Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1937 (Anul 4, nr. 89-107)

1937-01-10 / nr. 89

Anul IV. No. 89 Tg.-Mureş, 10 Ianuarie 1937 IGAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL din JUD. MUREŞ Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA.2 Lei tl-rul Abonamentul: anual 100 Lei. Pentru ţărani nemembrii tn comitet 50 L I In fata noului an Un an s’a încheiat şi viaţa noastră porneşte pe drumul unui an nou. Ce surprize ne aşteaptă în acest an nou, ce întâmplări vor puncta zilele acestui an, ce taine poartă în măruntaele lui? Nu ştim nici noi şi nu ştie nimeni. Dar, din experienţa anilor trecufi, ştim că un an e rodnic şi luminos atunci când gândurile şi planurile noastre bune se împlinesc, iar împlinirea acestora, cere o per­manentă hărnicie, o aprigă muncă, stăruinţă, cinste, credinţă. Ca să învingi trcbue să crezi, iar ca să crezi, fără nici o şovăire, trebue ca sufletul tău să-şi fi făcut judecata cea bună, cumpănirea între bine şi rău, între posibil şi imposibil, şi atunci credinţa şi munca pot fi sigure de izbândă. Pentru anul 1937, dorirn cititorilor noştri puteri bune de muncă, credinţă desăvârşită în puterile neamului românesc, noroc şi sănătate. La mulţi ani 1 Anatemizaţii sufletului românesc In toamna aceasta, doar un fâşâit de frunză uscată, doar un şoptit de perimată podobie reto­rică de undeva de departe s’a a­­tins de sfintele noastre graniţe, şi năprasnic a reacţionat sfânta şi marea unanimitate românească. Vorbele nu-i mai erau vorbe, ci ropote de tunete, ochii străfulge­rări de trăsnete — şi din toată sfânta ei mânie era o vălvâtae de foc Învolburată, înspre apus, în­spre aţâţătorii ei. Rotunziinea României părea o gură de vulcan prin care voia să-şi verse înspre apus tot focul, tot aleanul milenar de pe inimă, şi bătrâna moaşe Europa, i-a sim­ţit forţele latente şi telurice, osto­­ind prostituatorii de granite. Dar, vai, avem şi mustrările festive ale acestei toamne cari stăruesc chinuitor în sufletele noastre! Coadele de topor, n’au lipsit! Zbârnăitul telefonului ,de anumiţi deputaţi minoritari anun­ţau din parlamentul român celui din Budapesta, câ : la deschiderea parlamentului Înalta chemare de inediatiune regală „cer ca glasul meu să fie auzit şi ascultat* n’a fost aplaudată, n’a fost primită de national-ţărănişti, câ la 1 Dec., la serbările de la arcul de triumf fostul prim-ministru luliu Maniu a lipsit ostentativ, că Ardealul cât şi Basarabia, prin f. miniştrii G. Pop şi P. Halipa, au protestat contra „invaziei“ regăţeneşli, etc. etc. Da, întreaga asistenţă a aplau­dat Augusta chemare de împăciuire politica, frenetic până la dehr agitând pe deasupra foile mesa­­giului cari, cu albul lor, păreau tot atâtea steaguri albe ale păcii fră­ţeşti, tot atâţia porumbei imaculaţi ai liniştitei furtuni; doar naţional­ţărăniştii, neaplaudând, menţinân­­du-se într’un spirit ostil, rigizi In fracurile lor negre ca şi gândurile lor, păreau tot atâţia corbi de cobe în adăstarea câm­pului de caruagiu fratern şi la noi ca în Spania. La marile serbări dela arcul de triumf şi a unirii Ardealului, veş* nicul absenteist, a lipsit ostentativ şi de data asta, atunci când de sus ne asistau sfintele umbre ale jertfiţilor neamului, iar pe jos de­fila, se tara generaţia de foc: ciuruiţii gloanţelor, ciopârţiţii schijelor, sfârticaţii baionetelor, ca de pe tatuatele lor trupuri să învăţam hrisoave de mândrie ro­mânească dar mai ales de iubire frăţească şi românească. In toamna marilor evocări se cerea o detaşare din meschinăriile cotidianului, şi ca o rugăciune şoptită să ne înălţăm sufletele într’o colectivă, dar absolut co­lectivă opintire, pân’ la înălţimea împărtăşirii din potirul credinţelor şi a jertfelor de foc. Dar vai, fraţii s’au bătut în parlament, au lipsit dela evocările sfinte, iubirii i-au preferat dihonia urii frăţeşti, şi-au profanat come­morările, şi-au prostituat morţii, şi-au ultragiat naţia, şi-au apostat credinţele şi jertfele de foc a ei. Desorientaji, diplomaţii şi zia­riştii streini se întrebau de ce nu aplaudă şi naţional-ţarăniştii me­sajul regal, dece lipseşte Dl Maniu dela arcul de triumf, de ce fac deo­sebire între Ardeal, Basarabia şi vechiul regat, care a fost comu­nicatul lor ţărilor respective, dar mai ales care a fost ecoul, reper­cusiunile lui? Un fâlfâit sinistru şi rece de cobe....! Puţini vor şti că a fost a bicefalei pajure rapace a habsburgilor căutându-şi pier­dutul cuib din Carpaţi ca să sfâşie iar inima înlănţuitului Prometeu-Ardeal. O, Neptunilor, o zei ai furtuni­lor cari din „regăţeni parşivi“, „boanghine de ardeleni“ şi „mo­jici de basarabeni“ v’aţi făurit tridentul regionalismului cu care aţi lovit şi tulburat marea sufle­tului românesc, aflaţi că din tul­bureala aceasta pescuesc numai streinii. Dar scris este că cel ce seamănă vânt, culege furtună; şi voi cari aţi semănat direct furtună ne îngrozim de ce veţi culege: pulbere, neant.. In toamna aceasta a marilor evocări, în templul sfânt al nea­mului partidul naţional-ţărănist s’a asemănat unui hram fără credin­cioşi; şi de aceea nicicând, nici unui partid nu i-s’a întrezărit un crepuscul mai trist; peste viaţa nici unui partid nu s’a lăsat un amurg mai rece, mai promt, mai fatal ca un cuţit de ghilotină. Sunt „sufletele moarte“ ale lui Gogol.... Iosof Maniu. A PEL către tineretul liberal din jud. Mureş. Tineretului naţional-liberal i-se cere as­tăzi, mai mult ca oricând, devotament a­­dânc pentru Neam şi Rege, devotament către Partidul naţional liberal, hărnicie, multa hărnicie şi muncă fără preget pentru binele ţârii. Fiecare, acolo unde se găseşte, în pro­fesiunea pe care o exercită, să fie un mi­sionar al ideii naţionale, al ideii liberale, şi al ideii culturale. Munciţi, fără a aştepta nici-o răsplată, pentru ridicarea sateior româneşti, pentru luminarea ţărănimii române, pentru creiarea de aşezăminte şi instituţii menite sa cultive şi sa întărească viituţile neamului românesc, şi pentru a-1 îndruma pe calea muncii, a cinstei şi a culturii. Nu uitaţi că veţi fi cu atât mai buni liberali cu cât veţi lucra mai mult şi mai desinteresat pentru binele obştesc. Fiţi în toate ocaziile membrii discipli­naţi ai partidului, luptaţi pentru răspândirea ideilor lui, faceţi cunoscute faptele lui, a­­jutaţi din toate puterile voastre la organi­zarea şi la întărirea partidului. Contrarilor lui, oricine ar fi, cereţi-le să condamne partidul liberal nu după vorbe deşarte, nu după svonuri nedemne, ci prin superioritatea lor prin fapte săvârşite pen­tru binele neamului. Fiţi energici! In ţara aceasta drepturile de conducă­tori sunt ale noastre, limba statului e limbă româneasca, când ţara va fi în primejdie va fi apărată numai de braţe româneşti. Fiţi deci energici şi demni în faţa tu­turor minoritarilor, obligaţi-i sä vorbească în raporturile cu autorităţile şi cu voi în­­şi-vâ, numai limba românească. Fiţi muncitori şi harnici! Sprijiniţi toate societăţile culturale şi economice naţionale. Inscrieţi-vă în „Astra“, lucraţi acolo pentru organizarea „Şoimilor Carpaţilor“, pentru cercurile culturale, aranjaţi serbări naţionale, şi munciţi din răsputeri pentru propăşirea neamului. Fiţi îndrăzneţi în cele bine chibzuite, nu doriţi ce nu vi se cuvine, dar reven­­dicaţi-vă cu hotărâre drepturile voastre. Dreptul nostru îl constitue munca noas­tră. Cine vrea să ajungă ceva, sa mun­cească. Cine vrea scopul să vrea şi mijloacele! Vasile Netea, Preşed. Tineretului liberal din jud. Mureş.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék