Inainte, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5165-5190)
1961-10-14 / nr. 5176
pag. 2 Mulțumesc partidului ! j Acum, cînd emoția examenelor a luat sfîrșit, nu pot să nu mă gînt dese la o serie de lucruri. Cu aproape trei săptămîni în urmă, se aflau pe băncile Universității „C. I. Parhon“ din București sute de tineri veniți din toate colțurile țării pentru cursurile de pregătire în vederea examenelor de admitere în anul universitar 1961—1962. Am fost repartizat în grupa a V-a, unde am cunoscut fii de mineri, de colectiviști, de ceferiști, dornici de a deveni profesori de limba romina. Ne-am împrietenit cu toții la cursurile de pregătire. Cînd au început examenele, așteptam cu nerăbdare să vedem roadele străduinței noastre. — Ce notă ai luat ?, — Zece. — Dar tu ? ! — Nouă... ...Acum noi, fii de ceferiști, colectiviști, mineri, am devenit studenți ai facultății de Filologie de la Universitatea „C. I. Parhon“, marea majoritate fiind bursieri Condițiile de trai și de studiu sînt minunate. Cămine studențești cu camere spațioase, frumos mobilate, cantinele, sălile de clasă, laboratoarele, bibliotecile cu mii de volume, stau la dispoziția noastră. Ele ne-au fost dăruite de partidul părinte. De aceea, gîndurile mele se îndreaptă cu recunoștință spre partid care zi de zi ne creează condiții din ce în ce mai bune. In trecut, fiii de muncitori și țărani muncitori nu puteau intra pe porțile facultăților, care erau deschise numai pentru copiii celor avuți. Pentru mine, ca și pentru mulți alții, porțile facultăților ar fi fost zăvorite în vechile regimuri. Dar iată că societatea nouă, care construiește socialismul, a deschis drum către cetatea științei tuturor celor ce vor să se adape din comorile științei și culturii. Fiii de mineri, petroliști, colectiviști, Silit astăzi studenți ai tuturor institutelor din patria noastră, constructori de nădejde ai comunismului de mîine. Pentru tot ce a făcut pentru noi partidul părinte, îi mulțumim din inimă și ne vom strădui să ne pregătim pentru a deveni cetățeni demni ai patriei noastre. TATARU VIRGIL’ student, Facultatea de filologie București. Cartea tehnică sovietică—prețios sprijin în procesul nostru de producție Am avut fericirea, împreună cu alți colegi, să urmez cursurile Institutului politehnic din Ural-orașul Sverdlovsk, din marea țară a Socialismului. In anii studenției, cartea tehnică sovietică mi-a fost un îndrumar prețios, permanent, în studierea și aprofundarea cunoștințelor tehnice în domeniul construcției mașinilor electrice. Ea mi-a oferit posibilitatea să cunosc bazele teoretice ale electrotehnicii și teoriile elaborate de savanții sovietici în domeniul construcțiilor de mașini. In biblioteca tehnică a institutului, ca și în biblioteca centrală a orașului Sverdlovsk, înzestrată cu zeci de mii de volume, am avut posibilitatea să studiez în cele mai bune condiții publicațiile și cărțile tehnice de specialitate. După absolvirea institutului am fost repartizat să-mi desfășor activitatea la uzinele „Electroputere“, din Craiova. Și aici, cartea tehnică sovietică a continuat să-mi fie un sprijin prețios în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridica tînara noastră industrie electrotehnică. Alături de mine, în uzină lucrează mulți ingineri, maiștri și tehnicieni care au studiat sau au fost la specializare în Uniunea Sovietică. Folosindu-ne de experiența căpătată în marile uzine din țara prietena, cât și de documentația tehnică sovietică, cu toții ne-am străduit și ne străduim și în viitor să contribuim la ridicarea nivelului tehnic al uzinelor noastre, prin introducerea procedeelor tehnologice avansate, a utilajelor și dispozitivelor moderne. Numai în secția mașini rotative au fost introduse — pe baza studiului cărților tehnice și a documentațiilor sovietice — o serie de dispozitive ca : dispozitiv universal pentru depanarea bobinelor de înaltă tensiune ; dispozitiv de formare a bobinelor de înaltă tensiune, băi de cositorit cu încălzire prin inducție etc.. In domeniul proiectării mașinilor electrice, colectivul serviciului tehnic folosește pe larg literatura sovietică, cărțile tehnice de specialitate. Așa de exemplu, metodele de calcul al mașinilor electrice sunt elaborate după literatura tehnică sovietică („Proiectarea mașinilor electrice“ de P. S. Sergheev , „Proiectarea mașinilor electrice“, de I. M. Poslukov; „Construcția mașinilor electrice“ de A. E. Alexeev; Metodica de calcul mecanic de la uzina „Electrosila“ — Leningrad ; „Mașini electrice curs general" de L. M. Pistorovski etc.). Documentația tehnică sovietică ne-a ajutat mult. Asimilarea motoarelor asincrone seria M. I. s-a făcut după documentația de la seria sovietică „MAD“, iar cele de tip M.E. după seria sovietică „FAMSO“ și „DAMSO“. De asemenea s-a proiectat, după documentația tehnică sovietică, generatorul de 750 kVA și condensatorul sincron de 5000 kWAR. De curînd ne-a sosit documentația tehnică pentru seria de motoare asincrone de putere de la 100—1000 kW pe care proiectanții noștri o studiază cu atenție în vederea proiectării în uzină de motoare asincrone. Tehnologii din cadrul serviciului tehnic folosesc din plin documentația tehnică sovietică în stabilirea tehnologiei de execuție a colectoarelor, izolarea și mecanizarea bobinelor de înaltă tensiune și alte procedee tehnologice noi. Pentru elaborarea tehnologiei ștanțării și împachetării miezurilor magnetice, <de iui real folosite sunt cărțile : „Tehnologia construcției mașinilor electrice“ de Moscovski și ,Tehnologia producției mașinilor electrice de N. V. VihógYadoti. Ca inginer proiectant, conștient de răspunderea ce-mi revine pentru introducerea tehnicii noi în uzina îîoastră, mă străduiesc să-mi ridic conii din nivelul cunoștințelor tehnicii profesionale, studiind permanet noutățile tehnice apărute în revistele de specialitate sovietice („Electricitatea", „Mașini și aparate electrice“ etc.). Cunoașterea limbii ruse îmi este de un real folos în studierea articolelor de Specialitate din aceste reviste. Ajutorul neprecupețit și multilateral dat de un area țară a socialismului — Uniunea Sovietică, ajută din plin poporul nostru muncitor să îndeplinească cu succes sarcinile ce-i stau în față în ceea ce privește construcția socialismului. Literatura și documentația tehnică sovietică vor contribui din plin la ridicarea cunoștințel oricin 1i co-profesionale ale cadrelor noastre de specialitate, unmi din factorii hotărîtori ce duc spre creșterea continuă a progresului tehnic în toae doneniile de activitate ale economiii naționale. ADAM PIRVANESCU ing. proiectant — serv. tehnic, mașini rotative al uzinelor „Electroputere“ Craiova. Creatorii a numeroaselor specii tin flori, pe care fiecare cetățean le intilnește de primăvara si țtină toamna tirziu in parcurile și scuarurile orașului nostru, rnmnc cSc neîncetat pentru a asigura în perioada de toamnă iarnă tit mai multe și mai frumoase florini foto : tinerele, flori cultoarte Marcela Sava și Domnică Țălnaru de la sera doi Parcul Poporului a întreprinderii de gospodărie orășenească Craiova, cercetînd stadiul de dezvoltare a florilor. Desfășurarea alegerilor organelor locale U.C.F.S. în raionul Tg. Jiu Pregătirea adunărilor generale pentru dări de seamă și alegerea organelor locale UCFS a constituit un obiectiv important in activitatea comitetului de organizare raional Tg. Jiu. Avînd sprijinul permanent al organelor și organizațiilor de partid, comitetul raional de organizare UCFS Tg. Jiu și consiliile asociațiilor sportive au reușit să asigure pînă în momentul de față organizarea a 36 de adunări generale și conferințe. Din dările de seamă prezentate în majoritatea asociațiilor sportive, a reieșit creșterea preocupării consiliilor asociațiilor sportive pentru atragerea de noi membri în UCFS și angrenarea acestora într-o activitate sportivă continuă și organizată. Asemenea activitate desfășoară astăzi tot mai multe asociații sportive din raion: Minerul Rovinari, asociație care numără peste 650 de membri, dintre care 180 noi membri UCFS au fost atrași în cinstea conferinței asociației, Metalurgistul, Petrolul Bîlteni cu peste 950 membri UCFS, Fulgerul Peștișani, Recolta Stă Iști și altele. Desfășurarea adunărilor generale și referințelor organizațiilor sportive istituit un bun prilej de activizare anor asociații sportive sătești cu o mai ■ică activitate, așa cum sînt cele din numele: Băluștî, Ceauru, Budieni, Peșteana, Cornești și altele. Din desfășurarea unor adunări generale și conferințe, a reieșit mai puternic în evidență faptul, că acolo unde conducerile asociațiilor sportive au reușit să dea vieții sportive intensitatea cuvenită, rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate. Astfel, asociația sportivă Minerul Rovinari desfășoară întreceri organizate in cadrul secței de popice. Secția de popice condusă de comunistul Halászi Adolf, a cucerit titlul de campioană raională, la fel ca și secția de volei, de a cărei pregătire se ocupă utemistul Ion Bozdog. Barometrul care indică gradul de dezvoltare a unei activități sportive îl constituie numărul secțiilor afiliate și al sportivilor clasificați și legitimați, nivelul competiției la care participă aceste secții și sportivii. Privind din acest punct de vedere, majoritatea organizațiilor sportive din raionul Tg. Jiu s-au prezentat la alegerea organelor locale UCFS cu minusuri serioase. De aceea, participanți la adunările și conferințele organizate au cerut cu multă insistență ca noile organe alese să acorde mai multă atenție activității sportive organizate în competiții cu caracter raional, la mai multe ramuri de sport. Atragerea unui număr însemnat de membri de partid și utemiști în conducerea asociațiilor sportive constituie o garanție a îmbunătățirii activității sportive din acest raion pe linia îndeplinirii sarcinilor reieșite din Hotărirea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri din 2 iulie 1957, cu privire la reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport din țara noastră. P. ALEXANDRU La Piscu Vechi, raionul lafat, atemiștii de aici pus problema amenarii unui teren de fotbal, a timpul, aceasta a devinit sarcină permanentă 1 planurile de muncă ale oganizației U.T.M. Despre ea s-a discutat zile întregi. Ea, tovarășii Pofiescu Gheorghe, Berceanu Mihai, Papae Petre, Mirca Ioan, au dat o amploare mai mare £ £ 0 £ Uslgm: amenajarea unui stadion. Cele discutate în ședință au rămas în procesele verbale. In urma multor discuții și hotărîri s-au făcut împrejmuirea terenului viran destinat stadionului și o oarecare nivelare. La toate acestea trebuie adăugat că în satul Piscu Vechi se găsesc ca material sportivi doar o jlasă de volei, o minge fără cameră și un echipament de fotbal descompletat. Aceasta este imaginea clară a activității „sportive“ din Piscu Vechi. Cei în drept au datoria să ia măsuri pentru amenajarea grabnică a terenului de sport, împlinind astfel o veche dorință a locuitorilor satului. GHEORGHE STELEAN coresp. NOTĂ O VECHE DORINȚĂ * ÎNAINTE Steuca Literaget $1 llltVflő üLC-d In sala clubului „Patria“ al Uzinelor mecanice din Tr. Severin a avut loc o interesantă seară literară. Tov. Ilinca Gheorghe, frezor la Uzinele mecanice a vorbit despre viața și opera scriitorului A. G. Vaida, iar Ciistoiu Ion de la D.R.N.C., a evocat viața scriitorului Zaharia Stancu, ilustrînd-o cu fragmente din operele cele mai semnificative. Peste 200 muncitori au petrecut o seară minunată. Pînă tirziu, muncitorii de la Uzinele mecanice și D.A.N.C. au participat la reuniunea tovărășească ce a urmat serii literare. ■y. Tot în sala clubului „Patria" a avut loc și un simpozion cu tema „Invenții și inovații“. Tov. inginer Florescu Mihai a vorbit despre invențiile și inovațiile înscrise la cabinetul tehnic. Tov. Ilinca Gheorghe, inovator, a arătat celor prezenți importanța inovațiilor realizate de echipa sa, precum și necesitatea studierii cărților tehnice, prețios ajutor în elaborarea inovațiilor. Invenția realizată de el împreună cu brigadierul Suru Ion — dispozitiv special de tăiat semisuporți de arc pentru vagoane, aduce întreprinderii însemnate economii. Cei peste 130 muncitori care au participat la acest interesant simpozion au învățat multe lucruri, care le sunt folositoare în procesul de producție. S. CISTELECAN, coresp. Șeful echipei de fierari-betoniști Gheorghe Sîrbu de la șantierul blocuri 400 apartamente din Calea București al T.R.C.L. Craiova, urmărind după plan, împreună cu tinerii Ion Lungu și Dumitru Epure, dacă cantitățile de fier sunt montate conform proiectului. Revenind la aceeași problemă , scrisorile Nu este prea îndelungat timpul ce s-a scurs de atunci. Prin iunie a.e., la sfatul popular orășenesc Craiova zeci, sute și chiar mii de scrisori ale oamenilor muncii apăreau în registrul de evidență cu situația neclarificată; unele zăceau săptămîni și luni în sertarele birourilor, fără să fie rezolvate la timp. Mai ales secția gospodărie comunală — în speță serviciul de gospodare locativă (S.O.I..) deținea recordul în această privință. Aci, birocratismul și superficialitatea își făcuseră casă bună cu mulți dintre salariații care tărăgănau la infinit rezolvarea cererilor, practicau favoritismul și alte metode dăunătoare. Analizând această stare de lucruri, ziarul nostru a luat poziție critică, publicul in numărul său din 16 iunie a.c. art colul „Cum sunt rezolvate scrisorile oamenilor muncii la sfatul popular orășenesc Craiova ". Comitetul executiv a 1 sta'ndi pori ir orășenesc era criticat atunci pentru faptul că nu controla in sij.disternal ca și clcent munca cu scrisorile oamenilor muncii și nu lua măsuri severe împotriva celor care mi rezolvau la termenul stabilit scrisorile repartizate. Acum, după aproape palm Iutii de mie, am revenit iarăși asupra aceleiași prchertre. De astă dată, am constatat o îndreptățită satisfacție că comitetul executiv al sfatului popular orășenesc, așa cum era și firesc, a luat poziție principială față de critica adusă de organul de presă. Comitetul executiv a adicat mai întii ca articolul să fie cunoscut și prelucrat de către toți cei interesați și in special de către acei care erau direct vizați în materialul apărut. La indicația comitetului orășenesc de partid, comitetul executiv al sfatului popular orășenesc a numit un colectiv de tovarăși destoinici care să facă o analiză partinică a muncii desfășurate de către salariații secției gospodărie cortuutlalä, și în special de către cei de la S.G.L., iar pe baza constatărilor să întocmească un referat cu propuneri concrete privind îmbunătățirea activității în acest domeniu, în care munca cu scrisorile era foarte deficitară. Pentru a pune capăt lipsurilor constatate, în prima ședință de comitet executiv s-a făcut din nou analiza muncii cu scrisorile și sesizările oamenilor muncii. Cu acest prilej, ca de altfel și cu alte ocazii, tov. Mitruț Florea, secretarul comitetului executiv al sfatului popular, a prezentat o informare ce scotea la iveală și alte aspecte negative ale muncii cu scrisorile. In același timp a făcut propuneri privind măsurile concrete și itteriate ce vor trebui luate de către comitetul executiv cu acei care nu-și fac în mod conștiincios datoria Și dați dovadă de lipsă de răspundere asințifică. ț Aceeași problemă, analizată în șediude comitet executiv, a constituit obiectul unei ample dezbateri in organim Pe urmele materialelor publicate zația de partid din cadrul sfatului popular. Ulterior, pe baza celor constatate, precum și pentru alte abateri, comitetul executiv a sancționat pe uni salariați. Marin Purcărea, de pildă, a fost înlocuit din funcția de șef al S.G.L. De asemenea, lui C. Măgărea și altor salariați din cadrul spațiului locativ care au dat și ei dovadă de anumite lipsuri, li s-a atras atenția în mod foarte serios. Dar Comitetul executiv al sfatului popular orășenesc nu s-a mulțumit numai cu aceste prime măsuri. Sub îndrumarea comitetului orășenesc de partid, președintele comitetului executiv al sfatului popular, vicepreședinții, secretarul comitetului executiv al sfatului popular au intensificat controlul asupra rezolvării scrisorilor în cadrul secțiilor, au mers în secții unde au stat de vorbă cu salariații și le-au atras atenția asupra respectării termenului de rezolvare a scrisorilor oamenilor muncii. Șefii de secții, în genere, și-au mărit și ei responsabilitatea față de această problemă. Periodic, comitetul executiv este informat despre situația rezolvării scrisorilor. Mai mult decit atît, s-a luat măsura ca șefii ele secții să fie anunțați despre scrisorile care mai au 2—3 zile pînă li se expiră termenul legal de rezolvare. Tot în scopul îmbunătățirii muncii în acest domeniu, și mai ales în ce privește rezolvarea cererilor oamenilor muncii la S.G.L., comitetul executiv a organizat un schimb de experiență cu sfatul popular al raionului „1 Mai“ București. In urma măsurilor bune luate ca urmare a criticii făcute prin presă, la sfatul popular orășenesc se constată o îmbunătățire simțitoare a activității cu scrisorile oamenilor muncii, sa Deși în secția gospodărie comunală înregistrat o oarecare înviorare a muncii, totuși aici, spre deosebire de alte secții, și la ora actuală se mai manifestă vechile lipsuri, desigur într-o formă mai atenuată. Avem convingerea că, daca comitetul executiv va reuși să facă astfel vicit și la serviciul de gospodărie locativă lucrurile să meargă bine, atunci cu siguranță că munca cu scrisorile oamenilor muncii se va desfășura în mod satisfăcător la sfatul popular orășenesc Craiova. M. STANESCU O COPILĂRIE FERICITĂ Nu de mult, consiliul de conducere al g.a.c. „1 Mai“ din comuna Dăbuleni, raionul Corabia, a hotărît să dezvolte grădinița de copii, care vine mult în ajutorul colectiviștilor. La această grădiniță, colectivistele își aduc cu multă încredere copiii, care primesc o bună îngrijire și educare. Copiii colectiviștilor au fost împărțiți în două grupe. In fiecare grupă se organizează activități iilterééante, pline de con ținut, deoarece tovarășii din consiliul gospodăriei colective au creat acestei unități cele mai bune condiții, procurînd jucării variate, mobilier corespunzător și alte bunuri necesare procesului de educare a micilor vlăstare. O. ȘTEF, coresp. Știți cum e în seria de reporter ? N-aveți de unde să știți. Uneori caut pînă mă satur un subiect de însemnare, alteori îmi iasă singur în cale. De data aceasta mi-a ieșit în cale subiectul, cu ajutorul unui copil care se juca cu o minge. Inchipuiți-vă și dv., un copil să se joace, cu mingea în mijlocul străzii, ințeluș mai sus de policlinica de adulți din Craiova : Păi treabă-i asta ? Curte n-are să se joace ? Cum sunt mare iubitor de copii, e și firesc să-l iau la rost : — Mă puștiulică, ce cauți cu mingea în stradă ? — Mă joc, nene. Ce, n-am voie ? — Ba ai, dar nu în stradă, că te calcă mașinile ! — Păi, mă calcă și în... curse! D-aia mă joc în stradă! Răspunsul puștiului m-a făcut „pas“. Abia atunci am privit mai atent intrarea în curtea cu nr. 22 și nu mică mi-a fost mirarea citind: „Atențiune, GARAJ“. Măi să fie, mi-am zis: Să știi că puștiul are dreptate. Dar ce-o fi căutînd garajul în centrul orașului ? După cine știam eu, curtea de la 22 era curte ca toate curțile, cu cîțiva pomișori ornamentali, cu flori, cu destul loc de joacă pentru copii, cu loc de întins sîrme pentru rufe, mă rog, așa cum e curtea mea și-a dumneavoastră. Dar de garaj, încă n-auzisem, că doar pentru asta trebuie amenajări speciale, nu jucărie. Curios, am intrat. Nu m-a întrebat nimeni de ce mi-e căciula, pentru că înaintea mea mai intraseră cîțiva, șoferi sau mecanici. In prima curte, mașini. In curtea din continuare, alte mașini. Cîteva erau cu motorul pornit. Băgați pe sub capetele motoarelor, cîțiva șoferi trebăluiau pe la motoare, fapt care se putea deduce din vîjîitul și pocnetele asurzitoare ce ieșeau pe eșapamente. De jumătate, nici nu mai vorbesc. Bașca murdăria provocată de resturile de ulei, noroiul frămîntat de anvelope etc. etc. întreb pe cineva care-mi iasă în cale : — Al cui e garajul ăsta ? — AL IERMT București. — Și ce caută în Craiovă ? — Păi caută! De! Parcă nu știi că e nevoie de mijloace de transport? La blocuri, la foraj, la combinat, la... — Bine, bine, dar de fapt unde e garajul propriu zis ? Că nu-l văd nicăieri.... — E aci! Și omul a făcut un gest vag cu toată mina rotită prin aer, de parcă ar fi vrut să-mi spună că garajul e în curte, în casă, prin pomi sau mai știu eu pe unde. Cu alte cuvinte, m-a lămurit buștean. Tot eu singur am găsit dezlegarea și mi-am zis : Să știi că-i garaj „în aer liber“. Pentru că interlocutorul meu mă lăsase „în aer“ (adică plecase) m-am întors, cu intenția de a căuta pe altcineva care să mă lămurească cum stau lucrurile cu acest garaj amplasat nu se știe cum, tocmai în centrul locuit al orașului. Norocul mi-a scris, pentru că pe scări, tocmai cobora un cetățean pe care l-am bănuit locatar. Mi-am zis : dînsul trebuie să știe mai bine cum stau lucrurile, că doar e de-aici. Și să știți că n-am greșit. Facem cunoștință : — Ion Urzică, reporterul, zic. — Constantin Popescu, locatar, îmi răspunde. Credeam că sînteți de la sfat și mai precis de la secția de gospodării comunale* pentru că deacolo ni se trage necazul, adăugă el. — Adică, garajul, nu necazul, precizez eu. — Garajul, necazul, tot un drac. — Garajul îl văzui, îi spun eu. Dar necazul? — Veniți încoace și-o să vedeți și necazul. S-o luăm de la intrarea în curte. Ne-am dus amîndoi la poartă, ne-am așezat cu fața înspre curte și am privit. — Vedeți scara asta de marmură sparta ? — O văd. ■— Să știți c-au spart-o mașinile.— Vedeți pereții ăștia stropiți cu noroi ? — îi văd. — Tot datorită mașinilor. Am mers în interiorul curții. — Vedeți rondurile de flori și pomii ornamentali ? ^ 6= Nu md așa ceva !— E și firesc să nu le mai vedeți, pentru că nu mai există. Le-au distrus mașinile. Tot datorită garajului a fost spart zidul care desparte curtea noastră de curtea cu nr. 20, s-a distrus o fereastră de la imobilul nr. 20, iar cu privește murdăria... — Asta am văzut-o de la început. ~ Știți că noi, cele 10 familii de locatari nu mai putem folosi curtea de foc ? N-avem unde întinde o Urmă pentru rufe. O dată am întins și ne-au rupt-o mașinile, trăgînd-o pe jos cu rufe cu tot. Copiii n-au unde se juca, iar noi n-avem cum ne odihni din cauza veșnicului zgomot de motoare care nu contenește de dimineața pînă noaptea târziu. — Și n-ați reclamat nimănui starea aceasta de lucruri ? — Bu am făcut în scris și secției gospodării comunale a sfatului popular orășenesc și IRCFL-ului (casa e naționalizată) și degeaba. Te pomenești că tot degeaba ai fi stat de vorbă și cu dumneata. Ești chiar reporter ? Neîncrederea omului m-a supărat. Pe loc, atunci, nu m-am mai apucat să-i documentez că sunt intr-adevăr reporter și încă nu oricare, ci Ion Urzică. Dar îi dovedesc prin rîndurile de față, X numi ÎNSEMNĂRILE LUI ION URZICA REPORTERUL UNGARAI „IN AER LIBER“ î CINEMATOGRAFE CRAIOVA Casa de cultură a sindicatelor filmul : „Nopți albe“. „Patria“ filmul : Evdokia. „Maxim Gorki“ filmul : Cinci cartușe. „30 Decembrie“ filmul : Neînfricata. „23 August“ filmul : Dragostea te așteaptă. „Tineretului“ filmul : Haiducul de pe Ceremuș. „8 Mai“ filmul : Pisica își scoate ghiarele. Competițiile sportive de azi și mîine Incepînd de la orele 16, sala Clubului sportiv din Craiova va găzdui azi întrecerile de lupte libere și clasice ale etapei a treia a campionatului republican pe echipe. Participă echipele C.S.M.D. Baia Mare, CsM Cluj, Meteorul Roșu Satu Mare, și C.S.C. Craiova, întrecerile vor continua și mîine de la orele 9 tot în sala Clubului Sportiv. Tot astăzi, la orele 19, voleibaliștii C.S.O. Craiova vor primi vizita colegilor lor de sport de la Spartak din Varșovia. Această întîlnire internațională de volei este așteptată cu un deosebit interes de iubitorii acestui sport, care vor să vadă la lucru noua promovată în categoria A — C.S.C. Craiova. Duminică, terenurile de fotbal 3 Dinamo și C.S.O. vor găzdui două cuplaje. Dimineața, pe terenul Dinamo, la orele 9,30, Victoria — Voința Caracal, iar la orele 11,13, Energia — Constructorul Cărbunești. La stadionul C.S.O. incepînd de la orele 13, juniorii Clubului Sportiv Craiova vor întîlni pe juniorii Drobetei din Tr. Severin, iar la orele 15, întîliirea de categorie B dintre C.S.O. — Chimia Făgăraș. RADIO STUDIOUL REGIONAL CRAIOVA Pe lungimea de undă de 206 m SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1961 nra 18—19. Actualitatea : „Luna prieteniei romîno-sovietice“. „Cronica întrecerii“ : Din ultimele vești sosite la redacție. Radioreportaj realizat la Intr. Minieră Oltenia. Din realizările colectivului fabricii de produse refractare „Unirea“ Tg. Jiu. Reportaj realizat la I.R.I.L. Bolș. Muzică. Pentru belșugul recoltelor viitoare „In vizită. la milionari“. (Reportaj de la g.a.c. din comuna Leu). Carnet artistic. Prezentare muzicală „Seri moscovite" . DUMINICA 15 OCTOMBRIE 1961, ora 11—10,30. Rubrica „In sat la noi . Muzică populară din regiunea Oltenia. Luni de octombrie 1961, ora 5—5,30. Vești pentru oamenii muncii de pe ogoare. Sfatul agronomiului . Să urgentăm în Sămînțătul griului“. La început de săptămînă, cîntec, joc și voie bună. BUCUREȘTI . DIN PROGRAMUL II DUMINICA 15 OCTOMBRIE 6.00 Melodii populare românești. 6.30 Muzică distractivă. 7.00 Buletine de știri. Sumarul presei 7.15 Concert de dimineață, centrale. = 8.00, Școala și viața. 8.30 Muzică populară romînească. 9.00 Simfonia a IlI-a în Re major de Schubert. 9.30 Teatru la microfon pentru copii: „Piticuță“, scenariu de Al. Adrian. 10.30 Formații artistice de amatori fruntașe, participante la cel de al VI-lea concurs pe țară. 11.00 Muzică ușoară sovietică. 11.30 = Vorbește Moscova ! 12.00 Noi înregistrări de muzică populară romînească realizate în studio- urile noastre. 12.23 Concert. • de muzică din operete. 15.20 î La șezătoare 16.00 In vîrtejul jocului. 16.15 Muzică. 17.30 Muzică ușoară. 17.40 Melodii populare romnești. 18.05 Concert popular inter •pretat de mari soliști. 18.35 Muzică ușoară. 19.00 Din folclorul popoarelor. 19.30 „Melodii... melodii...“, * emisiune de muzică ușoară romnească. 20.00 Teatru la microfon = „Liza“. 21.32 Muzică. 21.45 Din repertoriul clarinetistului Nicolae Baltiță. 22.00 Radiojurnal. î V întreprinderea Instalații București angajează pentru București și marile șantiere din provincie — Ingineri și maiștri în specialitățile: instalații, electrice, automatizări, încălzire centrală ș ventilație. — Tehnicieni pentru atașamente cu practică îndelungată în lucrări industriale. — Normatori pentru specialitățile: instalații electrice, încălzire centrală și ventilație. De asemenea, angajează: — Electricieni pentru forță , aparate de măsură și contro — Calorifensii pentru lucrăr industriale. — Tinichigii de ventilație pentr lucrări industriale. — Vopsitori duce. Solicitanții se vor prezenta la sediul întreprinderii, str. Pieto Verona nr. 17 — București, raionulducție.I. V. Stalin, la serviciul pro