Inainte, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5165-5190)

1961-10-14 / nr. 5176

pag. 2 Mulțumesc partidului ! j Acum, cînd emoția examenelor a­­ luat sfîrșit, nu pot să nu mă gîn­­t dese la o serie de lucruri. Cu a­­proape trei săptămîni în urmă, se aflau pe băncile Universității „C. I. Parh­on“ din București sute de tineri veniți din toate colțurile țării pentru cursurile de pregătire în ve­derea examenelor de admitere în anul universitar 1961—1962. Am fost repartizat în grupa a V-a, unde am cunoscut fii de mi­neri, de colectiviști, de ceferiști, dornici de a deveni profesori de limba romina. Ne-am împrietenit cu toții la cursurile de pregătire. Cînd au început examenele, a­­șteptam cu nerăbdare să vedem roadele străduinței noastre. — Ce notă ai luat ?, — Zece. — Dar tu ? ! — Nouă... ...Acum noi, fii de ceferiști, co­lectiviști, mineri, am devenit stu­denți ai facultății de Filologie de la Universitatea „C. I. Parhon“, marea majoritate fiind bursieri Condițiile de trai și de studiu sînt minunate­. Cămine studențești cu camere spațioase, frumos mobila­te, cantinele, sălile de clasă, labora­toarele, bibliotecile cu mii de vo­lume, stau la dispoziția noastră. Ele ne-au fost dăruite de partidul părinte. De aceea, gîndurile mele se îndreaptă cu recunoștință spre partid care zi de zi ne creează con­diții din ce în ce mai bune. In trecut, fiii de muncitori și ță­rani muncitori nu puteau intra pe porțile facultăților, care erau des­chise numai pentru copiii celor avuți. Pentru mine, ca și pentru mulți alții, porțile facultăților ar fi fost zăvorite în vechile regimuri. Dar iată că societatea nouă, care construiește socialismul, a deschis drum către cetatea științei tutu­ror celor ce vor să se adape din comorile științei și culturii. Fiii de mineri, petroliști, colecti­viști, Silit astăzi studenți ai tuturor institutelor din patria noastră, constructori de nădejde ai comunis­mului de mîine. Pentru tot ce a făcut pentru noi partidul părinte, îi mulțumim din inimă și ne vom strădui să ne pre­gătim pentru a deveni cetățeni demni ai patriei noastre. TATARU VIRGIL’ student, Facultatea de filologie București. Cartea tehnică sovietică—prețios sprijin în procesul nostru de producție Am avut fericirea, împreună cu alți colegi, să urmez cursurile Institutului politehnic di­n Ural-orașul Sverdlovsk, din marea țară a Socialismului. In anii studenției, cartea tehnică sovietică mi-a fost un îndrumar prețios, per­manent, în studierea și aprofundarea cunoștințelor tehnice în domeniul cons­trucției mașinilor electrice. Ea mi-a oferit posibilitatea să cunosc bazele teoretice ale electrotehnicii și teoriile elaborate de savanții sovietici în do­meniul construcțiilor de mașini. In biblioteca tehnică a institutului, ca și în biblioteca centrală a orașului Sverdlovsk, înzestrată cu zeci de mii de volume, am avut posibilitatea să studiez în cele mai bune condiții publicațiile și cărțile tehnice de spe­cialitate. După absolvirea institutului am fost repartizat să-mi desfășor activitatea la uzinele „Electroputere“, din Craio­va. Și aici, cartea tehnică sovietică a continuat să-mi fie un sprijin prețios în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridica tînara noastră industrie electrotehnică. Alături de mine, în uzină lucrează mulți ingineri, maiștri și tehnicieni care au studiat sau au fost la specializare în Uniunea Sovie­tică. Folosindu-ne de experiența căpă­tată în marile uzine din țara prietena, cât și de documentația tehnică sovie­tică, cu toții ne-am străduit și ne stră­duim și în viitor să contribuim la ri­dicarea nivelului tehnic al uzinelor noastre, prin introducerea procedeelor tehnologice avansate, a utilajelor și dispozitivelor moderne. Numai în sec­ția mașini rotative au fost introduse — pe baza studiului cărților tehnice și a documentațiilor sovietice — o serie de dispozitive ca : dispozitiv universal pentru depanarea bobinelor d­e înaltă tensiune ; dispozitiv de formare a bo­binelor de înaltă tensiune, băi de cositorit cu încălzire prin inducție etc.. In domeniul proiectării mașinilor electrice, colectivul serviciului tehnic folosește pe larg literatura sovietică, cărțile tehnice de specialitate. Așa de­ exemplu, metod­ele de calcul al m­ași­­nilor electrice sunt elaborate după literatura tehnică sovietică („Proiecta­rea mașinilor electrice“ de P. S. Ser­­gheev , „Proiectarea mașinilor electri­ce“, de I. M. Posluk­ov; „Construcția mașinilor electrice“ de A. E. Alexeev; Metodica de calcul mecanic de la uzina „Electrosila“ — Leningrad ; „Ma­șini electrice curs general" de L. M. Pistorovski etc.). Documentația tehnică sovietică ne-a ajutat mult. Asimilarea motoarelor asincrone seria M. I. s-a făcut după documentația de la seria sovietică „MAD“, iar c­ele de tip M.E. după seria sovietică „FAMSO“ și „DAMSO“. De asem­enea s-a proiectat, după documen­tația tehnică sovietică, generatorul de 750 kVA și condensatorul sincron de 5000 kWAR. De curînd ne-a sosit do­cumentația tehnică pentru seria de motoare asincrone de putere de la 100—1000 kW pe care proiectanții noștri o studiază cu atenție în vederea proiectării în uzină de motoare asin­crone. Tehnologii din cadrul serviciu­lui tehnic folosesc din plin documen­tația te­hnică sovietică în stabilirea teh­nologiei d­e execuție a­ colectoarelor, izo­­la­rea­­ și mecanizarea bobinelor de înaltă tensiune și alte procedee tehnologice noi. Pentru elaborarea tehnologiei ștanțării și împachetării miezurilor magnetice, <de iui real folos­ite sunt cărțile : „Tehnologia construcției mași­nilor electrice“ de Mos­covski și ,T­eh­­nologia­ producției mașinilor electrice de N. V. VihógYadoti. Ca inginer proiectant, conștient de răspunderea ce-mi revine pentru­ intro­ducerea tehnicii noi în uzina îîoastră, mă străduiesc să-m­i ridic conii din nivel­u­­l cu­noștin­țelor tehnic­ii­ pr­o­fes­i­o­­­n­ale, studiind permanet noutățile teh­nice apărute în revistele de specialitate sovietice („Electricitatea", „Mașini și aparate electrice“ etc.). Cunoașterea limbii ru­se îmi este de un real folos în studierea articolelor de Specialitate din a­ceste reviste. Ajutorul neprecupețit și multilateral dat de un ar­ea țară a socialismului — Uniunea So­vietică, ajută din plin po­porul nostru m­u­ncitor să îndeplinească cu succes sarcinile ce-i stau în față în ceea ce privește construcția socialismu­lui. Literatura și documentația tehnică sovietică vor contribui din plin la ridi­carea c­un­o­ștințel or­i­cin 1i c­o-profesio­nale ale cadrelor noastre de speciali­tate, unmi din factorii hotărî­tori ce duc spre creșterea continuă a progresului tehnic în­ t­oa­e don­eniile de activitate ale economi­ii naționale. ADAM PIRVANESCU ing. proiectant — serv. tehnic, mașini rotative al uzinelor „Electroputere“ Craiova. Creatorii a numeroaselor specii tin flori, pe care fiecare cetățean le intilnește de primăvara si țtină toamna tirziu in pa­rcuril­e și scua­­ru­rile orașului nostru, rnmnc­ cS­c ne­încetat pentru a asigura în perioa­da de toam­nă­ iarnă tit m­ai multe și mai frumoase flori­ni foto : tinerele, flori cu­ltoarte Marcela Sava și Domnică Țălnaru de la sera doi Parcul Poporului a întreprinderii de gospodărie orășe­nească Craiova, cercetînd stadiul de dezvoltare a florilor. Desfășurarea alegerilor organelor locale U.C.F.S. în raionul Tg. Jiu Pregătirea adunărilor generale pentru dări de seamă și alegerea organelor lo­cale UCFS a constituit un obiectiv important in activitatea comitetului de organizare raional Tg. Jiu. Avînd sprijinul permanent al orga­nelor și organizațiilor de partid, comi­tetul raional de organizare UCFS Tg. Jiu și consiliile asociațiilor sportive au reușit să asigure pînă în momentul de față organizarea a 36 de adunări ge­nerale și conferințe. Din dările de seamă prezentate în majoritatea asociațiilor sportive, a re­ieșit creșterea preocupării consiliilor a­­sociațiilor sportive pentru atragerea de noi membri în UCFS și angrenarea a­­cestora într-o activitate sportivă con­tinuă și organizată. Asemenea activi­­­tate desfășoară astăzi tot mai multe a­­sociații sportive din raion:­­­ Minerul Rovinari, asociație care numără peste 650 de membri, dintre care 180 noi membri UCFS au fost atrași în cinstea conferinței asociației, Metalurgistul, Pe­trolul Bîlteni cu peste 950 membri UCFS, Fulgerul Peștișani, Recolta Stă­ I­­­ști și altele. Desfășurarea adunărilor generale și r­­eferințelor organizațiilor sportive istituit un bun prilej de activizare a­n­or asociații sportive sătești cu o mai ■­ică activitate, așa cum­ sînt cele din­­ numele: Băluștî, Ceauru, Budieni, Peșteana, Cornești și altele. Din desfășurarea unor adunări gene­rale și conferințe, a reieșit mai puter­nic în evidență faptul, că acolo unde conducerile asociațiilor sportive au reu­șit să dea vieții sportive intensitatea cuvenită, rezultatele n­u s-au lăsat mult așteptate. Astfel, asociația sportivă Mi­nerul Rovinari desfășoară întreceri or­ganizate in cadrul secț­ei de popice. Secția de popice condusă de comunistul Halászi Adolf, a cucerit titlul de cam­pioană raională, la fel ca și secția de volei, de a cărei pregătire se ocupă utemistul Ion Bozdog. Barometrul care indică gradul de dez­voltare a unei activități sportive îl constituie numărul secțiilor afiliate și al sportivilor clasificați și legitimați, nivelul competiției la care participă a­­ceste secții și sportivii. Privind din a­­cest punct de vedere, majoritatea or­ganizațiilor sportive din raionul Tg. Jiu s-au prezentat la alegerea organe­lor locale UCFS cu minusuri serioase. De aceea, participanț­i la adunările și conferințele organizate au cerut cu mul­tă insistență ca noile organ­e alese să acorde mai multă atenție activității sportive organizate în competiții cu ca­racter raional, la mai multe ramuri de sport. Atragerea unui număr însemnat de membri de partid și utemiști în condu­cerea asociațiilor sportive constituie o garanție a îmbunătățirii activității spor­tive din acest raion pe linia îndeplini­rii sarcinilor reieșite din Hotărirea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri din 2 iulie 1957, cu privire la reorga­nizarea mișcării de cultură fizică și sport din țara noastră. P. ALEXANDRU La Piscu Vechi, raionul lafat, atemiștii de aici pus problema am­ena­­rii unui teren de fotbal, a timpul, aceasta a de­­vinit sarcină permanentă 1 planurile de muncă ale o­­ganizației U.T.M. Des­pre ea s-a discutat zile întregi. Ea, tovarășii Po­fi­escu Gheorgh­e, Berce­a­nu Mihai, Papae Petre, Mi­­rca Ioan, au dat o am­ploare mai mare £ £ 0 £ Uslg­­m: amenajarea unui sta­dion. Cele discutate în ședință au rămas în procesele verbale. In urma multor discuții și hotărîri s-au făcut împrejmuirea tere­nului viran destinat sta­dionului și o oarecare ni­velare. La toate acestea trebuie adăugat că în satul Piscu Vechi se găsesc ca mate­rial sp­ortivi doar o j­lasă de volei, o minge fără cameră și un echipament de fotbal descompletat. Aceasta este imaginea clară a activității „spor­tive“ din Piscu Vechi. Cei în drept au datoria să ia măsuri pentru ame­najarea grabnică a tere­nului de sport, împlinind astfel o veche dorință a locuitorilor satului. GHEORGHE STELEA­N coresp. N­OTĂ O VECHE DORINȚĂ * ÎNAINTE Steu­­ca Literaget $1 llltVflő­ üLC-d­ In sala clubului „Patria“ al Uzinelor mecanice din Tr. Severin a avut loc o interesantă seară literară. Tov. I­linca Gheorghe, frezor la Uzi­nele mecanice a vorbit despre viața și opera scriitorului A. G. Vaida, iar Ciis­­toiu Ion de la D.R.N.C., a evocat via­ța scriitorului Zah­aria Stancu, ilustrîn­­­d-o cu fragmente din operele cele mai semnificative. Peste 200 muncitori au petrecut o seară minunată. Pînă tirziu, muncitorii de la Uzinele mecanice și D.A.N.C. au participat la reuniunea tovărășească ce a urmat serii literare. ■y. Tot în­ sala clubului „Patria" a avut loc și un simpozion cu tema „Invenții și inovații“. Tov. inginer Florescu Mi­­­­hai a vorbit despre invențiile și inova­țiile înscrise la cabinetul tehnic. Tov. Ilinca Gheorgh­e, inovator, a arătat ce­lor prezenți importanța inovațiilor rea­lizate de echipa sa, precum și necesi­tatea studierii cărților tehnice, prețios ajutor în elaborarea inovațiilor. Inven­ția realizată de el împreună cu briga­dierul Suru Ion — dispozitiv special de tăiat semisuporți de arc pentru va­goane, aduce întreprinderii însemnate economii. Cei peste 130 muncitori care au par­ticipat la acest interesant simpozion au învățat multe lucruri, care le sunt folo­sitoare în procesul de producție. S. CISTELECAN, coresp. Șeful echipei de fierari-betoniști Gheorgh­e Sîrbu de la șantierul blocuri 400 apartamente din Calea București al T.R.C.L. Craiova, urmărind după plan, împreună cu tinerii Ion Lungu și Dumitru Epure, dacă cantitățile de fier sunt montate conform proiectului. Revenind la aceeași problemă , scrisorile Nu este prea îndelungat timpul ce s-a scurs de atunci. Prin iunie a.e., la sfa­tul popular orășenesc Craiova zeci, su­te și chiar mii de scrisori ale oameni­lor muncii apăreau în registrul de evi­dență cu situația neclarificată; unele zăceau săptămîni și luni în sertarele birourilor, fără să fie rezolvate la timp. Mai ales secția gospodărie comunală — în speță serviciul de gospodare lo­ca­ti­vă (S.O.I..) deținea recordul în a­­ceastă privință. Aci, birocratismul și superficialitatea își făcuseră casă bună cu mulți dintre salariații care tărăgă­nau la infinit rezolvarea cererilor, prac­ticau favoritismul și alte metode dău­nătoare. Analizând această stare de lucruri, ziarul nostru a luat poziție critică, pu­­b­­licul in numărul său din 16 iunie a.c. art colu­l „Cum sunt rezolvate scrisorile oamenilor muncii la sfatul popular oră­șenesc Craiova ". Comitetul executiv a­ 1 sta'ndi pori i­­r orășenesc era criticat atunci pentru faptul că nu controla in sij.­d­­i­sternal ca și cl­c­ent munca cu scrisorile oamenilor muncii și nu lua măsuri severe împotriva celor care­­ mi rezolvau la termenul stabilit scrisorile repartizate. Acum, după aproape palm Iutii de m­ie, am revenit iarăși asupra aceleiași prch­ertre. De astă dată, am constatat­­ o îndreptățită satisfacție că comitetul executiv al sfatului popular orășenesc, așa cum era și firesc, a luat poziție principială față de critica adusă de or­ganul de presă. Comitetul executiv a adicat mai întii ca articolul să fie cu­noscut și prelucrat de către toți cei in­teresați și in special de către acei care erau direct vizați în materialul apărut. La indicația comitetului orășenesc de partid, comitetul executiv al sfatului popular orășenesc a numit un colectiv de tovarăși destoinici care să facă o analiză partinică a­­ mun­cii desfășurate de către salariații secției gospodărie cortuutlalä, și în special de către cei de la S.G.L., iar pe baza constatărilor să întocmească un referat cu propuneri concrete privind îmbunătățirea activi­tății în acest domeniu, în care munca cu scrisorile era foarte deficitară. Pentru a pun­e capăt lipsurilor consta­tate, în prima ședință de comitet exe­cutiv s-a făcut din nou analiza mu­ncii cu scrisorile și sesizările oamenilor muncii. Cu acest prilej­, ca de altfel și cu alte ocazii, tov. Mitruț Florea, secre­tarul comitetului executiv al sfatului popular, a prezentat o informare ce sco­tea la iveală și alte aspecte negative ale muncii cu scrisorile. In același timp a făcut propuneri privind măsurile con­crete ș­­i itteriate ce vor trebui luate de către comitetul executiv cu acei care nu-și fac în mod conștiincios datoria Și dați d­ovadă de lipsă de răspundere asi­nțifică. ț­ Aceeași problemă, analizată în șediu­de comitet executiv, a constituit o­­biectul unei ample dezbateri in organim­ Pe urmele materialelor publicate zația de partid din­ cadrul sfatului popular. Ulterior, pe baza celor consta­tate, precum și pentru alte abateri, co­mitetul executiv a sancționat pe un­i salariați. Marin Purcărea, de pildă, a fost înlocuit din­ funcția de șef al S.G.L. De asemenea, lui C. Măgărea și altor salariați din cadrul spațiului lo­cativ care au dat și ei dovadă de anu­­mite lipsuri, li s-a atras atenția în mod foarte serios. Dar Comitetul executiv al sfatului popular orășenesc nu s-a mulțum­it nu­mai cu aceste prime măsuri. Sub în­drumarea comitetului orășenesc de partid, președintele comitetului executiv al sfatului popular, vicepreședinții, se­cretarul comitetului executiv al sfatului popular au intensificat controlul asupra rezolvării scrisorilor în cadrul secți­ilor, au mers în secții unde au stat de­ vor­bă cu salariații și le-au atras atenția asupra respectării termenului de rezol­vare a scrisorilor oamenilor muncii. Șe­fii de secții, în genere, și-au mărit și ei responsabilitatea față de această pro­blemă. Periodic, comitetul executiv este informat despre situația rezolvării scri­sorilor. Mai mult decit atît, s-a luat măsura ca șefii ele secții să fie anunțați despre scrisorile care mai au 2—3 zile pînă li se expiră termenul legal de re­zolvare. Tot în scopul îmbunătățirii muncii în acest domeniu, și mai ales în ce pri­vește rezolvarea cererilor oamenilor muncii la S.G.L., comitetul executiv a organizat un schi­mb de experiență cu sfatul popular al raionului „1 Mai“ Bu­curești. In urma măsurilor bune luate ca ur­mare a criticii făcute prin presă, la sfa­tul popular orășenesc se constată o îm­bunătățire simțitoare a activității cu scrisorile oamenilor muncii, s­a Deși în secția gospodărie comunală înregistrat o oarecare înviorare a muncii, totuși aici, spre deosebire de alte secți­i, și la ora actuală se mai ma­­nifestă vechile lipsuri, desigur într-o formă mai atenuată. Avem convingerea că, daca comitetul executiv va reuși să facă astfel vicit și la serviciul de gos­podărie loca­ti­vă lucrurile să meargă bine, atunci cu siguranță că munca cu scrisorile oamenilor muncii se va des­fășura­­ în mod satisfăcător la sfatul popular orășenesc Craiova. M. STANESCU O COPILĂRIE FERICITĂ Nu de mult, consiliul de conducere al g.a.c. „1 Mai“ din comuna Dă­­buleni, raionul Corabia, a hotărît să dezvolte gră­dinița de copii, care vine mult în ajutorul colecti­viștilor. La această grădiniță, colectivistele își aduc cu multă încredere copiii, care primesc o bună în­grijire și educare. Copiii colectiviștilor au fost împărțiți în două grupe. In fiecare grupă se organizează activități iilterééante, pline de con­ ținut, deoarece tovarășii din consiliul gospodăriei colective au creat acestei unități cele mai bune con­diții, procurînd jucării variate, mobilier cores­punzător și alte bunuri ne­cesare procesului de edu­care a micilor vlăstare. O. ȘTEF, coresp. Știți cum e în s­eria de reporter ? N-aveți de unde să știți. Uneori caut pînă mă satur un subiect de însem­nare, alteori îmi iasă singur în cale. De data aceasta mi-a ieșit în cale subiectul, cu ajutorul unui copil care se juca cu­ o minge. Inchipuiți-vă și dv., un copil să se joace, cu mingea în mijlocul străzii, ințeluș mai sus de policlinica de a­dulți din Craiova : Păi treabă-i asta ? Curte n-are să se joace ? Cum sunt mare iubitor de copii, e și firesc să-l iau la rost : — Mă puștiulică, ce cauți cu min­gea în stradă ? — Mă joc, nene. Ce, n-am voie ? — Ba ai, dar nu în stradă, că te calcă mașinile ! — Păi, mă calcă și în... curse! D-aia mă joc în stradă! Răspunsul puștiului m-a făcut „pas“. Abia atunci am privit mai atent intrarea în curtea cu nr. 22 și nu mică mi-a fost mirarea citind: „Atențiune, GARAJ“. Măi să fie, mi-am zis: Să știi că puștiul are dreptate. Dar ce-o fi cău­­tînd garajul în centrul orașului ? După cine știam eu, curtea de la 22 era curte ca toate curțile, cu cîțiva pomișori ornamentali, cu flori, cu destul loc de joacă pentru copii, cu­ loc de întins sîrme pentru rufe, mă rog, așa cum e curtea mea și-a dumneavoastră. Dar de garaj, încă n-auzisem, că doar pentru asta tre­buie amenajări speciale, nu jucărie. Curios, am intrat. Nu m-a întrebat nimeni de ce mi-e căciula, pentru că înaintea mea mai intraseră cîțiva, șoferi sau mecanici. In prima curte, mașini. In curtea din continuare, alte mașini. Cîteva erau cu motorul pornit. Băgați pe sub capetele motoarelor, cîțiva șoferi tre­­băluiau pe la motoare, fapt care se putea deduce din vîjîitul și pocnetele asurzitoare ce ieșeau pe eșapamente. De jumătate, nici nu mai vorbesc. Bașca murdăria provocată de resturile de ulei, noroiul frămîntat de anve­lope etc. etc. întreb pe cineva care-mi iasă în cale : — Al cui e garajul ăsta ? — AL IERMT București. — Și ce caută în­ Craiovă ? — Păi caută! De! Parcă nu știi că e nevoie de mijloace de transport? La blocuri, la foraj, la combinat, la... — Bine, bine, dar de fapt unde e garajul propriu zis ? Că nu-l văd nicăieri.... — E aci! Și omul a făcut un gest vag cu toată mina rotită prin aer, de parcă ar fi vrut să-mi spună că gara­jul e în curte, în casă, prin pomi sau mai știu eu pe unde. Cu alte cuvinte, m-a lămurit buștean. Tot eu singur am găsit dezlegarea și mi-am zis : Să știi că-i garaj „în aer liber“­. Pentru că interlocutorul meu mă lăsase „în aer“ (adică plecase) m­-am întors, cu intenția de a căuta pe alt­cineva care să mă lămurească cum stau lucrurile cu acest garaj ampla­sat nu se știe cum, tocmai în centrul locuit al orașului. Norocul mi-a scris, pentru că pe scări, tocmai cobora un cetățean pe care l-am bănuit locatar. Mi-am zis : dînsul trebuie să știe mai bine cum stau lucrurile, că doar e de-aici. Și să știți că n-am greșit. Facem cunoștință : — Ion Urzică, reporterul, zic. — Constantin Popescu, locatar, îmi răspunde. Credeam că sînteți de­­ la sfat și mai precis de la secția de gospodării comunale* pentru că de­­acolo ni se trage necazul, adăugă el. — Adică, garajul, nu necazul, pre­cizez eu. — Garajul, necazul, tot un drac. — Garajul îl văzui, îi spun eu. Dar necazul? — Veniți încoace și-o să vedeți și necazul. S-o luăm de la intrarea în curte. Ne-am dus amîndoi la poartă, ne-am așezat cu fața înspre curte și am privit. — Vedeți scara asta de marmură sparta ? — O văd. ■— Să știți c-au spart-o mașinile.­­— Vedeți pereții ăștia stropiți cu noroi ? — îi văd. — Tot datorită mașinilor. Am mers în interiorul curții. —­ Vedeți rondurile de flori și pomii ornamentali ? ^ 6= Nu md așa ceva !­­— E și firesc să nu le mai vedeți, pentru că nu mai există. Le-au distrus mașinile. Tot datorită garajului a fost spart zidul care desparte curtea noas­tră de curtea cu nr. 20, s-a distrus o fereastră de la imobilul nr. 20, iar cu­ privește murdăria... — Asta am văzut-o de la început. ~ Știți că noi, cele 10 familii de lo­catari nu mai putem folosi curtea de foc ? N-avem unde întinde o Urmă pentru rufe. O dată am întins și ne-au rupt-o mașinile, trăgînd-o pe jos cu rufe cu tot. Copiii n-au unde se juca, iar noi n-avem cum ne odihni din cauza veșnicului zgomot de motoare care nu contenește de dimineața pînă noaptea târziu. — Și n-ați reclamat nimănui starea aceasta de lucruri ? — Bu am făcut în scris și secției gospodării comunale a sfatului popular orășenesc și IRCFL-ului (casa e națio­nalizată) și degeaba. Te pomenești că tot degeaba ai fi stat de vorbă și cu dumneata. Ești chiar reporter ? Neîncrederea omului m-a supărat. Pe loc, atunci, nu m-am mai apucat să-i documentez că sunt intr-adevăr re­porter și încă nu oricare, ci Ion Urzică. Dar îi dovedesc prin rîndurile de față, X num­i­ ÎNSEMNĂRILE LUI ION URZICA REPORTERUL UN­GARAI „IN AER L­IBER“ î CINEMATOGRAFE CRAIOVA Casa de cultură a sindicatelor fil­mul : „Nopți albe“. „Patria“ fil­mul : Evdo­kia. „Maxim Gorki“ fil­mul : Cinci cartușe. „30 Decembrie“ filmul : Ne­înfricata. „23 August“ filmul : Dragostea te așteaptă. „Tineretului“ filmul : Hai­ducul de pe Cerem­uș. „8 Mai“ fil­mul : Pisica își scoate ghiarele. Competițiile sportive de azi și mîine Incepînd de la orele 16, sala Clu­bului sportiv din Craiova va găz­dui azi întrecerile de lupte libere și­­ clasice ale etapei a treia a campio­natului republican pe echipe. Parti­cipă echipele C.S.M.D. Baia Mare, CsM Cluj, Meteorul Roșu Satu Mare, și C.S.C. Craiova, întrecerile vor continua și mîine de la orele 9 tot în sala Clubului Sportiv. Tot astăzi, la orele 19, voleibaliștii C.S.O. Craiova vor primi vizita co­legilor lor de sport de la Spartak din­ Varșovia. Această întîlnire inter­națională de volei este așteptată cu un deosebit interes de iubitorii acestui sport, care vor să vadă la lucru nou­a promovată în categoria A — C.S.C. Craiova. Duminică, terenurile de fotbal 3 Dinamo și C.S.O. vor găzdui două cuplaje. Dimineața, pe terenul Dinamo, la orele 9,30, Victoria — Voința Caracal, iar la orele 11,13,­­ Energia — Constructorul Cărbunești. La stadionul C.S.O. incepînd de la orele 13, juniorii Clubului Sportiv­­ Craiova vor întîlni pe juniorii Dro­­betei din Tr. Severin, iar la orele 15, întîliirea de categorie B dintre C.S.O. — Chimia Făgăraș. RADIO STUDIOUL REGIONAL CRAIOVA Pe lungimea de undă de 206 m SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1961 nra 18—19. Actualitatea : „Luna prieteniei romîno-sovietice“. „Cronica întrece­rii“ : Din ultimele vești sosite la redacție. Radioreportaj realizat la Intr. Minieră Oltenia. Din rea­lizările colectivului fabricii de produse refractare „Unirea“ Tg. Jiu. Reportaj realizat la I.R.I.L. Bolș. Muzică. Pentru belșugul recol­telor viitoare „In vizită. la milio­nari“. (Reportaj de la g.a.c. din co­muna Leu). Carnet artistic. Prezen­tare muzicală „Seri moscovite" . DUMINICA 15 OCTOMBRIE 1961, ora 1­1—10,30. Ru­brica „In sat la noi . Muzică populară din regiunea Oltenia. Luni de octombrie 1961, ora 5—5,30. Vești pentru oamenii muncii de pe ogoare. Sfatul agro­­nom­iu­lui . Să urgentăm în Sămînță­­tul griului“. La început de săptă­­mînă, cîntec, joc și voie bună. BUCUREȘTI . DIN PROGRAMUL I­I DUMINICA 15 OCTOMBRIE 6.00 Melodii populare românești.­­ 6.30 Muzică distractivă. 7.00 Buletin­e de știri. Sumarul presei 7.15 Concert de dimineață, centrale. = 8.00,­ Școala și viața. 8.30 Muzică­­ populară romînească. 9.00 Simfonia­­ a IlI-a în Re major de Schubert.­­ 9.30 Teatru la microfon pentru­­ copii: „Piticuță“, scenariu de Al.­­ Adrian. 10.30 Formații artistice de­­ amatori fruntașe, participante la­­ cel de al VI-lea concurs pe țară.­­ 11.00 Mu­zică ușoară sovietică. 11.30 = Vorbește Moscova ! 12.00 Noi înre­­­­gistrări de muzică populară­­ romînească realizate în studio-­­ urile noastre. 12.23 Concert. • de muzică din operete. 15.20 î La șezătoare 16.00 In vîrteju­­l jocului. 16.15 Muzică. 17.30 Muzică­­ ușoară. 17.40 Melodii populare rom­­­­­nești. 18.05 Concert popular inter­ •­pretat de mari soliști. 18.35 Muzică­­ ușoară. 19.00 Din folclorul popoa­­­­relor. 19.30 „Melodii... melodii...“, * emisiune de muzică ușoară rom­­­­­nească. 20.00 Teatru la microfon = „Liza“. 21.32 Muzică. 21.45 Din re­­­­pertoriul clarinetistului Nicol­ae­­ Baltiță. 22.00 Radiojurnal. î V întreprinderea Instalații București angajează pentru București și marile șantiere din provincie — Ingineri și maiștri în speciali­tățile: instalații, electrice, auto­­­matizări, încălzire centrală ș ventilație. — Tehnicieni pentru atașamente cu practică îndelungată în lu­crări industriale. — Normatori pentru specialită­țile: instalații electrice, încăl­zire centrală și ventilație. De asemenea, angajează: — Electricieni pentru forță , aparate de măsură și contro — Calorifensii pentru lucrăr industriale. — Tinichigii de ventilație pentr lucrări industriale. —­ Vopsitori duce. Solicitanții se vor prezenta la sediul întreprinderii, str. Pieto Verona nr. 17 — București, raio­nul­ducție.I. V. Stalin, la serviciul pro

Next