Glasul Bucovinei, decembrie 1933 (Anul 16, nr. 4196-4216)

1933-12-01 / nr. 4196

Cernăuţi, Vineri 1 Decembrie 1933 Numărul 3 lei trai hota 110 tata, JJ nlRU, |M trau tant Redacţia şi Administraţia pa ■■ «a uo lat, pa .3^ rnăuţi, Strada lancu Plondor Nr. 33 Cwnta* Uaral trittfc _______ t» prtain somai articole iscălit«. Manucrisel« n so tnapoiua. Anul XVI. No. 4196 ftNUNŢUIU Sl RECLnnt K aai«ii*axă după tarif și s« primesc la a4mK slstrațl«: Strada lanca Plondor No. 33 Psctra ia*Kwte ta iaterioml starul ai se arcă taaa ea 3&*fc Penel d« ludeoti In carnAufi. X* tall, (» V. •» 300 W, *" **"' 300 H F» N*sss*i uiwtmânti da 3T35ÎS RBONflAINTUL: 1/^ *& rt W M. $de trri Noi 38 !•*. Pantra CaroiMfl ami arta earfar, lat 05 katar. Parti a uliftrtHata pe no aa tWO M, pa V, m TOO M. g»tottt* am fs« le sediul storului. Aniversarea Unirei Bucovinei Bucovina a fost prima provincie românească smulsă din unitatea noastră naţională,care şi-a spus cuvântul pentru alipirea definitivă şi fără condiţiuni la Patria- Mamă. Un gest inexorabil, isvorît din străfundul etnic al sufletului românesc şi din generozitatea specifică a pământului bucovinean. Un gest care constituia capătul unei întregi vieţi de apropiere şi îmbinare sufletească. Intre Bucovina şi ţara Moldovei nu au existat niciodată graniţe adânci. Necontenit s’a întâmplat între aceste două chipuri ale aceluiaşi suflet o transfuzie adâncă şi fertilă, de cultură, de aspiraţiuni naţionale şi de rezistenţă. Iar oamenii celor două ţinuturi s’au considerat întotdeauna aceiaşi, fără deosebiri şi fără hotare între ei. Astăzi se împlinesc 15 ani de când Bucovina s’a contopit pe veci în noua viaţă a României întregite. Se cuvine să ne întoarcem gândul spre acei, cari au înţeles sensurile vii ale istoriei noastre şi au fost expresiunea tendinţelor profunde ale naţiunii. Patru nume se leagă trainic de acest act neuitat. Numele Regelui Ferdinand I, al lui Ion I. C. Brătianu, al lui Iancu Flondor şi al lui Ion Nistor. Patru nume, cari se întâlnesc pe linia mare a naţionalismului şi al generozităţii. Regele Ferdinand a dominat cu fina sa comprehensiune a neamului ce conducea, întreaga înfăptuire a Unirii. Unirea care constituia rezultatul efortului susţinut şi îndelungat, al patrioţilor bucovineni şi al statului român. Unirea, care se zămislea încet şi cu străduinţă, zi de zi, sub mintea pătrunzătoare a unui Rege neuitat. In această zămislire tenace şi de durată a actului suprem din istoria românească, Ion I. C. Brătianu a avut partea sa strălucită. Sfetnic al Marelui Rege şi continuator al unei tradiţii de profund românism, gândul lui Ion I. C. Brătianu a urzit în permanenţă ceasul neîntrecut al Unirii. Legătura neîntreruptă între Patrie şi teritoriile ei răpite, a găsit în el cel mai cald luptător. Viaţa lui Ion I. C. Brătianu s’a ridicat în această viziune a Unirii şi s’a epuizat în munca tenace pentru realizarea ei. In Bucovina însă instinctul naţional trăia cu vigoare. Tinerii naţionalişti, al căror suflet trăia de atunci în marea unitate etnică, treceau graniţa pe la Burdujeni şi intrau entuziaşti în ritmul unei vieţi naţionale libere pentru a duce înapoi flacăra credinţei în viitor. Printre aceştia era şi Ion Nistor. Numele lui Ion Nistor este legat definitiv de pagina unirii Bucovinei. Apostol al acestei uniri, întreaga lui viaţă, Ion Nistor aştepta cu certitudinea marilor patrioţi, încununarea speranţelor şi a aspiraţiunilor unui neam nedreptăţit. Activitatea lui culturală s’a inspirat la aceeaşi sursă a iubirii de ţară. De aceea anul 1918 era aşteptat de fiecare suflet bucovinean, în care pasiunea acestor mari români întreţinuse focul nestins al naţionalismului. După 15 ani de la unire, Bucovina a redevenit acelaş pământ şi acelaş suflet românesc ca şi înainte de 1775. Iar pe deasupra acelei epoci de înstrăinare nu au supravieţuit decât naţionalismul indestructibil al pământului românesc şi figurile istorice ale clăditorilor de neam. Să le fim veşnic recunoscători. „ viitorul* ------------»•.......... Un mesagiu istoric Cu prilejul aniversării a 15-a a Unirii Bucovinei cu Patria-Mamă, Majestatea Sa Regele Carol al IIIlea a binevoit să trimită foştilor membri ai Consiliului Naţional următorul mesagiu, care va rămâne un înălţător document istoric : „Salut cu toată căldura pe acei cari acum 15 ani, într’un înălţător elan au făcut gestul patriotic şi de nesfârşită însemnătate istorică, votând realipirea dulcei Bucovine cu Patria-Mamă. Prin acest vot au răsbunat pentru vecinicie pe Voevodul martir Grigore Ghica.“ CAROL Răspunderea Sub acest titlu, dl M. Mora publică în „Universul“ de ieri un interesant şi documentat articol despre problema minoritară în România, insistând îndeosebi asupra Ministerului minorităţilor, al cărui titular e dl prof. univ. dr. Ion I. Nistor. In cele ce urmează, reproducem parţial articolul d-lui M. Mora: „Minorităţile au beneficiat uneori de o anemie a funcţionării regimului impus prin tratatul respectiv lor, nu statului suveran, care l-a primit. S’au produs eclipse în echilibrul drepturilor şi obligaţiunilor statornicite. Este destul să ne gândim că s’au desfiinţat şcoli româneşti în locuri unde s’au înmulţit cele străine, că adesea limba românească în acestea este când absentă, când parodială, că funcţiunile publice de toate categoriile, în mare parte a teritoriilor liberate, sunt inundate de limbi străine, traducând sufletele similare. Cu rari şi scurte excepţii, această situaţiune n’a fost înfrânată cu rigoarea indispensabilă violărilor de convenţiuni în chestiuni cardinale de ordine naţională. Nepăsări condamnabile, interese politice înţelese greşit, paralizii ale simţului de prevedere şi de măsură au determinat slăbiciuni nepermise şi au înlesnit uneltiri temerare într’o cauză atât de însemnata pentru siguranţa internă şi externă a statului. îndrăznim să sperăm că pe viitor vom asista la o intensificare a conştiinţei despre atitudinea justă şi umanitară, dar prevăzătoare şi compatibilă nu numai cu interesele strict raţionale ale locuitorilor de origina naţionalităţilor cari au luptat contra neamului nostru, dar şi cu interesele naţionale ale poporului care a jertfit fără seamăn pentru întregirea lui. Ministerul minorităţilor se află astăzi sub o conducere garantată de persoana titularului său. Rector de universitate, academician, şef spiritual şi politic al Bucovinei, istoric al trecutului meleagurilor şi populaţiunilor martirizate atâta vreme de asupritorii îndepărtaţi pentru totdeauna. El are şi autoritatea şi calitatea să imprime caracterul cel mai românesc misiunii. Opera va fi în adevăr îndreptată pe făgaşul indispensabil intereselor superioare ale statului, în ziua când minorităţile vor conveni sau vor fi silite să priceapă că ele pot să fie insule de provenienţă străină integrate în marea suveranitate naţională, cu condiţiunea să menţină, să funcţioneze într’un cadru perfect real faţă de ideile, sentimentele şi interesele ţării; dar nu pot să fie niciodată peninsule cu caracter străin şi de promovare a intenţiunilor duşmănoase pentru naţiunea română şi deplorabile pentru siguranţa păcii. Cine nu se va pătrunde de acest imperativ legitim şi hotărît, va fi răspunzător exclusiv al consecinţelor fireşti“. -------------------------- Numirea subrevizorilor in invăţământul primar din Bucovina Au fost delegaţi ca subrevizori de control în învăţământul primar d-nii: N. Cojocaru la jud. Cernăuţi, Popescu la jud. Storojineţ, N. Bejan la jud. Rădăuţi, Vlad Cosmiuc la jud. Suceava, Vichenţie Blaga la jud. Câmpulung Bucovina.