Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1939 (Anul 6, nr. 163-186)

1939-06-14 / nr. 185

Serbarea Restauraţiei s’a desfăşurat şi în Tg.­­Mureş, cu tot fastul cuve­nit, în faţa autorităţilor în frunte cu D-nui prefect Şt. Pan­tea, gen. Georgescu Prod, primar Dr. E. Curta şi foarte mult public. După serviciul divin şi revista trupelor, s’a ridi­cat pavilonul naţional, s’au distribuit premii străjeri­­lor de d-na coltăMărtinaş şi d. colt E. Nicoară după masă au fost concursuri sportive, iar seara retra­gere cu torţe. Au lipsit numai artificiile de focuri bengalice, cu cari ne obicinuise Primă­ria să ne delecteze de prin anii 1935— 1937. Proxima dată desigur nu vor mai lipsi nici acestea. In curtea liceului „Papiu Ilarian“ s’a ridicat o troi­ţă de stejar, lucrată de profesorul sculptor Aurel Pop, şi e închinată tinere­tului străjeresc al şcolii. Sfinţirea s’a făcut tot la 8 iunie, în prezenţa elevilor şi a corpului pro­fesoral, de către s. s. pro­topopul profesor Dorifl Șuteu. A predicat preotul I. Miclea, vorbind despre însămnătatea crucii. Teatrul nostru In Martie 1935 ne am delectat prima oară în sala Palatului Cultural de teatrul nostru local, dir­eat de d-l Gh. Chirvăsuţă, profesor al clasei de declamaţie înfiin­ţată în 1934 la Conservato­­rul Oraşului. Piesele şi baletele (Gră­dina lui Moş­loma, Pufuşor şi mustăcioara) executate de copilaşii noştri între 5—10 ani, au fost un strălucit suc­ces a pr­of­esorulu­i Chirvăsuţă. Au urmat alte asemenea spectacole şi apoi piese date de adulţi, ’(Răzvan şi Vidra etc.) tot cu aceiaş ambiţie şi succes. Dumineca trecută am putut din nou admira copilaşii în reprezentarea „Ciobănaşul“ - ui, pentru ce suntem foarte mulţumitori profesorului. Am dori însă şi reluarea, cel puţin în toamnă, a piese­lor cu adulţi. Decoruri şi un fond de la primărie au ră­mas dinainte, ambiţie şi ta­lent au atât profesorul cât şi amatorii cari i-am aplau­dat în trecut. Actualul primar, d. Dr. E. Curta, om de inimă şi Cul­tură, suntem siguri că va întrece încă în sprijin şi încurajare pe conducătorii oraşului din 1934—1937 cari au creat acest teatru, neglijat de aproape 2 ani. MIHfilL EMISII va fi sărbătorit cu ocazia celor 50 de ani de la moarte. Apelul semnat de dnii prefect Şt. Pantea şi primar gen. Dr. E. Curta avizează cetăţenii, că sărbătorirea genialului poet şi apostol al unităţii naţionale va avea loc în 18 crt. orele 16 în sala mare a Palatului Cultural. Conservatorul nostru va da un festival cu bucăţi exclusiv Emines­ciene şi d. prof. N. Sulică va ţine o conferinţă: „Trecerea poetului prin Tg. Mureş în 1866 şi ecourile acestei treceri în opera lui literară.­ Desigur se va face un pelerinaj la casa unde a stat Eminescu în 1866, în str. Călăraşilor, unde în 1936 s’a aşezat o placă comemorativă. Este o manifestație frumoasă, ini­țiatorii merită toată lauda. toreg. Ui Nr. 84,MK8 S. V. Tribunalul Mureş. P LEI GAZETĂ SĂPTĂMÂNALA DEINDRUMARE NA­Ț­ION­ALA, ECONOMICĂ fi/ CULTURALA. i r­ iui­. a n.xmr., Redacţia şi Administraţia­­ TELEFON: Abonamentul: anual 100 Lei. Tg.-Mureş, 14 Iunie 1939 Director: EMIL A. DANDEA Piaţa Unirei 6 (CMa So1Mk1UM 392 Abonament de sprijin 5oo Lei. Anul VI. No. 185 Chestia jidaniist din Romania I. Un prieten care se află în Germania, (la Badenweiler, graniţă cu Elveţia şi Franţa, în concediu de odihnă), a fost aşa de amabil de mi-a tri­mis ultimul nr. — din 30 Mai — a marei reviste „Neue I. Z.“ Prietenul mi-a trimis re­vista, deoarece ea se ocupă în loc de frunte, pe 3 pa­gini, de România. Vedem în revistă alături de portretul M. S. Regelui Carol al II-lea, vedem­ din regiunile petrolifere şi pădu­­roase ale ţării noastre, câ­­şi cartierele centrale, moderne ale Capitalei ş. a. Se arată destul de obiec­tiv istoria şi mai ales bogă­ţiile româneşti. Descrie că România are o întindere de aproape 3oo.ooo kmp., 2o milioane locuitori (67 pe kmp), armată de 170.000 soldaţi în timp de pace, 2.400.000 în timp de război, iar flotă de comerţ 80.000 tone, linii ferate de 12.000 km., telegrafe 70.000 km. etc. etc. Ce ne interesează însă din revista germană în acest arti­col este, aceea ce spune referi­tor la jidanii din ţara noastră. De la reforma agrară — spune revista — structura agriculturei româ­neşti este mai sănătoasă, deşi a lipsit deocamdată spri­jinirea potrivită pentru ţăran, a cărui lipsuri au favorizat specula,­­în mare parte jido­vească. De cele mai multe ori speculantul împrumuta ţăranul pentru procurare de vite sau unelte, gajindu-i recolta, care plătită cu nimica toată, abia acoperea apoi in­teresele şi existenţa. Pentru a da ţărănimei uşurare s-a făcut apoi asanarea legală a acestor datorii. Partea politică a proble­mei jidoveşti - continuă re­vista - este în România deo­sebit de importantă. Bucu­reştii are la o populaţie de 800.000 locuitori vre­o 190 de mii jidani, Chişinăul la 150.000 locuitori, aproape 80.000 jidani. Dacă adaugăm pe lângă acestea că nu este vorba de excepţii, ci că­­în România sunt cca un milion şi jumătate de jidani, cari iau din avuţia naţională peste 65%, vom caracteriza toată importanţa problemei. (va urma)

Next