Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1936 (Anul 3, nr. 45-67)

1936-01-12 / nr. 45

A VIAȚA POLITICA. La apelul de înfrăţire al GUVERNULUI — Naţional-ţărăniştii răspund prin îndemn la violenţe şi prin politică de ură — Apelului la înfrăţire pe care d. Gh. Tătărescu l-a făcut cu­­ prilejul anului nou, îi răspun­de oficiosul naţional-ţărănist Cum răspunde, nu va sur­prinde pe nimeni. Un partid, care dela înfi­inţarea sa n’a practicat decât aţâţuri şi îndemnuri la ură, la acţiuni violente, la acte de echivoc şi de şantaj, — un astfel de partid nu poate în­ţelege necesitatea, în faţa si­­tuaţiunei îngrijorătoare din Europa, a unei politici de înfrăţire şi de pace. Şi n’o poate înţelege, fiind­că azi este complet strein de dorinţa unanimă a ţărei. Preocupat de gravele svâr­­coliri din partid, de dezagre­garea rapidă a organizaţiuni­­lor, de scandalurile dintre fruntaşi,­­ partidul naţional­ţârănist pune înainte tot ura şi tot îndemnul criminal la violenţe. O asemene­a metodă azi, nu va duce cUcât la exclu­derea lui din rândul partide­lor sau grupărilor cari ar pretinde guvernarea ţării în­­tr’un viitor desigur încă în­depărtat Cu atât mai mult, cu cât sunt încă vii amintirile ne­fastelor guvernări naţional­­ţărăniste, cari au dus ţara pe marginea prăpastiei. Guvernul şi-a făcut datoria. Partidul naţional-ţărănist menţină­ndu-se pe acelaş fă­gaş de ură şi de negaţie, va rămâne izolat. Şi vina tristei situaţii a a­­cestui partid o are actuala conducere, caracterizată prin duşmănie şi meschinărie. Lucrările Corpurilor Legiuitoare — Vor fi reluate după 20 Ianuarie. — Ce iefli se vor discuta şi vota la Cameră şi Senat — Sesiunea Corpurilor Legiuitoa­re, care va fi reluată la 20 Ia­nuarie. Vei fi o sesiune foarte rod­nică. Vor fi legi puţine, însă ches­tiunile cari vor fi supuse desba­­terilor au o importanţă deosebită. Ordinea discuţiunei şi votărei legilor este următoarea : LA SENAT: In primul rând, „legea pentru protecţiunea viticul­­turei“,­­ care are menirea să li­chideze odată pentru totdeauna şi într’un interval scurt de timp, cultura hibrizilor care constitue o adevărată nenorocire a viticul­­turei. Legea prevede de asemenea în­locuirea oţetului produs pe cale industrială şi din cereale prin oţet produs exclusiv din vin. Măsurile vor duce, evident la posibilitatea valorificării vinurilor nobile. Vor urma apoi, codul agricol, care va asigura un nou şi puter­nic avânt agriculturei şi valorifi­cării produselor agricole, precum şi „legea de organizare a învă­ţământului profesional“ menită să contribue la pregătirea de ele­mente bine dotate in toate ramu­rile de meserii şi în domeniul gospodăriei casnice. LA CAMERĂ: Cea dintâiu lege a cărui discu­­ţiune a început înainte de sărbă­tori, e „legea administrativă“, vo­tată de Senat, care va da în sfâr­şit ţărei, pe lângă o administra­ţie bună şi pricepută, o admini­straţie care să fie scoasă com­plet de sub influenţa politicei şi a pasiunilor inerente politicei. D-l­­. Inculeţ şi guvernul vor .­­ să asigure acestei legi colabora­rea tuturor grupărilor de opoziţie ale căror observaţiuni şi amen­damente vor fi cu gri­je cercetate şi utilizate. Se va vota apoi „legea învăţ­ă­mântuirii comercial“, votată de Senat, care prin fericitele inova­­ţiuni ce cuprinde, tinde să pre­gătească nu numai elemente com­petente, dar să şi înlesnească absolvenţilor şcolilor comerciale şi ai Academiilor de comerţ, un sprijin efectiv material şi avan­­tagii numeroase, spre a deveni buni negustori. In acest mod se va ajunge ca elementele româneşti să constitue majoritatea în comerţ, deci ca negustoria să treacă, în fine, în­­ mâini româneşti.­ Vor fi în urmă desbătute legile , in legătură cu bugetul general al Statului: armonizarea salariilor, simplificarea aparatului de Stat, şi modificarea Statutului. Bugetul general al Statului va fi alcătuit din vreme, spre a da posibilitate-! unei largi desbateri în Parlament. Iată, în linii generale, progra­mul de activitate al Corpurilor Legiuitoare. Vor fi, aşa­dar legi puţine — însă, precum am afirmat mai sus, — de o mare importanţă. Paralel cu discuţia legilor, gu­vernul îşi va continua opera de gospodărire în vederea înfăptuirei programului său de realizări,­­ al cărui bilanţ pe primii doi ani a fost atât de rodnic şi a avut atât de fericite repercusiuni în toate ramurile de activitate ale ţărei. Rftd Lacți* s! AdBM Ciatrani* ț Tipografia Com»”«!«. Glasul Mureşului Roul buget şi situaţia guvernului — manevre şi svonuri de cafenea — Ziarele de opoziţie vorbesc din ■ nou despre o.. „apropiată“ re­tragere a guvernului. Guvernul termină cu succes tratativele de la Paris, termină contractele de înzestrare a armatei , lucrează activ la ale­tuirea bu­ciul­ui. Graba opoziţionistă e atât de mare, încât nu ţine seama nici de situaţia politică atât de favo­rabilă guvernului, prin aceste s­uccese,­­ nici de necesitatea alcătuirei şi votărei bugetului. Obişnuita politică de cafenea s-a mutat în comitetele partidelor de opoziţie şi în declaraţiile so­lemne ale şefilor. Pentru orice observator cinstit şi nepărtinitor al situaţiei politice,­­ suntem foarte departe de rea­lizarea acestor solemne declaraţii opoziţioniste. Guvernul este stăpân pe situaţie şi nici un fapt nu îndreptăţeşte o schimbare a situaţiunei politice. Cum însă opoziţia nu se simte în stare să ducă cu succes o campanie de răsturnare, recurge la aceste zvonuri fanteziste pen­tru a da impresia că se apropie de putere. In special d. Mihalache, care este atât de angajat în avortata manifestaţie „revoluţionară“ de la 14 Noemvrie, are tot interesul să răspândească asemenea zvonuri pentru a da impresia că în ter­men scurt va lua guvernul. Ase­menea manevre sunt desigur prea ridicule pentru a putea induce în eroare pe cineva. Guvernul nu se lasă impresio­nat de această campanie. El își continuă opera, alcătuind bugetul. In acest scop s’au dat instruct» pentru 'grăbirea lucrărilor, — spre a se putea discuta cât mai pe larg acest buget, care va însem­na un pas înainte în organizarea şi consolidarea financiară a ţarei. Acest buget se va vota iar acei cari azi fac declaraţii atât de sigure,­­ se vor acoperi de ridicat. Guvernul îşi continuă opera, fără sa se preocupe de aceste manevre. la­­ de pe mine când omor! Aşa a strigat ţiganul, când ro­mânan­ul l-a doborât la p­­ânt şi-l strângea de nu mai putea nici mişca. Aşa strigă azi şi naţional-ţară­­niştii, că au bătut partidul liberal, încearcă să tăgăduiască şi ce e limpede ca lumina zilei. Afirmă că partidul nostru e slab, cu toate că de peste un an se screm să-l clintească din loc în zadar. Noi aşa slabi cum­ sun­tem am făcut atâtea şcoli, bise­rici, drumuri, spitale, etc. C­âte naţional-ţărăniştii nici în vis nu au văzut. Şi necazul le e mai mare că acestea să pot vedea şi număra, deci tăgada lor prea e minciună străvezie... După ei şi guvernul liberal e slab Aşa a fost de slab, că la un singur semn de deget al gu­vernului, „marea adunare din 14 Noemvrie“, trâmbiţată luni de zile că se va ţine orice s-ar întâmpla, nu numai că nu a trântit gu­vernul, dar nici nu au îndrăznit să încerce ţinerea ei. Este drept că bietul şef al par­tidului naţ.­făr. d. Mihalache, nici nu prea poate avea chef de lu­cruri mai serioase acum, că tare-i încurcat în partiul propriu. D. Vaida cu 11 foşti miniştrii şi o mulţime de partizani l-au părăsit şi atacă vehement parti­dul. L-am­ auzit şi la noi un judeţ pe Vaidişti ce ne spun şi ce do­vedesc despre d-nii Mihalache, Maniu şi întreg partidul. Stai şi te cruceşti, mai ales că trebue să fie drept, că doar foştii fraţi de cruce se cunosc. Dar nici turma rămasă încă sub păstorirea d lui Mihalache nu ţine deolaltă: are berbeci cari împung chiar şi pe păstor, D-l Maniu în stânga, d-l Dr. Lupu în dreapta, d-l Costăchescu ş. a. în altă direcţie, toţi izbesc în şef săracul, aşa că acesta norocul că şi-a scos căi­a a din panta­loni din­­ainte, ca acum cu greu ar găsi pe unde să şi-o mai scoată. Cât despre aceia, că noi stăm la guvern „numai“ până ne vor răsturna naţional-ţărăniştii, — apoi am sta prea mult, n’am mai pleca niciodată. Căci biată „oastea“ d-lui Mi­halache are tot atâta putere de luptă, câtă asemănare are cămaşa scoasă cu uniforma de general. Vorbele conului Ioane Miha­lache: oastea este mobilizată, oastea la umăr arma, oaste asalt pe liberali, cari în 14 Nov. vor fi alungaţi — au provocat la orice om cu mintea sănătoasă numai râs şi la cei cu inimă mai blândă, şi compătimire. Dacă am sta deci la guvern, până ne vor putea răsturna ei, toţi am fi moşnegi bătrâni cu barbă până ‘n brâu pe atunci. Dar partidul liberal pleacă când şi-a înfăptuit programul, la tiui­tul de 4 ani hotărît de constituiie. Capul statului atunci va încre­dinţa guvernul acelora pe cari ţara ii va afla mai harnici. Ne temem ca nu cumva să fie tot liberali şi ne temem, şi mai mult că în nici un caz nu vor fi naţional-ţărăniştii cei chemaţi. La 23 ian. ora 10 în sala No. 83 de la Primăria Tg.-Mureş, are loc şedinţa delegaţiei permanente a organizaţiei noastre, iar la ora 11 in sala mare şedinţa ordinară a comitetului judeţean. D-nii membrii sunt rugaţi a se prezenta, iar eventualele propu­neri pentru discuţii se vor depune cu cel puţin 3 zile înainte la birou (secr. gen ) Asemenea se roagă a se achita toate cotizaţiile şi abonamentele la presa partidului până la 1 ianuarie 1936,­­ pentru a nu fi menţionaţi între restanţieri. Tlp8£r»fi# semspsMi Tg .* as '■ v ' *1 ■ & *

Next