Glasul Bucovinei, martie 1936 (Anul 19, nr. 4761-4782)

1936-03-01 / nr. 4761

ABONfm­ENTUL. m un cin ov0 lei, pe Va an 300 iei, pe trei luni 150 lei, penii n «răni zilnic: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni 90 iei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 iei, pe V* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. Clătite ne făţ­iş leefiua ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Str. K. Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME n calculează după tarif şi nu primesc la admfti­nistrați. Strada Ianut Flondor N© 33 Păstra inserate in interiorul xiannei se ureă taxa ps 86% Forul de judecatft In Cornaufl. „Regulamentul pentru organizarea servi­­n­ciului farmaceutic din Asigurare Se știe că d-1 P. Alexandrescu Roman, actualul secretar general al Ministerului Muncii a fost comisar al guvernului, timp de peste un an la Casa centrală a asigu­rărilor sociale, unde a putut să cerceteze cu deamănuntul întreaga situaţie şi modul de administrare a acestei instituţiuni. Cu acest prilej d-1 P. Alexandrescu-Roman a stabilit că nu existau norme precise cari să fie aceleaşi în vederea modului cum tre­­bue administrată întreaga parte a farma­ciei din Casa centrală. Pus în curent asu­pra acestei situaţiuni, d­l ministru I. Nistor a însărcinat pe d-l secretar general cu în­tocmirea unui regulament pentru organiza­rea serviciului farmaceutic din asigurările sociale. In acest scop au avut loc mai multe conferinţe prezidate de d-l P. Alexandrescu- Roman şi în urma sugestiilor date de d-1 ministru I. Nistor, d-l Petre Duicu a schiţat în linii generale regulamentul. Zilele tre­cute d-1 ministru I. Nistor dându i formă de­finitivă a prezentat Suveranului regulamen­tul, pentru care a obţinut înalta aprobare. Desiârstiile d­-lu l ministru I. Nistor In legătură cu acest regulament d-l prof. I. Nistor, ministrul Muncii, ne-a făcut ieri următoarele declaraţiuni: In scopul sa­tisfacerii obligaţiunilor impuse prin legea unificării asigurărilor sociale privitor la asistenţa cu medicamente a asiguraţilor şi familiilor lor, ministerul Muncii avea obli­gaţiunea să întocmească un regulament care să stabilească modul de funcţionare a ser­viciului farmaceutic, pentru aprovizionarea cu medicamente, pansamente şi material sanitar a organizaţiunilor medicale ale Ca­sei centrale şi Caselor de asigurări so­ciale. In acest scop am înfiinţat un servi­ciu central farmaceutic, care se împarte în două grupuri: La Casa centrală, Depozitul central de medicamente cu Laboratorul cen­tral farmaceutic , Farmaciile spitalelor asi­gurărilor. La Casele de asigurări: Serviciul farmaceutic al Casei cu farmacia princi­pală, farmaciile filiale şi oficiile farmaceutice. Serviciul central farmaceutic va fi ata­şat direcţiunei medicale din Casa centrală. Acest serviciu are conducerea şi controlul organizaţiunilor farmaceutice de orice grad, având pendinte Depozitul central de medi­camente cu laboratorul farmaceutic şi la­boratorul chimico-farmaceutic, administraţia farmaceutică, serviciul de inspecţie, control verificare, serviciul de aprovizionare, studii şi statistică farmaceutică. In regulament — continuă d-l ministru Nistor, — se arată în detalii modul de administrare cu tot felul de formulare tip necesare unei asemenea organizaţiuni. Laboratorul central chimico farmaceutic are menirea să prepare anu­mite medicamente şi produse farmaceutice, să studieze şi să pună la punct procedee pentru noul preparate; să studieze perfec­ţionarea procedeelor de ambalare şi con­servare a medicamentelor; să facă anali­zele necesare pentru recepţiunile de mate­riale procurate din comerţ pentru depozitul central. Programul de lucru al laboratoru­lui se fixează pe un an. Pe baza acestui program general serviciul central elabo­rează programul de activitate lunară și des­D-1 Președinte T. Barcă : D-1 Deputat Dr. Aurel Morariu are cuvântul. D-1 Deputat Dr. Âurel Morariu : Domnule Președinte, Domnilor Deputat!, Am onoare a face Domnului Ministru al Justiţiei, următoarea comunicare : Populaţia comunelor Stăneşti de Jos, Stă­neşti de Sus, Călineşti pe Ceremuş, Bărbeşti, Voloca pe Ceremuş, Dracineţ, Hliniţa, Costeşti şi Căbeşti, toate din judeţul Storojineţ (Bucovina) solicită, prin subsemnatul, ca mandatar parlamen­tar al ei, ca d-nul Ministru al Justiţiei să bine­­voiască a reveni asupra măsurii de desfiinţare a judecătoriei din comuna Stăneşti de Jos pe Ce­­remuş, măsură ce s’a luat la 1 Aprilie 1935. Această judecătorie, care a deservit inte­resele justiţiabililor din comunele susamintite, a fiinţat în comuna Stăneşti de Jos, timp de peste 120 de ani. Ea a fost în toate timpurile o cetate a dreptăţii pentru populaţia din această regiune a Bucovinei, iar sub stăpânirea românească şi o in­­stituţiune de răspândire a graiului şi scrisului ro­mânesc, deci un vajnic aşezământ de întărire şi consolidare a însăşi ideii de Românism. Spre deosebire poate de alte regiuni ale ţării constat că populaţia Bucovinei şi deci şi cea din părţile acestea ale Ceremuşului este de un simţ al dreptului foarte desvoltat şi astfel această po­­pulaţiune caută şi cere mai mult decât în alte părţi autoritatea şi ajutorul instanţelor judecătoreşti. A le lua acestor oameni judecătoria pe care din moşi strămoşi o ştiau pavăza lor în toate nevoile şi trebuinţele vieţii de toate zilele, echivalează pen­tru ei cu o privaţiune de scutul dreptăţii. Acesta este sentimentul populaţiei din regiunea Stăneştilor de la desfiinţarea judecătoriei din Stăneşti de Jos. Intr’adevăr, domnilor Deputaţi, câteva cifre vă vor dovedi cât de căutată de populaţia locală era această instanţă judecătorească şi ce rol im­portant de achilibrare şi pacificare deţinea judecă­toria din Stăneşti. Resumând activitatea acestei judecătorii pe ultimii patru ani, aflăm că ea a re­­zolvit în anul 1930: procese civile 1522, procese parte cantităţile globale din fiecare produs într’o serie de loturi parţiale ce urmează a fi puse succesiv în fabricare. In încheiere, d-l ministru Nistor îşi ex­primă credinţa că prin aplicarea strictă a regulamentului aprobat, organizarea şi func­ţionarea serviciului farmaceutic va avea tot­deauna evidenţa aprovizionării şi distribui­rii medicamentelor necesare bolnavilor a­­siguraţi, înlăturându-se astfel haosul de până acum: penale 1051, chestiuni succesorale 388, execu­­ţiuni 1110 şi afaceri de registru funciar 996 ; în anul 1931 , procese civile 1459, penale 866, succesorale 357, execuţiuni 1541 şi afaceri de re­­gistru funciar 1028; în anul 1932 , procese civile 302—numărul proceselor civile scade simţitor din cauza legiuirii conversiunii, în schimb judecătoria Stăneşti de Jos înregistrează 23.000 declaraţiuni de asanare, penale 811, succesorale 363, execu­­ţiuni 130— reduse şi ele prin efectul legii con­­versiunii — şi afaceri de registru funciar 1279; în anul 1933 : procese civile 748, penale 740, suc­­cesorale 472, execuţiuni 346 şi afaceri de re­gistru funciar 603 ; în anul 1934 : procese civile 821, penale 723, succesorale 528, execuţiuni 244 şi afaceri de registru funciar 427. Cifrele acestea probează importanţa instituţiei ce s-a desfiinţat şi motivează chiar prin acest fapt cererea de reînfiinţare a ei. La aceasta se mai a­­daugă şi motivul că întregul grup de comune des­­tul de mari care aparţineau până la 1 Aprilie 1935 circumscripţiei acestei judecătorii, a fost rupt în două, câteva din comunele amintite mai sus fiind repartizate la Storojineţ, iar celelalte la Văşcăuţi. Măsura aceasta are drept urmare că pentru orice chestiune de justiţie oamenii din partea locului trebue să alerge distanţe între 30 până la 40 km., pierzând timp şi bani. Odată cu desfiinţarea judecătoriei din Stăneşti au părăsit acest centru magistraţii români cari func­­ţionau aci: funcţionarii de cancelarie au plecat aşişderea din orăşelul Stăneşti, atâţia avocaţi s’au mutat şi ei la sediul altor instanţe judecătoreşti, încât din punct de vedere naţional şi social atât Stăneştii de Jos dar şi regiunea întreagă sufere foarte mult. Secţiunea Ligii Culturale care încă fiinţează în Stăneşti de Jos e pe cale de a se desfiinţa deşi necesitatea unei asemenea vetre ro­­mâneşti e poate mai resimţită aci decât oriunde. Din punct de vedere economic populaţia din aceste regiuni sufere pierderi imense de pe urma desfiinţării judecătoriei din Stăneşti. Judecătoria aceasta fusese de peste 120 de ani centrul de gravitaţiune pentru întreaga populaţie din împre­­jurime. Acum, acest centru desfiinţat, orăşelul IZC Comunicarea d-lui Deputat Dr. Aurel Morariu, făcută d-lui Ministru al Justiţiei în şedinţa Camerei din 28 Februarie a. c., relativ la reînfiinţarea Judecătoriei din Stăneşti de Jos pe Ceremuş (După notele stenografice ale Camerei)

Next