Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1939 (Anul 6, nr. 189-219)

1939-07-05 / nr. 189

Glasul Mureşului Din cuvântările de la adunarea generală a Inst. Naf. al Cooperaţ­iei D. preşedinte C. V. Teodo­­rescu: „Inbunătăţirea trebue să meargă de jos în sus, banul cooperato­rului avut să meargă la coopera­torul sărac , cooperaţia să se des­­volte astfel ca să nu mai aibă nevoe de sprijinul statului ci să trăiască prin ea însăşi“. D. ministru V. Jinga : „Cercetând retrospectiv cei 20 ani, viaţă cooperatistă românea­scă, nu-i găsim că ar fi neapă­rat de condamnat, căci bine­­voinţi au fost şi în aceşti ani pentru binele mişcării. Cooperaţia urmăreşte în special două sco­puri : ridicarea ţărănimii şi creia­­rea unei clase mijlocii puternice. Omul nimerit la conducere este cheia cooperaţiei.“ Comisar al guvernului la Casa Centrală de Asigurări Sociale dr. Grigore Geamănă. Premi­antele cursului de ucenice : cl. I. Pop Maria, Laboconi Ma­ria şi Crişan Silvia, cl. II-a Kraus Eva, Rigelhampt Susana şi Raita Ana. Cl. Iil­a 17 ab­solvente cu I-a Bescuci 9,80, Blumenthal Olga 9,36 şi Toth Rozalia cu 8,66. Cursurile de ucenici de stat al dir. V. Socol a făcut da­rea de seamă a cursului, care a avut 14 clase, cu­­11 indus­triale şi 3 comerciale. Înscrişi 539 ucenici, 274 promovaţi, 95 corigenţi, 98 repetenţi şi 68 eliberaţi de la patroni în cursul anului şcolar. Premianţi cl. Ia, Fogoroşi I., cl. I-b Maloş C., cl. I-c, Balote D., cl. I-e Kis Tiberiu, cl. 1 f Sângeorzean T., Florea D. şi Schian, cl. II-a A, Grosz Francisc, Hinci şi Urfă­­lean, cl. II-a B Truţa Viorel, cl. II-a C Bouar P, Benţea I. şi Truţa Leon, cl. 11-a E Su­­veican Ludovic, Micu T. şi Cer­­ghezan I., cl. 111-a A Ion Em. şi Gaiţă, cl. 111-a B Farcaş I. şi cl. 111-a C Laioş M., Csicsachi şi Beldean D. Premianţii căminului „Avram Iancu“ Din 111 elevi interni înscrişi, 11 retraşi, 76 promovaţi, 23 corigenţi şi 1 repetent. Cl. I. 41 înscrişi, 26 promovaţi, 26 corigenţi, l­a Roşea­­nie, 11-lea Ilovean Ang. şi 111-lea Ştefan­­. Cl. 11-a 43 înscrişi, 3 retraşi 28 promovaţi, 11 corigenţi şi 1 repetent. Cu premiu: Buia, Oţe­­leanu, Triteanu şi Lungu. Cl. 111-a înscrişi 27, 3 retraşi, 22 clasificaţi şi absolvenţi. Cu pre­miu Moldovan loan, Leaşcu S. şi Bârlean Vasile. Sub conducerea d-rei Steluţa Abrezeanu, ucenicile au exe­cutat dansuri naţionale şi câteva cântece străjereşti. Absolventul cursurilor de ucenici Mihail Grun, a rostit o impresionantă şi elogioasă cuvântare pentru profesori. Ucenicii din Căminul „Avram Iancu“, au executat dansuri şi câteva hazlii monoloage. In în­sufleţită atmosferă şi multă voe bună, măreaţă serbare şi pa­triotice manifestaţii s’a încheiat anul şcol. cu „Trăiască Regele“, Nic. Oprea. „Fundaţia Rockefeller“ în serviciul umanităţii In curând nu va mai exista un singur colţ de pământ în care numele „Fundaţiei Rockefeller“ să nu fie cunoscut. Lucrul aceasta este lesne de înţeles întrucât ad­mirabila instituţie creată de bine­făcătorul miliardar John D. Rock­­feller are ca scop să dea con­cursul său în toate domeniile în care e vorba de progresul ştiin­ţific, social, cultural sau relativ la higiena. In ce priveşte această funda­ţie al cărei scop e atât de nobil un lucru mai puţin cunoscut e faptul că în cursul ultimilor zece ani a consacrat nu mai puţin de 64 miliarde de dolari progresului medicinei în diferite ţări în afară de Statele Unite ale Americei. Suma de mai sus cuprinde şi cheltuelile angajate pentru cons­trucţia şi organizarea lui „Union Medical Colleges“ din Pieping. In cursul ultimilor ani un depar­tament special al fundaţiei a an­gajat credite importante pentru lupta contra paludismului. S’a pornit dela principiul că dacă vrei să extirpezi răul dela rădăcină, e necesar să ai cunoş­­tiinţe întinse şi aprofundante a­­supra agentului transmiţător al teribilei boli, anofelul. Cu ajutorul conferinţelor, a proecţiunilor de filme etc., se a­­trage atenţia asupra ţânţarul pe­riculos. Trebue arătat şi rolul jucat de fundaţia Rockfeller din punctul de vedere al generalizării între­buinţării chininei, remediu al că­rui eficacitate e bine cunoscută şi care ia Comisiunea paludismu­lui de pe lângă Societatea Naţiu­nilor a fixat doza zilnică conve­nabilă la 0 grame 4oo miligrame de chinină pentru prevenirea ma­lariei. Această fundaţie a făcut o excelentă operă şi în ce priveşte mijlocul de întrebuinţare a aces­tui remediu. In virtutea exiomei „a preveni contează mai mult decât a vindeca“. Fundaţia a luat o parte importantă la lucră­rile efectuate cu privire la între­buinţarea chininei in lupta dusă contra celorlalte boli cu cari luptă oamenirea. Pentru tratamentul ma­lariei, Comisiunea Paludismului de pe lângă Liga Naţiunilor reco­mandă o doză zilnică de un gram un gram 3oo miligrame de chi­nină timp de 5—7 zile (101). Mărgăritare Creştine. Nimeni nu va fi în stare să înţeleagă lucrurile cerului, da­că nu se va supune a purta ocara lui Hristos şi a suferi pentru Numele Său. e Muncă şi Manifestaţiile şcolare a cursurilor "­­ profes. ucenici-ucenice şi Căminul „Avram Ianca» din Tg-Mureş Cursurile profesionale pentru ucenici şi ucenice, a ajuns la apreciabile realizări de muncă şi instrucţie şcolară a viitori­lor meseriaşi. Examenele de absolvire Timp de 3 zile s-au ţinut examenele de absolvire a anu­lui 3 a ucenicilor, şi la Cămi­nul „Avram Iancu“ din Tg.­­Mureş. Ministerul Muncii a delegat preşedinte pe d-l insp. g-raf Ioan Bubulac. Membri comisiei au fost cei care au predat la ucenici. D-nii profe­sori : dl. Victor Socol dir., dr. Iuliu Suciu, Nic. Oprea, Eugen Viscrian, R. Moraru, Traian Turcu, V- Macavei, Emil Ma­cavei, I. Grama R. Leheneanu şi Iuliu Conţ­u la Ucenici. Co­misia la Ucenice a fost formată cu acelaş preşedinte şi mem­brele profesoare d-na Veturia Macavei, D-ra Steluţa Abro­­zeanu, D-na Maria Codreanu şi D-na Chira Margareta, iar la Căminul de Ucenici Români „Avram Iancu“ d-nii prof. d­r. V. Macavei, A. Ch­ioveanui, dr. Aurel Suciu, V. Blaj, A. Casi­mir şi Emil Macavei. La cuvântul şefului a vorbit d-l insp. g-ral Bubulac, despre „Noua viaţă muncitorească, noul legiuiri şi exemplu de muncă pentru ridicarea ţarei a Majestăţei Sale Regelui Ca­rol al II-lea“. Frumoasa serba e şi împărţirea premiilor Odată cu încheerea anului şcolar la celelalte şcoli secun­dare, cu aceeaş bună pregă­tire, cele trei stoluri ale Cursu­­rilor Profesionale de Ucenici şi Ucenice, din Tg Mureş, a dat o frumoasă serbare. S’au îm­părţit bogate premii folositoare meseriaşilor, cărţi din litera­tura română şi tehnică. Camera de Muncă din Cluj, prin repre­zentantul ei, d-1 secretar gene­ral al Oficiului Tg.-Mureş, d 1 Dredeţeanu, a împărţit uceni­­lor care s-au distins în execu­tarea lucrărilor de expoziţie străjerească, 23 premii în bani de câte 100 lei, 38 diplome cu medalii de aur, 40 diplome cu medalii de argint şi 40 cu me­dalii de bronz. Serbarea a fost încadrată cu cântecele cere­monialului străjeresc, execu­tate de sutele de străjeri şi străjere ucenici, sub conduce­rea prof. Nic. Oprea. Situaţiile şcolare. Premiantele şi premianţii In prezenţa corpului profe­soral, patroni,­­ şi fiind în tre­cere prin Tg.-Mureş, a partici­pat la serbarea muncitorească cu împărţirea premiilor de l îl AVIZ . Toate cârcium­ele şi ori­ce fel de debite cu bău­turi spirtoase sunt obligate de Stat prin lege să aibă în permanenţă, totdeuna spre vânzare cvantităţi îndestuli­­toare, din tot felul de băuturi alcoolice monopolul sta­­ai­­ului, deci şi spirt de 96 de grade în sticle pecetluite şi rachiurile monopol desfundate. tu Venind toiul lucrului la câmp când plugarii au lipsă pentru muncitori de mai mult spirt spre a-şi pre­­g­ăti ei vinarsul de tăria cum o vreau, şi fiind infor­maţi că la unele cârciume lipseşte spirtul, rugăm atât primăriile comunale cât şi pe gospodarii interesaţi să ne comunice, fie prin telefon, sau telegramă, fie pe o carte poştală asemenea cazuri când cârciumele din sat nu au spirt, pentru a trimite înmediat cu autocamionul nostru şi a aduce cazul la cunoştinţa Administraţiei Fi­nanciare spre a pedepsi cârciumele acelea. Coop. Solidaritatea Secţia de spirt Tg.-Mureş­­| Depozit: Str. Berăriei 2­ 8 Tel. 394. Biroul: Piaţa Unirii 6. Tel. 392. In atenţia Primăriei Târgu-Mureş On. Primărie este rugată de cetăţeni să repună băncile care erau pe trotuarul dru­mului spre pădurea Corneşti, singurul loc de recreaţie a­­devărată a Tg.-Mureşului. Desigur şi cetăţenii sunt rugaţi să nu le mai strice şi să nu lase nici pe alţii să facă aceasta. Poliţia încă ar trebui să vegheze, să nu dis­pară băncile. Sau s’ar putea face bănci imobile, sistem cum sunt cele de pe Riv. Regina Maria aşezate în 1935, cari nu se pot uşor strica.

Next