Glasul Bucovinei, iunie 1940 (Anul 23, nr. 5920-5940)

1940-06-11 / nr. 5926

ORGAN NAȚIONAL ROMANESC Ziarul: Telefon Nr. 29 17 ______ APARE Z­I L N I C ---------- Tipografia :Telefon Nr.“ 29-17 îOierii In registrul publicaţiilor periodice al Tribunalului Cernăuţi, S. III, sub Nr. 15/38 din 26 Mai 1938, — Proprietar: Institutul de Arte grafice şi Editură „Glasul Bucovinei“ S. A.R. Cernăuţi Director responsabil: Dr. AUREL MORARIU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cernăuţi, Strada Iar­cu Flosdor 33 sau D. Petrino Nr. 1 OFENSIVA INDUSTRIEI ROMANEŞTI Intre semnele sigure că în ultimul timp e­­conomia naţională românească s’a acordat unui nou ritm, de mai fructuoasă evoluţie trebue înscrisă şi mărturia elocventă adusă de indus­­tria ţării. Acest important sector al producţiei ro­­mâneşti a marcat, sub noul regim, un progres care insumă numeroase recorduri faţă de stan­­dardul technic dela care s’a pornit. Un ritm nou, de voiciune excepţională s’a resimţit pe toate variantele producţiei naţionale, cu repercursiuni radicale în zona finanţelor şi muncii româneşti în genere. Procesul accelerat al industrializării a ridicat potenţialul producţiei în aşa măsură încât au fost depăşite cu mult nevoile consumului interior, rămânând pentru export disponibilităţi însemnate. Relaţiile noastre cu vecinii au început astfel să îmbrace aspecte noui: suntem­ în căutare de debuşee pentru produsele noastre industriale fabricate. Ne aflăm în faţa unor noui perspect­tive de a spori relaţiile noastre de bună veci­nătate şi colaborare mai activă cu ţările limis­trofe, pe baza unor convenţii comerciale extinse şi ca volum şi ca materii de schimb. O poli* fică mai activă comercială, implică în mod fi* resc relaţiuni mai strânse, mai apropiate, noui temeiuri de colaborare. Extinderea comerţului nostru exterior, pre* văzut cu noui fabricate, coincide în aceste vre* muri cu ceiace se cheamă o conjuctură favo* rabilă. O bună parte din statele exportatoare aflându-se în război se găsesc în imposibilitate de a furniza clientelei lor obişnuite produsele de care au nevoie. Rămân deci debuşee dispo­­nibile, pieţe libere, asupra cărora nu trebue să întârziem a revărsa exportul nostru. Odată câştigate aceste debuşee pe piaţa internaţională, ele vor putea fi lesne reţinute şi cultivate cu stăruinţă, în folosul general al eco­­nomiei noastre naţionale. Desvoltată pe baze unilaterale până acum, înfruntând riscul fatal legat de monocultură, economia noastră naţio­­nală îşi anexează izvoare noui de fructificare a capitalului, a muncii, a materiilor prime ro­­mâneşti. Momentul trebue semnalat cu satis­­facţie, iar rezultatele aşteptate cu încredere. De lungă vreme se preconizează teoretic extinderea producţiei româneşti şi valorificarea muncii na­­ţionale în sectoare noui, ale transformării ma­­teriilor prime, în materii fabricate. Dela teorii şi vorbe s’a trecut în fine pe teren. E un semn care trebue reţinut — fiind caracteristic unui întreg sistem politic. Mişcări îa Maroc ? Rabat 10 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite: Cercurile oficiale desmint categoric ştirea că s’ar fi produs mişcări în oraşele Fez, Cas­sablanca şi Marines. Liniştea cea mai com­plectă domneşte în întregul Maroc. Zece ani de la Restaurație Răspunsurile M. S. Regelui la cuvântarea d. prim-ministru Gh. Tătărescu şi a d. ge­neral Ilcuş, ministrul Apărării Naţionale Sămbătă la ora 12,50 M. S. Regele a pri­­mit în sala Tronului felicitările I. P. S. S. Pa­­triarh, a membrilor guvernului, d*nor consilieri regali şi delor generali comandanţi ai marilor unităţi din Capitală. Suveranul a răspuns următoarele: Domnule Preşedinte al Consiliului, Domnilor, Această sărbătorire, care se face cu toată serio­zitatea şi sobrietatea, pe care aceste vremuri de grea cumpănă pentru lumea întreagă le impun. M-a mişcat adânc. Mişcat sunt de această sărbătorire, dar sunt miş­cat şi când ne reculegem după acest răstimp de 10 ani de Domnie. Zece ani de Domnie ! Dar pot să asigur cu toată conştiinţa că aceşti ani au fost pentru Mine zece ani de muncă neîncetată, de veghe fără şovăire şi de ex­­presiune a dragostei Mele fără preget, pentru această ţară şi acest popor. Am conştiinţa că, în această decadă, s’a săvârşit ceva în această Ţară. Poate că vremurile n’au fost totdeauna prielnice ca să se poată desăvârşi tot ceiace sufletul Meu ar fi dorit. Ţin în această zi să aduc şi Eu la rându-Mi prinosul Meu de recunoştinţă şi de mulţumire tuturor acelora cari, lângă Mine, şi-au pus umărul şi mintea pentru propăşirea acestei Ţări. Aceşti zece ani să fie, pentru toţi aceia i mrw*mmbamKM!Ji------------­ dragoste de Ţară, un imbold viu şi o pildă de ceia ce se poate înfăptui. Cu unire, cu munca, cu dragostea şi cu con­ştiinţa patriotică a fiecăruia, sunt sigur că anii ce vor urma, vor putea însemna un progres înzecit faţă de acela care l-am trăit. Aceasta este urarea Mea cea mai caldă, pe care o fac, în această zi poporului şi Ţârii Mele. Sănătate! (Uraie). „Ostaşii să ştie, în orice clipă, să-şi facă datoria cu credinţă şi cu dragostea, a spus M. S. Regele răspunzând d­lui ge­­nemi Ilcuş, ministrul Apărării Naţionale. Domnule General, Sunt viu mişcat de acest dar simbolic, pe care oştirea Mea Mi-l oferă în această zi de sărbătorire. Acest dar simbolic este chiar o le* gătură care întăreşte încrederea şi dragostea în­tre Şef şi Oştire. Doresc ca acest sentiment, care a fost tot* deauna atât de viu în sufletul Meu, — căci din prima copilărie am crescut în mijlocul ostaşi* lor,—să fie totdeauna un simbol ca ostaşii să ştie, în orice clipă, să-şi facă datoria cu cre­­dinţa şi cu dragoste. încă odată, din toată inima Mea, aduc Oştirei cele mai calde şi cele mai sincere mul­­ţumiri, cari au Zile hotărîtoare pentru Italia Un al doilea raport înaintat Roma 10 (Rador).— Agenţia „Stefani“ transmite: O. Pietromurchi, ministrul plenipotenţiar ai şeful biroului „războiului economic" d® pe lângă ministerul afacerilor străine a înaintat ducelui un al doilna raport asu­pra pierderilor suferita de Itsu­s din cauza blocadei franco-britanice. Blocada «gravăndu-se în loc si s«s s­­melloraze­laţi de situaţia $rtz?nt£tâ cu ocazia trssutz. •»Nalta a fost întatdaan­aa a Italiei“ Roma 10 (Rador).— Agenţia DNR trans­­mite: Răspunzând unor articole apărute în presa britanică „Giornale d’Italia“ arată că chiar după documente engleze insula Malta a fost întot­deauna italiană iar presa engleză a căutat să să falsifice istoria. Visite unei delegaţii germana la Milano Milano 10 (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite : O delegaţie germană, condusă de d. Herman Esser, preşedintele asociaţiei turiştilor din Reich, a sosit la Cremona, fiind invitată de d-lui Mussolini asupra blocadei d. Farinacci, ministru de stat, pentru a vizita o expoziţie de artă. La banchetul oferit în cinstea oaspeţilor,­­d. Farinacci a spus că italienii sunt atenţi la­­desfăşurarea rapidă a cursului istoriei şi că ei aşteaptă numai ordinele ducelui, care le va arăta calea ce trebue urmată. Răspunzând, d. Esser a subliniat că Ger­­mania nu a voit niciodată acest răsboi şi că du­cele a făcut totul pentru a înlătura deslănţuirea lui. Dacă astăzi trebue totuşi să luptăm — a încheiat d. Esser — aceasta este numai pentru a ajunge la o pace definitivă şi dreaptă. Italia vrea Nisa! Milano 10 (Rador). La casa fasciilor, în faţa unei mulţimi enorme, d. Amicuci, subse­cretar de stat al ministerului corporaţiilor, a expus aspectele geografice, istorice, patriotice şi spirituale ale italienităţii regiunii Nisa. Apelul adresat ducelui de a realipi la Italia acest te­ritoriu, care a fost italian pe timpul lui Gari­baldi şi al altor eroi italieni, a deslănţuit în rân­durile mulţimii o manifestație din cele mai en­tuziaste.

Next