prin Mesaj nefiind decât o pastişare, fără pricepere, a concepţiilor şi programelor altor partide politice. Dl Tâtărescu a încheiat cu următoarele cuvinte: „Datoria noastră şi a partidelor de răspundere este să punem mâna pe semnalul de alamă şi să spunem guvernului: Luaţi seama! Guvernul d voastră descoperă din ce în ce mă mult Tronul şi actele guvernului d-voastră încep să ameninţe prestigiul şi autoritatea Coroanei. Acestea sunt ultimele comective ale guvernării acesteia, sunt singurele rezultate pozitive. Naţional-ţărăniştii au trâmbţat cu o grandilocvenţă fără seamăn economii, economii, economii! Dar în acelaşi răsuflet au înfiinţat „garda financiară“ pentru a-şi căpătui partizanii, impunând în schimb curba de sacrificiu. Ce au făcut naţional-ţârâniştii cu o demagogie nudă şi provocatoare, o face astăzi în mod selectiv guvernul tehnicienilor, fără început şi sfârşit politic, acesta din urmă cu un corp select de inspectori. Dela 1928 s’a inaugurat un nou sistem financiar : fiecare guvern cu gardienii lui, mai mari sau mai mei, iar bieţii funcţionari se aleg în fiecare an cu luxul unei noul curbe de sacrii du. teţi astzi, sigur, o primire, someti p din ţară. m faţa acestei primejdii datoria noastră este trasă şi drumul nostru fixat, începem azi lupta pentru eliminarea din viaţa constituţională a unei formule de guvernământ, a unei formule de experienţă şi pentru reîntoarcerea acelor practici constituţionale, care ne au aşezat în rândul popoarelor moderne şi în rândul democraţiei lumii. Consecvent de aceste hotărîri, partidul naţional liberal nu va vota răspunsul la Mesaj“. De la Costeanu cetire In faimosul său „ Crainic“ d-l Costeanu r proşează liberalilor că au „golit casele de bani ale ţârii“ şi de aceea astăzi slujbaşii şi pensionarii nu primesc lefurile şi pensiile cu lunile. Dragostea de adevăr a d-lui Costeanu bate la ochi! Lumea ştie doară că pe timpul liberalilor lefurile funcţionarilor se plăteau la timp. Ba mai mult chiar, ele au fost sporite foarte considerabil. Se vede deci cât colo, ce afirmaţiunile d-lui Costeanu se potrivesc cu adevărul ca mezerea de părete. „Perfizii reglofialişti“ cu toată ,obrăznicia“ lor, pentru a ne folosi de vocabularul academic al d-lui Costeanu, au avut deci fără îndoială mai mare solicitudine faţă de funcţionari, ca d-l Costeanu, cenzorul moravurilor bucovinene şi „Kulturschipperu-ul de la Drăguşani. »•« Curs de popularizare al prof. univ. Ion Nistor va ţine Duminică, 29 Noembrie a. c., un curs de popularizare vorbind despre „Ctitorii româneşti în Polonia“. Cursul va avea loc în Aula Universităţii la orele 6—7 seara.