Graiul Sălajului, ianuarie 2018 (Anul 29, nr. 6495-6515)

2018-01-15 / nr. 6504

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ -­-*----------------­ ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro Luni-15 ianuarie 2018 Relansarea ideilor separatiste era tot ce mai lipsea în contextul politic tensionat și al nesiguranței din punct de vedere social și economic Subiectul autonomiei maghiare agita din nou spiritele în rândul clasei politice es Alm­a Rad Cele trei formațiuni politice maghi­are din România (UDMR, PCM și PPMT) au semnat la Cluj o rezoluție comună în care cer autonomia teritori­ală a ținutului Secuiesc, în urmă cu ex­act o săptămână, în 8 ianuarie. Potrivit celor trei formațiuni politice maghiare,­­autonomia teritorială a ținutului Secui­esc trebuie să se concretizeze ca o re­giune autonomă în limitele sale istorice­, iar statutul limbii maghiare în regiune să fie egal cu cel al limbii române.­­Crea­­rea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun­, scrie în rezoluția semnată de președinții celor trei partide: Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) și Szilagyi Zsolt (PPMT). în opinia semnatarilor, aspect­ele care țin de autonomie ar trebui discutate în 2018 și lămurite din punct de vedere legislativ, prin mod­ificarea Constituției. Rezoluția a venit la scurt timp după ce deputatul UDMR Kulcsár Terza József György a depus, la Camera Deputaților, în 22 decembrie 2017, un proiect de au­tonomie teritorială a ținutului secuiesc, care propune organizarea adminstrativă cu un președinte, parlament și guvern pro­priu, iar limba maghiară să fie recunoscută ca limbă oficială, pe lângă limba română. UDMR, PCM și PPMT își unesc forțele pentru a promova autonomia maghiarilor într-un moment critic pentru PSD. Reacția fermă a prim-ministrului Mihai Tudose este acum motiv de dispută. Liderul UDMR Sălaj îl acuză pe premier de "maximă iresponsabilitate" Mihai Tudose refuză orice discuție pe subiect, "în calitate de român și de prim-ministru" După ce formațiunile politice maghi­are au semnat rezoluția comună privind autonomia ținutului Secuiesc, premierul Miha­i Tudose a avut o reacție tranșantă, anunțând că refuză orice discuție pe marginea acestui subiect, care reprezintă o încălcare a Constituției. "Fără a minimaliza sau ignora su­biectul, părerea mea este că anul acesta va fi unul al încercărilor de a băga bățul prin gard, noi să sărim la ei, ei la noi, și anul ăsta să devină unul al certurilor, în loc să fie al unirii. Nu sunt trei mari partide, e drept că nu trebuie ignorați, dar eu vă spun foarte simplu: am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui. Cât timp cântă ei aco­lo, la ei în curte, e una, dar din punct de vedere legal lucrurile sunt foarte clareî, a declarat Mihai Tudose la un post național de televiziune. Prim-ministrul a postat și pe pagi­na sa de Facebook un mesaj cu priv­ire la acest subiect: "în calitate de român și de prim-min­­istru, refuz orice dialog legat de autono­mia unei părți a României. Este o încălcare a Constituției acestei țări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea și indi­vizibilitatea statului român. Discuțiile de­spre autonomia Ținutului Secuiesc sunt în afara legii și nu merită luate în seamă, reprezentând doar o încercare de desta­bilizare a unității României în anul Cente­narului", a scris premierul Mihai Tudose pe pagina sa de Facebook. Deputatul PSD de Sălaj, Iuliu Nosa, transmite politicienilor maghiari că problema lor "nu se poate rezolva" Deputatul PSD de Sălaj, Iuliu Nosa, spune că problema autonomiei este un subiect pe care maghiarii îl relan­sează, periodic, în mediul public. "Avem o Constituție care clarifică statutul țării noastre. Dacă e stat unitar, atunci problema cu așa-zisa provincie care se vrea a fi altce­va­, constituțional, nu se poate re­zolva. Nu e prima încercare de acest fel a formațiunilor maghiare, nu e prima dată când vorbesc despre aceste dorințe ale lor. Neavând, probabil, alte teme de discuție, o relansează pe aceasta. Sper să aibă înțelepciunea ca măcar anul acesta, în anul Centenarului, să nu mai dezbată acest subiect. Reacția premierului Mihai Tudose nu o comentez", spune deputatul PSD de Sălaj Iuliu Nosa. Deputatul PNL de Sălaj, Lucian Bode, consideră că partidele maghiare trebuie să-și ia gândul de la autonomie Deputatul PNL de Sălaj, Lucian Bode, consideră că dorința maghiarilor e una imposibilă. "Moțiunea semnată de către formațiunile politice maghiare care vizează autonomia teritorială a așa-nu­­mitului ținut Secuiesc nu reprezintă decât una dintre consecințele mișcărilor separatiste din Europa, UDMR începând să emită semnale de acest gen încă de anul trecut. Cu toate acestea, este im­portant să le reamintim celor care mai ripH in actfpl Hp prin­ ims­up fanți il ră prin constituție o acțiune precum cea prezentată în moțiune este imposi­bilă și că toate minoritățile, mai ales minoritatea maghiară, se bucură de foarte multe drepturi, România fiind una dintre cele mai apreciate țări când vine vorba despre protejarea identității culturale a minorităților. Am intrat în anul Centenarului, ocazie cu care m-­­aș dori ca toți cetățenii României să fie conștienți de însemnătatea aces­tui eveniment și să se gândească la demersuri de natură să coaguleze societatea noastră și nu să o divizeze. Legat de afirmația premierului Tudose, este evident faptul că trebuia să-și ex­prime punctul de vedere printr-un limbaj caracteristic funcției pe care o ocupă, însă nu este prima dată când acesta folosește expresii mai puțin formale, care agită și mai mult spiritele. Premierul a folosit o exprimare total greșită, chiar dacă eu consider că așa-zisa amenințare a făcut-o la adresa responsabililor statu­lui român, și nicidecum la adresa etni­cilor maghiaril mnciHoru­­­i irian Rarlo Deputatul sălăjean UDMR, Seres Deneș, spune că autonomia este de 28 de ani în programul politic al formațuiunii sale Deputatul UDMR Sereș Deneș îl acuză pe premierul Mihai Tudose de maximă iresponsabilitate, iar legat de problema autonomiei spune că subiec­tul e dintodeauna în programul politic al formațiunii din care face parte. "Acum 25 de ani a avut loc Declarația de la Cluj vizavi de dorința Ținutului Secuiesc de a obține autono­mia, iar acum formațiunile maghiare și­au reînoit această opțiune politică. Lumea nu înțelege. Autonomia nu e altceva decât o formă de organizare care ori e acceptată, ori nu, însă poate exista o discuție pe această temă. Nu e nimic deosebit, nimic nou, de aproape 28 de ani acest subiect este în programul politic al UDMR. Legat de declarațiile premierului, cred că nici nu a fost conștient ce declară. Mi se pare o lipsă de respect, în condițiile în care este, totuși, premier, nu un om de rând, chiar și un om simplu, de pe stradă, e atent la ceea ce spune. A jignit o întreagă comunitate, e destul de grav ce a făcut, e premierul tuturor. Aceeași trebuie să-i fie atitudinea față de toată lumea. A spune așa ceva o maximă ire­sponsabilitate", afirmă deputatul UDMR de Sălaj Sereș Deneș. GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro ~ Interesele politicienilor maghiari nu sunt în concordanță cu nevoile­­ cetățenilor pe care îi reprezintă Discuțiile privind autonomia țin­utului Secuiesc nu au servit nici­odată nevoilor oamenilor de rând, fiind doar o miză politică. Toată încrâncenarea de la nivel central pe marginea acestui subiect nu are reflectare și în viața de zi cu zi din teritoriu. în Sălaj, maghiarii reprezintă aproximativ 21 la sută din populația județului, dar așa zisa problemă a autonomiei nu se resimte în viața de zi cu zi a sălăjenilor. E drept că nu există pădure fără uscături, nici de o parte, nici de alta, dar oame­nii conviețuiesc civilizat. De altfel, la nivel național, nu sunt puține județele, localitățile, comunele unde românii și ungurii conviețuiesc, socializează, se ajută sau se înrudesc fără a abor­da subiectul autonomiei. Au, și unii și alții, alte griji cu care să își bată capul. Nevoile reale ale populației sunt cu totul altele. Ar vrea toți, români și ma­ghiari deopotrivă, un nivel de trai mai bun, un sistem sanitar dezvoltat, un sistem educațional bine pus la punct, o țară cu politicieni cinstiți, mai puțină corupție, mai puțină hoție și mai puțină vorbărie goală. Acum 7 ani, un maghiar a spânzurat un manechin cu chipul lui Avram Iancu, la Miercurea Ciuc în 2011, în 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, un extremist maghiar l-a îspânzurat­ pe Avram Iancu la Miercurea Ciuc. Csibi Barna, funcționar pub­­lic la Direcția Generală a Finanțelor Publice Harghita, a solicitat autorizație de la Primăria Miercurea Ciuc pentru o manifestare dedicata Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, menită să aducă în atenția locu­itorilor din municipiu evenime­­tele din 1848-1849. Extremistul maghiar și-a făcut apariția în centrul orșului cu un manechin care avea chipul lui Avram Iancu, pe care îl­ a condamnați și apoi l-a îspânzurat­. La momentul respectiv, formațiunile maghiare din România nu s-au înghesuit să condamne gestul tânărului. Ca o ironie a sorții, s-a remar­cat atunci reacția președintelui ANAF de la acea vreme, Sorin Blejnar, care l-a detașat pe Csibi Barna, timp de șase luni, toc­mai în Țara Moților, la Abrud, județul Alba.

Next