Glasul Bucovinei, august 1935 (Anul 18, nr. 4612-4633)

1935-08-01 / nr. 4612

ABONAMENTUL: pe un an 500 lei, pe V2 an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic; pe un an 300 lei, pe un an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe ua an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe V2 au 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Str. D Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. In preajma soluţiunii de la Geneva Conflictul italo-abisinian, care agită de un timp încoace opinia publică internaţională, re­pune cu mare acuitate o serie de probleme a­­supra cărora credem nemerit a insista în cele ce urmează. Faptele cari au actualizat acest conflict, de pildă insurecţia şi ocupaţiunea italienilor a Valual-ului considerat de Etiopieni ca teritoriu abis­sinian, nu sunt decât amănunte mai recente ale unui proces ce se desfăşoară de mai mult timp în penumbra preocupărilor nemărturisite ale registrilor diplomatice europene. Regele de as­tăzi dela Addis Abeba, agreatul Marei Britanii, ajutat de aceasta, l-a învins şi detronat nu de­mult pe competitorul său la tronul Abesiniei, pe care îl ţine arestat într’o fortăreaţă. In lupta ce s’a dat pentru tron între aceşti doi concu­renţi, Italia a fost de partea celui înfrânt. Po­litica urmată apoi de noul „rege al regilor“— cum îşi zice Negus-ul din Addis Abeba — nu era pe placul Italiei care, cu ducele ei în frunte, nu prea vrea să adopte sistemul resemnărilor. Astfel gesturile şi pretenţiile, susţinute pe un ton destul de cominatoriu de către Italieni, nu ridică numai întâmplător în faţa lor glaciala ponderaţiune a Londrei. In conflict sunt clar interese cari depăşesc cadrul aparent la prima vedere. Sfera de in­fluenţă economică ce tinde să şi-o asigure Ita­lia asupra Abesiniei — influenţe ce în mod ne­cesar vor ajunge a fi şi politice —nu convine probabil Londrei... Englezii, invocând pactul Kellog-Briand şi pactul Ligii naţiunilor, cer de­ferirea conflictului în competinţa forului inter­naţional de la Geneva. Abesinia acceptă această formulă. De astă primăvară consiliul Ligii na­ţiunilor, sesizat de reclamaţiunea Abesiniei, a căutat să se strecoare printre greutăţi, stabi­lind prin resoluţia luată că încă în vara aces­tui an consiliul celor patru puteri va trebui să violeze acest conflict. Se spera că timpul va atenua adversităţile, facilitând un aranjament amiabil. Iată însă că tocmai contrarul s’a pro­dus : Tratativele dela Scheveningen au eşuat; Parisul şi Londra s’au dovedit a nu avea în cauză acelaş punct de vedere. Ducele ţine un limbaj de­ o ireconciliabilă belicositate şi pa­­ralel cu aceasta trupele italiene trimise la ho­tarele Etiopiei sporesc mereu în număr şi uti­laj de război; împăratul Abesiniei a vorbit parlamentului său pe un ton care denotă că nu numai forţa proprie a armatei sale îi dă siguranţa şi hotărîrea cu care se declară gata a ridica mănuşa... In această atmosferă forul de la Geneva urmează să soluţioneze problema! Italia, ea însăşi unul din principalii membrii ai consi­liului Ligii naţiunilor, nu ezită a preciza lă­murit că, în extremis, e gata să se retragă cu totul dest Geneva. Atunci, inevitabil, ar urma războiul italo-abesinian, iar acesta ar duce — după opinia multora, între cari şi a Germa­niei— la o nouă conflagraţiune de dimensiuni ce nici nu se pot prevedea. încă odată se va putea deci verifica dacă într’adevăr organul internaţional dela Geneva, acest parlament al popoarelor, are autoritatea necesară pentru a-şi impune cu eficacitate punc­tul de vedere; şi în acelaş timp dacă peste tot angajamentele internaţionale nu cumva sunt totuşi numai nişte simple notece de hârtie. A. M. Dels Palat Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din partea M. S. Regelui Christian al Dane­­marcei şi Islandei, prin care face cunoscut că­­sătoria fiului Său. Alteţa Sa Regală Principele Christian Frederik Franz Michael Carl Walder­mar Georg, principe moştenitor al Danemarcei şi Islandei, cu Alteţa sa Regală Principesa Ingrid Victoria Sofia Louise Margareta, fiica Alteţei Sale Regale Principele Oscar Friederich Wilhelm Olaf Gustav Adolf, principe moşte­­nitor al Suediei. Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din partea Excelenţei Sale del Maximiliano Hernandez Martinez, care notifica alegerea sa ca Preşedinte Constituţional al Republicei Salvator. -----------------•-----------------­ Termenul pentru subscrierea împrumutului de consolidare Marţi a avut loc, la ministerul de fi­nanţe, conferinţa directorilor de contabili­tate de la toate departamentele şi institu­ţiile publice autonome, în vederea lucrări­lor pentru emisiunea împrumutului de con­solidare 3 la sută 1935 (tranşa B.). Această conferinţă a fost prezidată de dl V. Anto­­nescu, ministrul finanţelor. S-au discutat re­­ultatele subscrierilor de până în prezent precum şi modalităţile cele mai potrivite pentru înlesnirea operaţiunilor acestui îm­prumut, întrucât ministerul de finanţe a fost sesizat de numeroase cereri de prelungire a termenului de subscriere, a’a încuviinţat prelungirea acestui termen, care expira la 1 August, pe încă una lună, adică până la 1 Septembrie a. c. ———-■—••----------— Instrucţia asasinării Regelui Alexandru s-a terminat Paris, 30 (Rador). Judecătorul de in­strucţie însărcinat cu cercetarea cauzelor cari au dus la asasinarea Regelui Alexan­dru al Iugoslaviei şi a lui Barthou, şi-a terminat investigaţiile. Dosarele au fost tri­mise tribunalului din Aix en Province unde se va judeca probabil procesul în Octombrie. Conferinţa Micii înţelegeri Conferinţa Micii înţelegeri se va ţine la 29 August la Bled. La 28 August se ţine con­­ferinţa Micii înţelegeri a presei, precum şi a directorilor agenţiilor oficiale de presă. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­­nistraţie. Stradă Iancu Plondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Forul de judecată in Cernăuți. Preşedintele consiliului în Capitală —■ întrevederile avute azi noapte — D-l Tătărescu, preşedintele consiliului, a sosit aseară în capitală, venind dela Poiana. In cursul nopţii primul ministru a avut o cons­fă* tuire cu d*l Incuiei şi apoi cu d*l V. Antone­­scu, întreţinându*se asupra problemelor econo­­mice şi financiare la ordinea zilei. DA Anto­­nescu, ministru al finanţelor, a pus în curent pe d-l Tătărescu cu mersul tratativelor ce se duc la Londra şi Paris în legătură cu plata cuponului şi cu tratativele financiare ce se duc în străinătate pentru plata arieratelor. In cursul dimineţii de azi preşedintele consiliului va lua parte la şedinţa delegaţiei economice a guver­­nului, care se va ocupa de problema valorifi­cării cerealelor şi tot azi d*sa va avea întreve* vederi cu d*l Dinu Brătianu, şeful partidului, în vederea stabilirii persoanei care va fi indi­cată pentru postul de guvernator al Băncii Naționale. ------------ . -----------­ Consiliul Societ. Naţiunilor Geneva, 31 (Rador). —■ Lucrările de azi ale primei şedinţe a consiliului Societăţii Naţ­­iunilor, întrunit în şedinţă extraordinară, promit să fie extrem de interesante dată fiind marea importanţă pe care o prezintă, din cauza faptu­­lui că una din părţile în litigiu este Italia, una dintre marile puteri europene care stă în strânse legături de amiciţie cu Anglia şi Franţa. In aşteptarea şedinţei, cercurile din Geneva se abţin de a face pronosticuri. Corespondentul din Geneva al agenţiei Havas făcând o anchetă printre unele delegaţii sosite la Geneva scrie că majoritatea ţărilor care nu sunt interesate direct în conflictul dintre Italia şi Abisinia vor avea o atitudine de expectativă pentru a nu supăra nici pe Italia şi nici pe Anglia sau Franţa. El mai declară că faptul că majoritatea statelor membre ale consiliului având aceiaşi politică ca şi Franța, este sigur că se va ajunge la o soluţie dorită de Franța. * Cercurile bine informate de aci declară că în sesiunea actuală, consiliul nu va face altceva decât să numească un al cincilea membru în comisiunea de conciliere italo*abisiniană, rămâ­­nând ca ansamblul chestiunei să fie discutat la 25 August dacă până atunci nu se va ajunge la lichidarea diferendului pe cale amicală. Grafie negocierilor preconizate de Franța și Marea Britanie. U udun iQlliiiltînniElile nBiai Aseară s’a ţinut la ministerul de in­dustrie şi comerţ o nouă conferinţă, între dl dr. Costinescu şi Ostrovski, ministrul Sovietelor. La discuţie a luat parte şi dl Inculeţ. S’au examinat condiţiunile princi­piale ale reluării raporturilor comerciale cu Rusia. Din informaţiile ziarelor tratativele s’ar afla pe o cale foarte bună. Discuțiile vor continua azi.

Next