Glasul Bucovinei, iunie 1933 (Anul 16, nr. 4071-4090)

1933-06-11 / nr. 4077

Cernăuţi, Duminică 10 Ap­lie 1933 Numărul 3 In­ Redacţia şi A­rministraţia Cernăuţi, Strada lang Flondor Nr. 33 Anul XVI, No. 4077 ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie : Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%­Forul de judecată în cernăuţi. flRONfb­ pe un an 500 lei, pe Va an 300 lei, p**SUâf!#T50 lei, pentru taraid zilnic: pe un an 300 lei, pe 1/2 an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe la an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. ----«CM--— Se primesc numai articole călite. Manucrisele nu se înapoiază. Pactul celor patru Ziua de 7 Iunie va rămâne memora­bilă in analele istoriei europene, in seara zilei acesteia s’a semnat la Roma pactul celor patru puteri principale ale Europei: Franţa, Anglia, Germania şi Italia. Musso­lini poate fi felicitat că a izbutit cu planul său de înţelegere între cele patru mari pu­teri europene. După rezumatele transmise pe cale radiofonică scopul principal al pac­tului este de a face mai eficace metodele de procedură stabilite în pactul Societăţii Naţiunilor, fără ca hotărîrile celor patru puteri să poată vătăma drepturile vreunui alt stat, de care ele n’ar putea să răs­pundă iară asentimentul acestuia. Franţa, Anglia, Germania şi Italia au căzut de a­­cord pentru a practica o politică efectivă de colaborare. Se vor face în mod obliga­toriu schimburi de vedere în ceea ce pri­veşte aplicarea pactului societăţii naţiuni­lor şi în special în ceea ce­­priveşte pre­vederile art. 10 relative la menţinerea ac­tualului statut teritorial, ale art. 16 relative la sancţiunile în caz de conflict şi ale art. 19 relative la revizuirea tratatelor. In cazul unui eşec al conferinţei desarmărei, cele patru puteri se vor înţelege pentru a găsi soluţiuni la problemele rămase încă inso­lubile. Cele patru puteri se leagă să exa­mineze împreună chestiunile economice care prezintă pentru ele un interes comun în Europa şi fixează durata pactului la 10 ani. Dacă­­ nu se produce un preavis în a­­nul al optulea, pactul se prelungeşte în mod automat pe o nouă periodă de alţi 10 ani. Mica înţelegere şi Polonia, cu toate sforţările lor de a fi recunoscută ca o a cincea mare putere şi cuprinsă ca membru egal în pactul celor patru, n’au izbutit. Ne­­izbânda aceasta nu trebue considerată ca un prea mare eşec al politicei noastre ex­terne, întrucât aliata noastră Franţa a luat asupra sa apărarea intereselor noastre în sfatul cvadruplei, obligându-se formal să confirme printr-o scrisoare adresată guver­nelor Micei înţelegeri, asigurările şi garan­ţiile pe care delegatul Franţei le-a dat oral la Geneva reprezentanţilor Micei înţelegeri. Toate ţările legate cu Franţa prin tratate de alianţă vor primi aceleaşi asigurări li­niştitoare, între care intră şi Polonia. Marea însemnătate politică şi econo­mică a pactului este evidentă pentru ori­cine. Este pentru prima oară după marele războiu, când marile puteri apusene, şi în­deosebi Franţa şi Germania, îşi întind mâna pentru a asigura pacea europeană şi a găsi mijloace de sanare economică. Rusia so­vietică a rămas la o parte, din cauza me­todelor ei de guvernământ, repudiate de ci­vilizaţiile apusene. Suntem dintre aceia cari caută garan­ţiile de pace şi de prosperitate economică în propriile lor mijloace de realizări. To­tuşi nu putem decât să ne bucurăm pe urma pactului încheiat între cele patru pu­teri apusene şi să vedem în semnarea lui o rază de lumină pe orizontul aşa de po­somorât al politicei internaţionale. De aceia aderăm la încheierea pactului şi dorim să fie într’un ceas bun. Mil Si fin­­­Slit Cumpăna istoriei a ridicat totdeauna va­lori mai noui sau a scoborât valori mai vechi. Azi se ridică una nouă: tineretul. Când zic azi, nu mă gândesc la o unitate de măsură fixă, ci prin azi, înțeleg unitatea de măsură istorică — relativ — necesară ridicării sau sco­­borârii unei valori. Odată, grija cetăţii sau a statului o aveau bătrânii. Astăzi însă — cetăţenii. Şi cum acea­stă grijă e şi un drept, toţi caută să şi-l exercite. Exercitarea este însă o plăcere, iar aceasta, ca şi neplăcerea — senzaţii ale instinctului de conservare — sunt factorii motori ai totului ce este viu. Căci şi realităţile politico-sociale tre­bue să rezide pe criterii biologice. Nicăeri şi la nimeni nu este însă atâta năzuinţă după plăcere, ca la tineret. Iar cea mai mare plăcere — care produce energie, dar care e şi un produs al ei — este normala funcţionare. Aşa că este foarte normal, ca ac­ţiunea să şi caraterizeze faptele tineretului. Şi aceasta este nota nouă adusă, şi în politică, de cătră tineret. Evident, pentru a avea însă o reuşită etică şi practică, în acelaş timp, e ne­voie mai întâi­ de chibzuială. Căci ar fi o greşeală nescuzabilă, a deslănţui zăgazuri, fără a preciza direcţii şi fără a putea prevedea şi calcula eventualele rezultate. Toate partidele politice sunt în funcţie şi de timp. Acesta le condiţionează durata. Aşa că e nevoie de succesiuni de generaţii, even­tual, pentru a-şi îndeplini un program. Gene­raţii cari sunt recrutate din elementul tânăr. Programul presupune însă o doctrină. Doc­trina, un ideal. Cu aceste considerente sa analizăm che­stiunea tineretului şi a idealurilor politice. Lă­sând la o parte orice digresiune istorică, abor­dăm situaţia politică de azi. Ea se prezintă sub cele trei aspecte prin­cipale, după idealurile călăuzitoare, a centrului burghez, al dreptei conservatoare şi al stângei destructive. De soarta negativismului doctrinei de stânga, care este doctrina de import, nu trebue să ne îngrijim. Nefiind ceva isvorât sau altoit în trupul gliei româneşti nu prinde decât la cei străini de sânge şi de lege. Soarta îi este deci pecetluită. E nevoie numai de mâna de fier care să-i înceteze şi ultimele convulsiuni. Ca un contrapond al stângei, se ridică dreapta. Aicea însă nu avem de a face atât cu un program, cât mai ales cu o doctrină. Şi în cazul acesta dechidem o parenteză. Ceea ce fi-i comun partidelor de centru şi grupărilor de dreapta este nota mai mult sau mai puţin mo­­derat-conservatorică a naţionalismului, ideia că­lăuzitoare a vremurilor de azi. Naţionalismul însă şi propagarea lui nu poate forma un pro­gram politic integral. Pentru a-l putea forma e nevoie de un compromis. La partidul naţional­­ţărănesc bunăoară, este unul: democraţia (ceva însă prea accentuată !) şi naţionalismul (cu mult prea redusă). La partidul naţional-liberal, aflăm naţionalismul moderat şi liberalitatea­­ în care intră inclusiv democraţia temperată, burghezia, etc. Ceea ce însă e caracteristic stângei este tendinţa radicală de a distruge temelia statelor naţional-burgheze, abia întemeiate. Aici e punctul de atingere, dar şi de disensiune între dreapta şi stânga. Dreapta-i conservatoare, stânga destructivă. In această privinţă toată stima faţă de dreapta. Trebue moderată însă când se ştie că forma actuală a statului naţional bur­ghez ar putea fi modificată, nu atât în folosul naţiei, cât în profitul stângei. Cazul cum era să se întâmple în Italia înainte de venirea lui Mussolini la cârma Statului, închid parenteza. A rămas problema partidelor de centru. Doctrina le-o cunoaştem. Programu-i un com­promis. Trebue să facem însă o precizare, că, pe când partidul naţional-liberal — eu vorbesc numai de cele mai importante — se apropie, prin nota sa naţionalistă, ca şi prin trecutul său istoric, de dreapta, partidul naţional-ţără­­nesc are o nuanţă ceva cam avansată — spre stânga. In faţa acestor considerente ce perspective i se deschid şi ce va face tineretul ? IOB Băile VATRA DORNEI Altitudine 806 m. | SEZON 1 IUNIE - 30 SEPTEMVRIE | Băi de acid carbonic natural.— Nămoluri balsamice răşinoase.— Institute de idio-şi mecanoterapie moderne.— Băi solare.— Excursiuni în împrejurimea pitorească.— Distracţii.— Muzică militară.— Preţuri reduse. 15347 Prospecte şi informațiuni prin Comisia balneară Vatra Dornei

Next