Glasul Bucovinei, februarie 1935 (Anul 18, nr. 4489-4508)

1935-02-01 / nr. 4489

Cernăuţi Vineri 1 Feb Ziarul: Telefon Nr. 11 \ f &' ^ ^ *­S­­* A2 iei «5 fl N NAŢIONAL ROnÂNCSC ===== flPN­RB ZILNIC = Tipografi©! TiftflA I*. Redacţia şi Administraţia C«miliţii Strada lancu iFlondor Nr. 33 Anul XVIII No 4489 •i »—■■■ mamtd articol* I—IM». McnTibcN m m huodui 1 ANUNŢURI Şl RRCLIUIE M aatariaază după tar­i ți m­irtai— I» «M Rbtrați« ■ Strada Immk Woadta Na­i «fetaoțpfli— ABONAMENTUL: pe un an 500 le^ p* aa 300 W, m trei hmi 100 M, m tarant silnic: p« bh *c 300 lei, p* m/s an 160 lai, p* tr« 90 M. Numai numărul de Duminici: pe un an 130­­ V* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul acasi prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinitari pe 1200 lei, pe Hi an TOO M. Wăfile se fac la sediul ziarului. Raţionalizarea agriculturii Problema producţiunii noastre agricole este pentru economia naţională de o im­portanţă esenţială. Munca românească fiind în cea mai mare proporţie o muncă agricolă iar bogă­ţia ţării bazându-se în mare parte pe pro­dusul agriculturii, este evident că interesul Statului rezidă pe primul plan în organiza­rea cât mai eficientă a acestei munci. A ra­ţionaliza agricultura, adică a o pune în con­­diţiunile necesare unui progres imediat, re­alizând astfel o ameliorare calitativă şi can­titativă şi în consecinţă ridicând valoarea producţiunii, constitue astăzi preocuparea de căpetenie a politicii agricole naţional­­liberale. D-l Vasile Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor, a întocmit planul amănunţit al ofensivei agricole ce trebue desfăşurată în cursul acestui an. D-sa a cerut concursul întregului aparat de stat pentru a provoca această mişcare de nouă viaţă în munca ţărănească. In spe­cial prefecţii prin acţiunea directă, pe care o exercită asupra judeţelor vor fi auxiliarii cei mai preţioşi în această direcţie. Concepţia d-lui Sassu îmbrăţişează toată viaţa economică centrată pe agricultură, ur­mărind să organizeze toate manifestaţiunile gospodăreşti ale poporului, dela sate. De­­aceea d­ ea se ocupă de aprovizionarea cu seminţe selecţionate, de pildă, dar în ace­­laş timp vrea să sprijine desvoltarea gră­dinăritului, a creşterii păsărilor, industria casnică, vrea să creieze centre agricole mo­del, să organizeze staţiuni cu maşini pen­tru curăţirea şi tratarea seminţelor, etc. Planul elaborat de d-l ministru Sassu este astfel complet, el privind sub toate aspectele problema organizării pe baze ra­ţionale a vieţii rurale. Tot în acest cadru trebue privit şi proectul de lege pentru li­chidarea transformărilor în păşuni comu­nale a pădurilor expropriate în vechiul re­gat, Bucovina şi Ardeal. Pentru ducerea la îndeplinire a acestui program de întinsă organizare a muncii şi vieţii săteşti d-l ministru Sassu a cerut nu numai concursul preţios al prefecţilor. D-sa va cere să se instituiască în fie­care capitală de judeţ un comitet agricol judeţean şi în fiecare comună un comitet agricol comunal, cari să coordoneze şi să aibă răspunderea diferitelor măsuri ce tre­­buesc luate cu această ocazie. Fără îndoială că ofensiva agricolă pe care guvernul naţional-liberal o va începe în această primăvară este o adâncă nevoe a ţării şi este o condiţie a redresării eco­nomice. Guvernul nu face în această direc­ţiune decât să-şi urmeze politica lui de se­rioasă grijă pentru ţărănime şi să continue întreaga politică a partidului naţional-liberal faţă de pătura de la sate. Pentru a consolida câştigurile politice şi sociale pe care par­tidul naţional-liberal le-a adus păturii ru­rale, se va trece cu toată hotărârea la or­ganizarea muncii şi a economiei săteşti, adică la raţionalizare. Ofensiva agricolă va însemna în acelaş timp şi o înviorare a ritmului de producţie la noi în ţară. Intr’o perioadă în care toate fracţiunile politice sunt obsedate de idei absurde sau de ambiţiuni sterile, guvernul naţional-liberal demonstrează că este în mod firesc pe linia tradiţiei româneşti, prin preocupările sale pozitive Şi prima dintre aceste preocupări este fără îndoială, grija de a raţionaliza agricultura şi deci de a face un pas mai departe pe drumul reali­zării programului său de refacere a Ro­mâniei. (Viitorul) • •----— ■ ■■■■ .... Consfătuire ministerială O nouă consfătuire s’a ţinut ori la dom­ic­­iliul d­lui prim-ministru, fixându-se data la care se va întruni la preşedintele consiliului de miniştri, înainte de a se ţine la Palat sub preşedinţia Suveranului, consiliul economic. Proiect de lege D-l Ministru Ion I. Nistor a depus la Se­nat proiectul de lege pentru acordarea sumei de 40 milioane Iei societăţilor „Mârăşti“ şi „Arpa“. Noul atac al trupelor japoneze Tokio, 31 (Rador). — Trupele japoneze şi cele manciuriene au atacat în cursul serii de ieri forţele mongole în apropierea lacului Boiv şi au pus mâna pe oraşul Chalkawaiso de la nordul râului Khlakargol. ­a.­ Ministrul comunicaţiilor la Suveran M. S. Regele a primit ieri în audienţă pe d-l Franasovici, ministrul comunicaţiilor, care în afară de lucrările curente, a făcut Suvera­nului şi o expunere asupra situaţiei politice. --------------------4» --------------------­ Domnul profesor Nicolae Iorga pleacă în străinătate D-l prof. N. Iorga pleacă săptămâna vii­toare în străinătate. D-sa va vizita Florenţa, Roma, apoi va merge la Paris unde va ţine câteva conferinţe. Grevi la Varşovia Varşovia 31 (Rador). Sindicatele de lu­crători de la industria textila a proclamat ori greva de o zi, ca semn de protestare contra nerespectării contractului colectiv de muncă de către patroni. Au participat la grevă 22.000 de lucrători, aparţinând la 227 stabilimente industriale. Institutul d-lui Ghiţescu Un coleg din Bucureşti îmi comunică vestea senzaţională despre atitudinea d-lui Ion Ghiţescu, director de bancă şi decan al Fa­cultăţii de drept din Cernăuţi, în chestiunea taxelor universitare. D-l Ghiţescu susţinea cu emfază taxele pentru seminarii şi institute de drept. Vestea aceasta ne surprinde, fiindcă ştim că d-l Ghiţescu, de când, din fost şi actual di­rector de bancă a devenit, în baza tezei sale de doctorat din Germania, profesor universitar, n’a ţinut încă niciodată seminar şi n’a condus nici nu conduce un atare institut universitar iar pe deasupra d-sa nu a mai publicat, dela respectiva teză, nimic din domeniul specialităţii d-sale, ci numai rapoartele anuale ale sucursalei Băncii Comerciale din Cernăuţi. Şi are dreptate d-l profesor şi director de bancă, pentru ce s’ar mai trudi când întreaga înţelepciune a specialităţii domniei sale este aşa de bine re­zumată în mica şi totuşi cuprinzătoarea bro­şură din cunoscuta colecţie Göschen­ lată pentru ce ne surprinde curajul emfatic al d-lui director de bancă Ghiţescu, semnifi­cativul curaj cu care d-sa susţinea, în Consiliul Inter-universitar, taxele pentru inexistentul d-sale seminar și institut. Un student »• I Revoluţie înăbuşită în Mexic Mexic 31 (Rador). Un comunicat al mi­nisterului de războiu arată că autorităţile mili­tare au arestat ori 18 fruntaşi ai partidului comunist, cari intenţionau să provoace, în luna Februarie, o mişcare revoluţionară. Ei aveau sprijin financiar în valoare de 300.000 dolari din partea unor cercuri americane interesate. Revoluţionarii arestaţi complotau împreună cu generalul rebel Villareal, refugiat la El Passo, în statul Texas, care deasemenea era dispus să sprijine mişcarea revoluţionară. --------------------------­ Mare incendiu In comuna Dorna­ Candreni In noaptea de 27 Ianuarie a. c., a ars în comuna Dorna Candreni depozitul de brânzeturi al firmei I. Vlad et Comp. din Cluj. Au ars complect 120 roate cașcaval Emmentaler a 80 kgr. bucata, în valoare totală de 800.000 lei. Marfa n’a fost asigurată. Autoritățile fac cele mai întinse cercetări, întrucât există bănuiala, că focul a fost pus. Paznicul de noapte al de­pozitului a fost arestat.■. ............ Groaznică nenorocire provocată de copii Cluj, 31 (Rador). — Eri înainte de amiază în comuna Persida din jud. Sălaj s’a produs o groaznică nenorocire. Casa locuitorului Ște­fan Berb­eac a sărit în aer din cauza explo­ziei unui cartuș de dinamită, pe care copiii săi l au găsit și l-au aruncat în soba casei. Cei trei copii au fost omorâți, iar casa a fost complect distrusă. Mama copiilor a înebunit de groază, iar tatăl, apucat de furie a fost in­ternat la spital.

Next